obstacole şi suflet

Omul care trădează un suflet curat ce braţele şi le-a deschis imediat pentru a-l primi în viaţa sa, nu numai că va regreta, dar şi obstacole va întâmpina, multe lucruri nu i se vor lega şi dorinţe nu i se vor materializa.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretul unora şi al altora e acelaşi: sunt uşoare, deoarece nu au Voce. Ca şi cum ar fi dezlegate de o uriaşă greutate. O greutate sufletească. O greutate pe care o are de dus raţiunea – şi nu inima. Vocea este o piedică.

citat din romanul Vicii. 18+ de Doina Postolachi (2016)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foc nestins

Sărutul tău, o dulce adiere,
mi s-a lipit pe buze, fremătând,
iar sufletul, în clipa de plăcere,
s-a luminat, de tine... mai flămând,

Şi ţi-a trimis, pe-o cale neştiută,
o altă sărutare drept răspuns,
iar ochii mei, ca într-o rugă mută,
ţi-au săgetat priviri ce te-au pătruns.

În jurul nostru a-nceput să ardă,
ca focul unui Iad aprins în Rai,
orice obstacol, tot ce-a stat de gardă
şi te oprea iubirea să îmi dai.

E-un foc ce arde încă, nu se stinge,
Căci tot ce îl atacă, el învinge.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoici moarte pe carena navei

Navighez pe ape cu curenţi puternici,
Iar Trecutul apăsător îmi pune piedici
Depunând scoici pe carena navei mele, deci:
Multe mirosuri de carne înoată-n apele marine, reci,

Ale sufletului meu.
Valuri mari îngrămădesc, valuri înalte rostogolesc
Lipitori moarte pe destinul omenesc
Îngreunându-i libertatea de mişcare!

Aruncă lesturile-n fiecare zi,
Până când uitarea te va acoperi!
Pentru că eu sunt viu, iar tu eşti mort;
Mă legi de mal, eu năzuiesc spre-alt port,

Acolo-s aşteptat de Ziua mea!
Desprinde-ţi lestul! Din urmă vine-o noapte rea,
Ai nevoie din pupa de vânturi sunătoare
Şi de-o asietă* corespunzătoare.

[...] Citeşte tot

poezie de Clopton Lanier, 1842-1881, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să-i pui piedică timpului, lasă-ţi sufletul să copilărească - indiferent de vârstă.

aforism de Viorel Vintila
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ar fi dacă pentru o fărâmă de clipă te-aş elibera din frâiele raţiunii, lăsându-te pradă dorinţelor? Ţi-ar sfâşia lent orgoliile, isipitele nesupuse, amintirile mute lăsând adânc impregnat pe trupul de lut urme de extaz. Lent ne-ar sorbi întunericul şubred amestecând instincte, fericire şi agonii. Dezinhibat si intens, cu iubiri mocnind in suflete flămânde de moartea uitării la
margine de apus tardiv. Te-aş lăsa să-mi domini fricile, încercările eşuate, şoaptele latente, până dincolo de compromis. Şi dacă am fi alcătuiti din gânduri imperfecte, forme abstacte şi efemer ţi-aş pune piedică la mijloc de iulie. Să răsari în adânc de sine cu vară şi valuri de cer albastru. Să furăm timp. Vrei?

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seară prin suflete

E seara în sufletul meu,
Bucăţi de suflet stau să plece spre viaţă.
Privesc dar, nu văd nimic!
Gândul meu e înaintea sufletului şi-l opreşte să trăiască.

În pustiul din noi, mă amestec şi eu şi las inima să viseze!
Un fior cunoscut îmi străpunge simţirea,
Petale de gânduri se amestecă cu bucăţi de suflet şi...
Alungă îndoiala acoperind pereţii goi ai inimii cu întelepciune.

Nu mai există obstacole,
Nu mai există lacrimă,
Viaţa absoarbe plânsul din mine şi prin ceaţă,
Ajung la ţărm fără să mai fie nevoie să naufragiez!

Răsare luna, se aprind stelele,
E seară pe cerul sufletului meu,
Se aprinde torţa din mine şi simt cum,
Flacăra arde iar eu... aştern iubire în calea ta!

poezie de Liliana Andrei
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp de convingeri

viaţa curge lin cu blânde înţelesuri
armonii în lumină umplu sufletul meu
tot destinul scump e aşezat în versuri
cuvintele mi-s dragi aşa vor fi mereu.

cu vise şi speranţe cuceresc universuri
m-am înfrăţit cu stele cu mândri luceferi
gândurile mele străbat munţi şi şesuri
în lacul de smarald zâmbesc pe nuferi.

cu Dumnezeu în suflet viaţa e miracol
cuprind în profunzime lumea plină de îngeri
am petrecut senină sărbători de spectacol
pentru cei sărmani am aflat înţelegeri.

lumea mea-i deschisă fără nici un obstacol
primesc înţelepciunea cu divine convingeri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte

Câte lacrimi de iubire,
Oare sunt într-un ocean?
Lacrimi de dezamăgire
Câte, sunt scurse în van?

Câte vise neîmplinite
Se ascund azi printre stele
Şi dorinţe infinite
Câte, oare sunt în ele?

Câte vorbe nerostite
Se găsesc oare într-un veac
Şi decizii mai greşite
Câte sunt şi nu au leac?

Câte răutăţi sunt oare
Într-un gând nevinovat,
Care la necaz apare
Câte-n gând s-au adunat?

[...] Citeşte tot

poezie de Georgiana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal

întunericul
te copleşeşte,
pierzi încrederea
prin cutele sufletului,
devii o sumă de fricii,
zâmbetul dispare,
ca să respiri te uiţi pe geam,
amintiri îţi deschid ochii închişi înăuntru,
prizonier tăcerii petreci ziua în fugă,
inconştientă alergare
treci de obstacole, te impidici în idei
ca un elev corijent
intri în toamna repetării.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscutule bun (dedicaţie pentru Sir)

Necunoscutule, acum ştiu cum arăţi...!
Căci neguri din Rău stăruind a ispită,
Tenebre şi piedici direct din hazard,
S-au schimbat în Frumos, în Bine! În... Tine
Şi-n cununa din suflet, porţi Soare şi flori!

Necunoscutule bun, acum... Te cunosc!

Prietene, ştiu, cât îi cugeţi pe semeni...
Cum tresari de-al lor dor şi-i mângâi în gând!
Ai tenul curat şi ţi-s ochii smaralde...
Ai sufletul munte şi glasul ţi-e tunet,
Drumul ţi-e umblet şi ţi-este umbletul drum...

Prietene bun, stai o clipă... cu mine!

poezie de Iulia Mirancea (2 februarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune pentru un umor sănătos

Dă-mi, Doamne, digestie bună şi, totodată, ceva de digerat.
Dă-mi un trup sănătos şi umorul necesar pentru a-l întreţine.
Dă-mi un suflet simplu care ştie să se bucure de tot ce este bun
şi care nu se înspăimântă lesne la vederea răutăţilor,
ci, mai degrabă, găseşte mijloacele de a pune lucrurile la locul cuvenit.
Dă-mi un suflet care nu ştie ce-i plictisul, bombănitul, oftatul şi lamentările,
nici stresul în exces datorat piedicilor puse de-acel lucru numit "Eu."
Dă-mi, O, Doamne, simţul umorului pentru a găsi în viaţă puţină veselie,
veselie pe care să fiu în stare s-o împărtăşesc cu alţii.

poezie de Sfântul Thomas Morus,alias Thomas More, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am obosit...

Îmi puneţi piedici, inventaţi poveşti,
Crezând că am să mă opresc,
Am steaua mea, vă spun pentru a şti
Şi-n viaţă am să izbutesc.

Nu vă cer să mă apreciaţi, nu-mi pasă
De fiţele şi figurile voastre de aristocraţi,
De părerea voastră mediocră şi răutăcioasă,
Din partea mea, rămâneţi aceiaşi încuiaţi.

Terminaţi cu critica, cu răutatea şi prostia,
Cu acuzele, indolenţa, inferioritatea şi ipocrizia,
Am obosit să v-ascult cum urlaţi din noroi,
Am obosit să mă uit în jos când vorbesc cu voi.

Fac tot ce îmi tresaltă sufletul de bucurie,
Lupt să îi fac pe semenii mei fericiţi,
Ştiţi cum arată zâmbetul unui copil trăit în sărăcie?
N-aveţi de unde, căci sunteţi prea zgârciţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tai lemne

Glasul tău e tot acolo
Unde florile nu mor,
Maşinile gri nu au loc de parcare...
Cu sufletul mov,
Speranţele verzi,
Visam numai stele.
Tu de ce nu crezi
În inimi?
Obstacole caut,
Diamante vânezi,
Privirea aceea
Era pentru mine?
Cu sânge te vreau,
Cu zâmbete fugi,
Pastelele şi gofrele
Sunt mai gustoase
Decât slănina.
Într-o zi sufletul tău
S-a pierdut pe o bancă îngheţată.
Eu am aflat

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poduri emotive

Peste provocări şi manii
Peste obsesii şi ostentaţii
Să stabilim intrinsec
Degrabă şi afectiv
Poduri de comunicare
Între persoane şi oameni
Între fiinţe şi făpturi
În domeniul practic
În mod realist şi destoinic
Pe traseul conştiinţei
Relaţii pure şi imaculate
Ca între sisteme simpatice
Şi cele parasimpatice
Să făurim poduri durabile
Peste obstacole şi sincope
Peste prăpăstii şi hăuri
Între suflete şi suflete.

poezie de David Boia (21 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arome peste amintiri

Iubirile mele au cântec interior
n-au corzi vocale,
dar au taine ascunse
în care sălăşluiesc frumos.

Trăirile lor topesc orice obstacol
şi nu se sfârşesc,
se zidesc în piatră şi se înconjoară
de cetăţile înalte ale sufletului,
trec peste pod apele învolburate
şi ajung în ţinutul fermecat.

Nu se lasă niciodată furate
de iernile lungi cu nopţi friguroase,
doar salcâmii şi teii înfloriţi
risipesc arome peste amintiri
ca un dar de neuitat.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vindecarea e un proces lung şi anevoios. Survine subtil, în forma unei consecinţe fireşti a eşecurilor dureroase, menite să spulbere graniţele sufletelor firave. După recuperarea speranţelor, aflate în vâltoarea marilor degringolade, înţelegem că motivaţia constituie aliatul suprem pentru definirea marilor schimbări benefice. Aşa încât este irelevantă povara obstacolelor întâlnite în calea ta. Important este să-ţi doreşti să dai forma ideala visului tău!

Andreea Palasescu (7 iunie 2017)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă...

Chiar dacă îţi apune "soarele " bucuriei,
să ştii că există " luna " înţelepciuni.
Chiar dacă două mâini te lovesc,
ai şi tu tot două cu care să te aperi.
Chiar dacă îţi pierzi o speranţă,
sădeşte alta în locul ei,
nu se ştie când se va adăuga
buchetului de împliniri şi te vei bucura mult.
Chiar dacă alţii te îndrumă spre drumuri greşite
care să te ducă la răscruci de rătăcire,
tu mergi mână în mână cu încrederea în tine
şi cu înţelepciunea având mult curaj.
Chiar dacă tu ţi-ai greşit drumul,
să nu crezi asta,
trebuie să înţelegi lecţia lui de viaţă.
Chiar dacă pierzi,
să ştii că pierzi mai mult
dacă te opreşti la această pierdere tot regretând,
nu ai timp să pierzi şi timpul continuă,
ca să câştigi altă rundă.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Bogdana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pribegie

Pribeag mergând în lume omul,
Să se întâlnească cu destinul,
Căci multe piedici va avea,
Până la împlinirea sa.

Iar sufletul plângând ar vrea,
Să se deschidă, să-nflorească,
Depinde doar de el să vrea,
Şi să primească hrana ta.

Dar va fi ger, va fi furtună,
Tu soare dacă şti să faci,
Nu vei lăsa să te doboare,
Nici ger, nici apă, nici furtună.

Putere tu vei căpăta, de vrei,
În slujba sufletul greu,
De gânduri negre vei scăpa,
Şi soarele va invada destinul tău.

poezie de Mihaela Dolores Balaj (ianuarie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Provocarea de azi pentru tine: Poţi renunţa să mai crezi în forţe externe care să îţi paraşuteze ajutoare şi să priveşti în forţa imensă ce se află în sufletul tău? Poţi să accepţi că dacă azi nu faci nimic, mâine nu faci nimic şi poimâine la fel, te vei afla într-o situaţia mai rea ca azi? Poţi să accepţi că TOATĂ responsabilitatea e acum în braţele tale? Că indiferent ce obstacole sunt în calea ta te poţi ridica din mijlocul celei mai mari mizerii şi să urci muntele? Cu greutăţi spre stele!

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!