Citate despre ocean și viață, pagina 2
Un izvor
ce-și continuă
lent drumul spre
oceanul universului
viața
gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nici ăsta nu e oceanul promis, cu nopțile lui de miere și fiere, atunci ceea ce trăiesc alții e doar zeamă și borș!
Zully Mustafa în Nopți orientale
Adăugat de Dana Carastoian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri în derivă
Prin straturile memoriei, într-o derivă a continentelor,
amintirile prin tumultul lor iradiază vehement,
migrează rătăcite, se-ascund,
cad și se ridică, se șterg de praf,
vin și se recompun, dincolo de viața însăși.
Faldurile lor se leagănă.
Te răscolesc, te blochează.
Flăcările lor te pârjolesc.
Un scârțâit de cretă pe o tablă
îți șterge zâmbetul.
Un tărâm tropical se află
sub nivelul oceanului.
Oprești sângerarea,
cu muzica te pansezi.
În urmă cu mult timp, acolo, a mai fost ceva,
ceva care a dispărut pentru totdeauna.
Atingerea pământului.
O lume stranie!
Timp și viață, viață și timp,
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca (19 mai 2018)
Adăugat de Irina Lucia Mihalca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricât de dureroase ar fi experiențele iubirii, pătrunde în iubire fără să eziți, pentru că, dacă o eviți - așa cum face majoritatea oamenilor -, vei rămâne blocat în ego. Atunci viața nu îți va mai fi un pelerinaj, nu va mai fi un râu care curge spre ocean, ci va deveni o mlaștină.
Osho în Iubire, Libertate, Solitudine
Adăugat de Iulia B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ocean de verde
Oceanul de verde ne-a inundat sufletul...
Au înmugurit sentiimente
Și flori colorează fiecare clipă
A vieții cu nume de primăvară.
Lumina a despicat cerul
Și fereastra stelelor, aurită,
A țesut argint la tâmplele universului.
Fluturi desenează linii frânte
Și păsări scormonesc
În clopotul timpului
Taina versului.
O nouă primăvară aleargă prin văi,
Cu gleznele inundate de mărgele de rouă.
E primăvară!
E primăvară iar!
Deschideți ferestrele inimii
Să vă bucurați de acest miracol.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plimbându-mă-n toamnă
S-a-ntroienit aleile sub frunze,
pe cer trec norii,
brazde arate adânc în plumb.
și tot merg-înot, înainte,'napoi,
prin oceanul înfrunzit
de frunzele desfrunzite
de pomii și de verdele lor,
căutând pe sub ele
o vară demult trecută și dragă mie...
o vară cât viața.
poezie de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ai reușit în viață, nu te agăța de nereușitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului și patima înfumurării. Reușita este energia iubirii și a capacității tale de acceptare a vieții, dar ea nu rămâne nemișcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngâmfarea și trufia reușitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieții tale evenimente specifice lor.
citat celebru din Nicolae Steinhardt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața
Moto: Suntem o lacrimă
la picioarele lui Dumnezeu.
Soarta pământului
s-a lăsat plânsă de mine.
Am plâns,
am plâns până au apărut
mările și oceanele,
fluviile și lacurile
ochilor tăi.
Apoi,
în suspinul Luminii
am iubit Lacrima
care va plânge și mâine
tot ce n-a fost scris
să se întâmple ieri.
Știu.
Dumnezeu are deschisă o carte
[...] Citește tot
poezie de Ilinca Iulia Petre
Adăugat de Denisa Mitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi
Pentru prima oară
în viață
am aflat
de ce plâng poeții.
Au în suflete lacuri
de lacrimi.
Doar revărsarea lor
asigură oceanelor lumești
dreptul la existență.
poezie de Cristian Lisandru din Gânduri așezate unele sub altele (16 mai 2012)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Viața e un ocean, zilele o barcă. Mulți nu-și părăsesc barca spre a se arunca în ocean.
citat din Bismillahi Rahim
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lamento
Preț de-un ocean, vâslim întruna
Trecând nomazi printre firide,
În bezne să descoperim
Zig-zaguri oarbe de aspide.
Vâslim oceane suprapuse
Și punem nopților adaos,
Ca să privim cu ochi de zeu
La golul, zămislit, din haos
Trecând de cele întâmplate
Nu știm nici dacă am trăit,
Dar credem în eternitate
Deși, murim la infinit.
poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2016)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un psalm al vieții ( Ce i-a spus inima unui om tânăr psalmistului)
Nu-mi spune-n ritmuri plângărețe nu suport,
Că viața e un vis, c-atâta doar putem noi ști!
Pentru că un suflet care doarme-i mort,
Iar lucrurile nu-s deloc ceea ce par a fi.
Viața-i adevărată! Viața-i onestă, pozitivă!
Și scopul ei nu-i nicidecum mormântul.
Cuvintele "ești colb, te-ntorci în colb," n-ai alternativă,
Nu pentru suflet își urzesc descântul!
Nu desfătarea, nici tristețea a ceea ce rămâne
Sau ne-așteptă la sfârșitul fiecărui drum.
Sunt țelul nostru, ci fapta, astfel ziua cea de mâine
Ne va afla mai departe de locul în care stăm acum.
Lucrarea durează, iar timpul zboară*, nu alină,
Și inimile, tari și curajoase, bat cuminte
Zilnic, asemeni unor tobe, în surdină,
Marșul nostru funerar către morminte.
[...] Citește tot
poezie clasică de Henry Wadsworth Longfellow, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
CĂRĂRILE VIEȚII
ACOLO unde cărările sunt trasate
Eu merg alăturea cu drumul.
Pe oceanul vieții, pe bolta înstelată,
nu sunt căi marcate.
Cărările sunt ascunse de zborul păsărilor,
de lumina stelelor, de parfumul anotimpurilor.
Rătăcită și confuză, îmi întreb sufletul:
Amintirile nu poartă în ele
cunoașterea misteriosului drum?
Mi-e dor de acasă, mi-e dor de "acum"!
citat din Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
De pe fluvii, de pe mări, de pe oceane, stropii răspund miriade și miriade, puzderii, nebuloase, galaxii. O lumină suverană și glorioasă îi atrage, îi absoarbe, le schimbă hotărît destinul E frumos, își spun în extaz, să fii un strop de apă în univers! adunîndu-i în vederea aceluiași scop suprem. Iar ei, după ce vor trăi în cer o fantastică aventură, se vor întoarce pe pămînt. Și vor fi Olt.
Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oceane poem diamant
Pe
această planetă
domină peste tot
oceanele albastre și întinse
cu valurile și apele lor
în care trăiesc înotând
numeroare vietăți acvatice
unele chiar
inteligente.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Le-am spus că oceanele erau bolnave, dar ei nu vor să asculte. Nu există nici o moarte posibilă în oceane va exista întotdeauna viață dar oceanele devin mai bolnave în fiecare an.
citat din Jacques-Yves Cousteau
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt... ești...
Speranță sunt... spre tot ce-i bine
Sunt strop și cad ușor pe tine;
O clipă sunt și,
mă opresc să-ți mângâi visul
cu mine...
Îmi ești ocean și mă răsfeți
Cu ochii tăi să râd mă-nveți
Și-o fericire să pot păstra cu mine încă
zece vieți!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru ce am trăit
Trei pasiuni simple, dar foarte puternice, mi-au guvernat viața:
dorința de iubire, setea de cunoaștere și compătimirea caldă
pentru omenirea suferindă. Aceste pasiuni, ca niște vânturi mari,
m-au împins încoace și încolo, asigurându-mi cursul, pe un ocean
imens de angoase, atingând aproape vortexul disperării.
Am căutat mai întâi iubirea, pentru că aduce extaz
extaz atât de mare încât uneori mi-aș fi sacrificat tot restul vieții
pentru câteva ore de fericire.
Apoi, am mai căutat-o pentru că ușurează singurătatea
singurătatea aceea îngrozitoare din care o conștiință tremurândă
privește peste marginea lumii în abisul fără viață, rece și insondabil.
În sfârșit, am căutat-o pentru că am văzut în armonia iubirii,
ca într-o miniatură mistică, prefigurarea acelui paradis
imaginat de de sfinți și de poeți. Asta-i ceea ce am căutat
și chiar dacă ar putea să pară ceva ireal, prea bun pentru
viața omenească, asta-i ceea ce, în final, am găsit.
Cu aceeași pasiune au căutat cunoașterea.
Am dorit să cunosc inimile oamenilor.
[...] Citește tot
poezie celebră de Bertrand Russell din Autobiografie, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată cu dezvolarea creierului, omul a atins conștiința de sine, grație căreia este individualizat. Plexul solar, din contră, e legat de subconștient, pune omul în legătură cu oceanul vieții universale, e legat de întreg cosmosul, ceea ce nu e cazul creierului.
Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii și corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața pare să-și aibă originile în oceanul primordial care acoperea Pământul în urmă cu patru miliarde de ani. Nu știm cum s-au petrecut atunci lucrurile. Poate că prin ciocnirile întâmplătoare dintre atomi s-au constituit macromolecule capabile să se autoreproducă și să se asambleze în structuri și mai complicate. Ceea ce știm e că în urmă cu vreo trei miliarde și jumătate de ani a apărut complicata moleculă de ADN.
Stephen Hawking în Universul într-o coajă de nucă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre ocean și viață, adresa este: