piersici

Manny: Avem nevoie de un cod. Ceva care să transmită că se naşte copilul.
Ellie: Ce spui de: "Se naşte copilul!"
Manny: Nu, este prea lung. Avem nevoie de ceva scurt şi de efect cum ar fi.... "piersici"!
Ellie: Piersici?
Manny: Îmi plac piersicile. Sunt dulci, rotunde şi pufoase, la fel ca tine.
Ellie: Crezi câ sunt grasă?
Manny: Este de bine când spun că eşti rotundă. Eşti atrăgătoare!

replici din filmul artistic Epoca de gheaţă 3: Apariţia dinozaurilor
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aromă de piersici

Din toamna ce vine
îmi fac provizii pe viaţă,
zāmbetul tău minunat
îmi va fi
aromă de piersici,
euforie,..... fină dulceaţă.
Piersica zemoasă
ce-mi curge fericire prin suflet,
buzele tale sărutând
inima mea ce-ţi zāmbeste
sorbind zeama iubirii,
fără răsuflet....
Puf fin de iubire
ce te port pe piele,
piersica mea aromată,
tandră şi plină de
mistere,
îmi umpli viaţa de dulce alint
minunea din zi şi din noapte,
ce-mi poartă iubirea

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şireata

Într-o sufragerie cu tonuri brune,-n care
Amirosea a poame şi a vopsele noi,
Şedeam în ditai jilţul, gustând dintr-o mâncare
De-aceea, belgiană, din cele mai de soi.

Tictacul unui ornic pe când îl ascultam,
Dinspre bucătărie veni un damf deodată
Şi-o slujnică nurlie intră, netam-nesam,
Hoţeşte, sub barişu-i subţire, pieptănată.

Plimbându-şi degeţelul tremurător pe faţa
De catifea rozalbă ca piersicile, hoaţa
Îşi tot făcea de lucru pe lângă masa mea.

Cu-o mutră de fetiţă cuminte, când serveşte;
Apoi îmi spuse-n şoaptă, ca s-o sărut, fireşte:
"Mi s-a răcit obrazul, ia pipăie-l colea!"

sonet de Arthur Rimbaud din Poezii, traducere de Petre Solomon
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mi-ai pus inima în palmă şi jur
am văzut îngeri pipăindu-i mătasea
vine şi vântul ca un fur
schimbat în mireasmă de piersic s-o mângâie cu puful.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te întrebi uneori de ce ţi-e dor de lucruri necunoscute, cum ar fi strălucirea mării îndepărtate sau livezi de piersici peste coline, păduri ce coboară în mare sau livezi de portocali în floare, pe cerul albastru. Oare am mai trăit o altă viaţă şi sufletul tânjeşte după acele clipe de încântare din vremuri apuse, înscrise în memoria anterioară?

Ecaterina Chifu în Reflecţii
Adăugat de Untea Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze pierdute

Cincizeci de ani, de când încerci, mereu,
Condeiul, gândurile şi cerneala,
N-au mai ajuns să-ţi curme, fătul meu,
Frica de tine şi-ndoiala.

Te temi şi-acum de ce te-ai mai temut,
De pagina curată şi de rândul,
Şi de cuvântul de la început.
Te sperie şi litera şi gândul.

Foile tale scrise, de hârtie,
Se rup şi zboară, ca dintr-o livadă
Frunzele smulse-n vijelie,
Fără ca piersicul să şi le vadă.

La fiece cuvânt, o şovăire
Te face să tresari şi-ai aştepta.
Parcă trăieşti în somn şi-n amintire
Şi nu ştii cine-a scris cu mâna ta.

poezie celebră de Tudor Arghezi din Frunze (1961)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă Ţară

Maică, mulţi te-au duşmănit
Că eşti neam blagoslovit.
Unde sapă sapa locul
Sare din pământ norocul.
Ai pământ şi ape multe
Vântul stă să ţi le-asculte.
Şi izvoare
Călătoare
Crapii-n ele cât berbecii,
În pomi piersici cât dovlecii,
Pepenii de zahăr roşu,
În grâu spicul cât cocoşu.
Pui un bob din el răsare
Mia de mărgăritare:
Dulce binecuvântare
Fiecare fir de vânt
Îl adie un descânt,
Fiecare stea de sus
Îl mângâie cum l-ai pus.
Noaptea-l coace şi ea, luna

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi (23 august 1964)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-ntrebi de ce căminul meu e în pădure, pe munte, de ce zâmbesc şi tac, şi sufletul îmi tace: el locuieşte-n altă lume, fără stăpâni. Piersicii înfloresc. Pârâul curge.

citat din Li Po
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genunchii înduioşaţi

de apatia icoanei iubirii
o încurajează spunându-i
că poate redeveni
evlavie fragedă
dacă se lasă-nrămată
cu zeamă de piersici celeste
prin care delfinii faptelor
înoată pe spate...

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deandoaselea

piciorul ţipă la pantofi
leuşteanul face cartofi
cu câine se leagă cu-n lanţ
cazmaua e săpată de şanţ
fântâna ia apă din găleată
furca se preface în lopată
zidul trece prin om
luna-i o piersică în pom.

poezie de Girel Barbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima iubire

Latratul cainilor
din ograda
Mirosul crinului
si-o piersica coapta
O floare de camp
si pata de cer din ochii tai
Un zambet ascuns
in coltul inimi
Doar tu si eu
prima iubire

poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul lui

La Vaslui e visul lui, visul e un fel de virus,
Trenu-oftează ca un tigrus, frânele chiue-n voie,
Uhle Spiegel din Feroe vine-n vizită, visează
Un palat pe o pârlează.
Pedagogi, bone, amante are-n spate, sunt vagante,
Visul lui e-o piersică răsărită, vestică,
Ierburi cresc jur-împrejur, n-are treabă Bialoncourt,
Trenul ca o râmă pleacă prin prăpăstii, cade-o leacă,
Uhle vine şi la circ, ne prezintă un brac-bric.
Vocea din cupolă strigă – Uhle încă nu eşti rigă,
Vine Lydia c-un tată, cu intenţia să-i bată,
Să-l împuşte pe nemernic, c-a născut Lydia anemic
Un bebe cu trei picioare. Fără cap, în gură-o floare.
Ba mai este şi Martina cea cu cercul şi bulina,
I-au şi dat piramidon de la farao Memnon.
Arestaţi cu toţi, fac nazuri, are Uhle "mult" necazuri,
Însă Judele Siprem le oferă a la creme
Şi trei bice pe spinare să le crească bubişoare.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâni la umbră

Oboseşti repede, uiţi uşor,
Începi să vorbeşti singur,
Mişti din buze...
Te surprinzi în oglindă mişcând din buze,

Ştiu cam cum o să fie când voi fi bătrân.
În fiecare vară am o zi, două, o săptămână
De bătrâneţe.
Zbârcit, uscat ca un sâmbure de piersică în miezul zilei
Zemoase.

Un Ulise care uită de la mână până la gură,
Unde trebuia să se-ntoarcă,
De ce rătăceşte pe mare
Şi dacă e înainte sau după războiul Troiei.
Un Ulise cu puţine şanse de-a săruta fumul ieşind de pe hornurile
Patriei.

Eziţi între a-ţi potrivi cravata
Sau a te strânge cu ea de gât.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânsul

Vând nori coloraţi,
Elipse îmbujorate
Pentru a domoli căldura!

Vând nori Cirrus, purpurii
Şi roz, zori de zi
Şi apusuri de bronz!

Steaua galbenă
Prinsă-n crengile verzi
Ale piersicului ceresc,

Vând zăpada, flacăra
Şi cântecul celui care plânge.

poezie de Rafael Alberti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele verde

Mă întrebi de ce locuiesc pe muntele verde;
Zâmbesc şi nu răspund, pentru că inima mea este lipsită de griji.
Aşa cum frunzele de piersic curg în avalul râului şi sunt duse nu se ştie unde,
Eu trăiesc într-o lume aparte – care nu se află întru totul printre oameni.

poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cămara de fructe

Deschid cu teamă uşa cămării de-altădată
Cu cheia ruginie a raiului oprit,
Trezind în taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma, şi răcoarea, şi umbra lor uitată.

Mă prinde amintirea în vânătul ei fum,
Prin care cresc pe poliţi şi rafturi, ca pe ruguri,
Arzând în umbră, piersici de jar, şi-albaştri struguri
Şi pere de-aur roşu cu flăcări de parfum.

Şovăitor ca robul, ce calcă o comoară
Din basmul cu o mie şi una de nopţi, mă-nchin:
Văd pepeni verzi – smaragde cu miezul de rubin –
Şi tămâioşii galbeni ca soarele de vară.

Se-aprind fantasmagoric caise şi gutui:
Trandafirii lampioane şi lămpi de aur verde...
Dar părăsind cămara ce minţile îmi pierde,
Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui.

poezie celebră de Ion Pillat din Pe Argeş în sus (1923)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să curgă vinul!

În cupa opacă, de sticlă,
Un lichid vâscos cu miros de ambră.
Dintr-un ciubăraş picură vinul,
Perle limpezi, roşii.
Din dragoni fierţi şi rumenite păsări phoenix
Lăcrimează grăsimi de jad;
Paravane transparente, perdele brodate
Încadrează aceste adieri parfumate.

Sunaţi, trompete-ale dragonilor!
Răpăiţi tobe-ale aligatorilor!
Dinţi strălucind în cântec,
Talii zvelte dansând.
Mai ales acum,
Când zilele verzi de primăvară,
Se adâncesc în amurg,
Iar petalele florilor cad din piersici,
În rafale-învolburate roz.
Te rog acum din suflet, rămâi beat
Până la sfârşitul zilelor tale,

[...] Citeşte tot

poezie de Li He, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replica "Piersic vor­beşte mult" a devenit un fel de leit­motiv naţional. Vorbesc pen­tru că am ce spune, iar po­veş­tile mele au un fel de morală, cu care, până la urmă, vreau să atrag oa­me­nilor aten­ţia că este cazul să se mai îmblân­zească, să devină mai buni unii cu alţii, să ştie să se mai şi bucu­re de lucruri simple, de viaţă...

citat din Florin Piersic
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebunul şi soldatul

Nebunul îşi spală zilnic cămaşa de forţă
cu periuţa de dinţi din dotare
precum răcanul buda
sub privirile gingaşe ale superiorilor
ambii siliţi de insomnie

nebunul este surghiunit într-o coajă de vis
metalică şi plină cu ţinte de aur
haleşte în neştire pilitură de nervi oxidaţi
într-o totală euforie
i-au explodat gingiile
au dat buzna iarăşi dinţii de lapte
îşi pensează barba c-un cleşte steril
de teamă să nu-şi infecteze fanteziile

soldatul e un sâmbure de piersică
sub talpa generalului
sufletu-i asemenea unei proteze de porţelan
clămpănene sub jetul înjurăturilor
caporalul îl loveşte cu bombeul peste meclă

[...] Citeşte tot

poezie de Lucian Alecsa din Nord. Antologia poeţilor botoşăneni de azi (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim o zi cu fluturi

Îţi înfloreşte gândul când te culci
Şi simt cum lângă mine arzi,
Sărutul înrourat pe buze dulci
Ademenind în mreje pe bastarzi.

Se varsă ceru-n ochii tăi străini
Cu împliniri pe clipe suprapuse,
Ca o mirare prinsă între crini
Să muşte uitarea iubirilor apuse.

Îmi fulgeri neastâmpărul în trup
Cu lacrimi reci aproape strig,
Aş vrea din lanţuri să te rup
Şi să topesc zăpezile de frig.

Amirosindu-ţi sânii, piersici coapte
Ce-mi pun parfumul lor în simţuri,
Aş întregi cu tine înc-o noapte
S-o rotunjim în forme fără zimţuri.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (4 aprilie 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!