Citate despre sfârșit și suflet, pagina 2
Sfârșit de toamnă,
frunze rătăcind pe drum,
brumă în suflet.
haiku de Dumitru Delcă (noiembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu este nimic întâmplător. Noi ne naștem cu toate datele vieții noastre și nu numai cu cele ale acestei vieți ci și cu cele ale vieții care va urma după ea, până la sfârșitul corecției sufletului nostru.
Michael Laitman în O mie de sfaturi pentru viață
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să-mi adun merite, dar nu pentru mine, ci în folosul sufletelor, pentru întreaga Biserică Catolică, în final, ca să revărs trandafiri asupra lumii, atât peste cei drepți cât și peste cei păcătoși.
citat clasic din Sfânta Tereza de Lisieux
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și prieteniile își au viața lor. Durează atât timp cât sunt necesare creșterii a doua suflete. Vine un timp când prietenia unui anumit om e o povară; nu-ți mai spune nimic și nu-i mai spui nimic. Osmoza dintre sufletele voastre s-a sfârșit. Sunteți acum unul față de altul, două organisme complet închise. Trebuie să cauți alte organisme, alte suflete cărora să vă puteți deschide, pentru a primi sau a da bucurii, dureri, experiențe de tot felul. O prietenie care durează o viață întreagă este, pentru mine, un miracol. Poate să fie o simplă obișnuință și atunci e tristă și neinteresantă. Dar poate să fie și o "căsătorie spirituală", un miracol propriu zis. Unirea sufletească s-a făcut, atunci, peste granițele omenescului.
Mircea Eliade în Șantier
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Absolutul
Nici minte, nici formă eu doar exist;
Voința și gândul acum au încetat.
Sfârșitul dansului Naturii,
Sunt Ceea ce am căutat.
Pe un tărâm de Fericire pură, absolută,
Departe de cunoscător și cunoscut,
Simt un imens repaus până la urmă
Și la Acela doar mă uit.
Cărările secrete ale vieții le-am trecut
Și Țelul meu am devenit chiar eu.
Adevărul Imuabil mi s-a revelat:
Sunt Calea, Sufletul și Dumnezeu.
Sunt conștient de toate înălțimile,
În miezul Soarelui stau mut.
Am terminat cu timpul și cu faptele,
Jocul meu cosmic s-a sfârșit.
poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 31
Sufletul tău, iubit e cu tăria
Mai multor inimi ce poate-au murit
Și-n el Iubirea-aduce bucuria
Unor prietenii ce s-au sfârșit.
Căci câte lacrimi sfinte și supuse
Nu mi-a furat din ochi iubirea dragă,
Ca un profit pe sufletele duse,
Dar ce-am salvat, în tine-acum se bagă!
Tu ești mormântul moartelor iubiri
Plin de trofee de iubite reci
Care-au lăsat ce-i bun, ca tu s-admiri
Și să profiți de ce-au avut pe veci.
Căci chipul lor iubit îl văd în tine,
Iar tu mă ai acum întreg pe mine.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai rămâne din suflet, mă întreb, atunci când sărutul ajunge la final?
citat din Robert Browning
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singur
Potop, cad stele albe de cristal
Și ninge-n noaptea plină de păcate;
La vatră-n para ce abia mai bate,
Azi, a murit chiar visul meu final.
Și ninge-n miezul nopții glacial...
Și tu iar tremuri, suflet singuratic,
Pe vatră-n para slabă, în jăratec, -
Încet, cad lacrimi roze, de cristal.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Andreea C
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a-nseninat
S-a-nseninat și iată
ce splendid asfințit,
când inima deodată
râzând a-nmugurit.
O tandră adiere
în suflet mi-a pătruns
și tristele-i unghere
cu chiot i-au răspuns.
Ce binecuvântare
a-ncins ființa mea
că dintr-odată-îmi pare
că m-am născut abia.
Destinul meu tresaltă,
surâde încântat
că în sfârșit de-o altă
lumină-s sărutat.
[...] Citește tot
poezie de Anatol Covali (6 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșbuc s-a oprit în loc s-asculte. Ei au trecut pe lîngă el fără să-l bage în seamă - femeia depănîndu-și cetania ei de mustrări, bărbatul însemnîndu-i clipele de odihnă cu veșnica încheiere:
N-avem pămînt!
Și pe cînd ei se adînceau în zare, din vechile lor suferinți un cîntec nou se urzea în marele suflet al poetului
Alexandru Vlahuță în Noi vrem pământ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și, la final de zi tot ce contează este liniștea din casă, liniștea din suflet...
Ioana Crețu (13 decembrie 2019)
Adăugat de Ioana Crețu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nouă zi
Când dimineața mă trezesc și privesc la cer.
Văd soare, nori și cum cad stropi reci din el.
Văd copaci și câmpii înverzite,
Văd oameni harnici, cu suflete înflorite.
Când dimineața mă trezesc
Și privesc în ochii tăi, mamă,
Văd atâta bunătate, văd un sfârșit de iarnă,
Care și în sufletul meu încet se destramă.
Când dimineața mă trezesc și deschid ochii încet
Și văd cum o zi nouă se naște, dispare orice regret.
Atunci mă simt ca Iisus în zi de Paște.
poezie de Vladimir Potlog (29 martie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adierea sufletului
Un răsărit de soare
Între noapte și zi
Un Univers infinit
Fără început / sfârșit
poezie de Daniela (10 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se-ntoarce sângele păgânesc! Spiritul e-n preajmă, dar de ce Cristos nu-mi vine într-ajutor dăruind sufletului meu noblețea și libertatea. Vai! S-a sfârșit cu Evanghelia! Evanghelia! Pe Dumnezeu îl aștept cu lăcomie. Sunt de neam prost, de-o veșnicie.
Arthur Rimbaud în Un răstimp în infern, Sânge osândit (aprilie 1873)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te gândești la grandoarea patetică a tristeții muzicale în "Simfonia a III-a" a lui Beethoven unde tristețea crește în dimensiuni atât de mari, încât leagă lumile, construind deasupra lor o boltă sonoră, un alt cer atunci finalul trist al operei lui Mozart nu depășește dimensiunile unei inimi, nu înfrânge cadrele unui suflet.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul VI
Vedem cum moare-un lucru-nsuflețit,
Când sufletul de corp i se desparte;
Sunt corpul, tu ești cea mai bună parte:
Unde te-ai dus, o! suflet mult iubit?
Nu mă lăsa sleită și departe,
Ca să m-ajuți când totul s-a sfârșit,
Să nu-ți lași corpu-acestui joc greșit:
Redă-i tu partea lui cea fără moarte.
Dar fă, iubitule, ca întâlnirea
Să nu primejduiască fericirea
Și nu asprimea să-i deschidă drum,
Nici patima, ci grația sfioasă
Spre mine-ntoarcă fața ta frumoasă,
Cândva-ncruntată, zâmbitoare-acum.
sonet de Louise Labe, traducere de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Medicul trebuie deci să fie, în același timp, un savant care iubește din tot sufletul știința medicală, adică știința omului; să fie o ființă care se jertfește pentru alții, până la moarte și, în sfârșit, să fie un învățător al omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei.
citat clasic din Nicolae Paulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arcușele se cabrară pe coarde ca o turmă de girafe sălbatice, prinse într-o plasă de sârmă ghimpată și spaima lor răsună ca niște lovituri surde în poarta îmblânzitorului de bestii umane și note muzicale. Albastru și multiplicat ca fumul pipelor pe sfârșite, ecoul abecedarului simfonic zbura din cutiuțele de lemn, drept în sus, ca sufletul sinucișilor cu dinamită.
începutul de la Roșu, galben și albastru de Ion Minulescu (1924)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt multe de "rotunjit" la sufletul unui om... Ne suntem pe de-a-ntregul abia la sfârșit.
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Parcă trăiserăm pe două coridoare alăturate sau pe două tunele paralele, fără să știm că mergem unul lângă altul, două suflete asemănătoare în situații asemănătoare, întâlnindu-ne la sfârșit în fața unei scene pictate de mine, o scenă destinată numai ei, ca un anunț secret al prezenței mele, al faptului că cele două coridoare se împreunaseră, în sfârșit, și ora întâlnirii sosise. Ora întâlnirii sosise! Era adevărat, oare, că cele două coridoare se împreunaseră și că sufletele noastre se contopiseră și ele?
Ernesto Sabato în Tunelul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre sfârșit și suflet, adresa este: