Citate despre struguri și timp, pagina 2
Blesteme
Prin undele holdei și câmpi de cucută,
Fugarii-au ajuns în pustie
La ceasul când luna-n zabranice, mută,
Intră ca un taur cu cornu-n stihie,
Și gândul meu gândul acestora-l știe:
In împărăție de bezna și lut să se facă
Grădina bogată și ogada săracă.
Cetatea să cadă-n nămol,
Păzită de spini și de gol.
Usca-s-ar izvoarele toate și marea,
Și stinge-s-ar soarele ca lumânarea.
Topească-se zarea ca scrumul.
Funingini, cenușă, s-acopere drumul,
Să nu mai dea ploaie, și vântul
Să zacă-mbrâncit cu pământul.
Subolii și viermii să treacă pribegi
Prin stârvuri de glorii întregi.
Să fete în purpură șorecii sute.
Gânganii și molii necunoscute
Să-și facă-n tezaur cuibare,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi din Cuvinte potrivite (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Anul Nou să vină cu desaga plină de pâinicile bunătății, verdețurile sănătății, nucile creativității, smochinele prosperității, merele iubirii și strugurii fericirii!
citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe strugurii copți
asediul viespilor-
o zi cu soare.
*
Alee cu plopi-
lungi umbre proiectează
lumina lunii.
*
Lăsând cuibul gol-
pasărea în zbor înalt
către alte zări.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chloe
Mici coapsele, mici
Obrajii de lapte,
Dar sânii, smochine
Cu sfârcuri răscoapte.
Prea fragezi genunchii,
Dar buzele, struguri
De toamnă, - și ochii
Mirați, deschiși muguri.
Cum calcă desculță,
O ciută-n alunec.
Din urmă, din urmă,
Adânc o adulmec.
Prea candide mâini,
Dar de ce foc, ce jar!
Le prind, le desprind,
Le-am primit în dar.
[...] Citește tot
poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Anii de fum (1944)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu, în inima ta sunt numai vară
Știu, în inima ta sunt numai o vară cu flori pe-alei
Și nu toate cele patru anotimpuri, salba-întreagă;
Iar tu trebuie să le întâlnești pe celelate trei
Sentimente sau sezoane-n altă parte, dragă.
N-am pe taraba-mi struguri negri, fructe coapte-n coșuri pline,
Nici vorbe înțelepte, nici țurțuri de gheață translucizi;
Totuși te-am iubit atâta vreme, și-am făcut-o bine,
Încât mai simți și azi parfumul verii în care mă ucizi.
De-aceea spun: O! dragoste, care ca vara treci, și eu
Trebuie să plec, tiptil printre tăcute violine,
Ca tu să poți întâmpina alți fluturi și noi flori, mereu
Și iarăși când cu-o altă vară o să mă-ntorc la tine.
Altminteri, tu o să-ți cauți, nu peste mult timp, sublimă,
Propria vară-n alte ținuturi sau în altă climă.
sonet de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parada anotimpurilor
Sub zarea dulce și albastră arcuită-n sferă
În aula naturii vaste cu- aleasă atmosferă
Anotimpurile toate, invitate la estradă,
Pregătite în culise sunt gata de paradă
Fiecare dintre ele cu dorința să-și încânte
Lunile admiratoare ce sunt cordial venite.
Săptămânile distinse și ele sunt în sală
Așteptând nerăbdătoare să-nceapă-această gală.
Protocolar cum e din fire, anul la intrare,
La invitații toți sosiți le-mparte calendare.
În sală un cortegiu intră și se-așează-n rânduri
Mai întâi în lojă șade Roza Celor patru vânturi.
Lin apoi toți se așează nobile-adieri și brize,
Conți curenți cu a lor valuri, alizeele marchize
Și apoi zefirii tineri însoțiți de câte-o boare
În loje de abur moale își au locul fiecare.
Acum liniștea se-așterne și lumini se sting îndată;
Solemn un crainic dă anunțul: 'Start pentru paradă!''
Iată, prima ce apare în al florilor décor
[...] Citește tot
poezie de Sergiu Mănuș din Parada anotimpurilor (27 martie 2012)
Adăugat de Sergiu Mănuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă aurie
Toamnă, toamnă aurie,
Ai adus peste câmpie
Covor de frunze ruginite
Și zile cu ploi cernite.
Toamnă, toamnă aurie,
S-au stors strugurii din vie.
Porumbul s-a recoltat,
Oile trec la iernat.
Toamnă, toamnă aurie,
Tu faci bolta plumburie,
Aduci ploi, aduci răcoare,
Și-n zbor, păsări călătoare.
Toamnă, toamnă aurie
Cu căciulă brumărie,
Ne aduni pe toți în casă,
Pentru iarna friguroasă.
poezie de Dumitru Delcă (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Promisiuni
Promisiuni, Promisiuni, Promisiuni câți struguri pe araci,
Puține pentru ce Bogați, Multe pentru cei SĂRACI.
Promitem orice s-ajungem în clădirea marilor nelegiuiri.
Ambițiile de parlamentar nu-s deloc subțiri.
Promisiuni de Stânga, de Centru și de Drepta, un desfrâu.
De-am ajunge-acolo! Un lucru-i sigur, cum unu-i unu, iar doi sunt doi,
Pentru cinci ani promisiunile-s ani darul nostru pentru voi.
Așa c-ascultă ce-ți promitem și la urne, națiune, hai!
Căci noi promitem orice, chiar și-un loc acolo sus, în rai.
Ascultați-ne declarația, vă facem din vorbe un cadou
Și la noile Alegeri veți fi-n genunchi din nou.
Și vă promitem că vom promite iar la alegerile viitoare
Că promisiunile noastre nu-s doar vorbe goale.
poezie celebră de George Bernard Shaw, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina mea,femeie
Cât de frumoasă poți să fii femeie!
Umerii tăi sunt ca două bolți
fluturii rotesc cununa zilei
tu ai gustul strugurilor copți!
Ochii tăi cu stele ard în mine
și mă striga-n nopțile fierbinți
tălpile îmi ard de doruri grele
și renasc în mine triburi, ginți!
Sprânceana ta în tandră arcuire
îmi tremură emoția pe tâmplă
secundele danseaza enigmatic
si nu mai știu cu mine ce se-ntâmpla!
Și sânii tai ca sferele în cântec
trezesc în mine marile pulsații
atâta viața rascolești în mine
cu galaxii de unde și vibrații!
[...] Citește tot
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autumnală
Semințe astrale germinează în melancolii
Printre pulberi de aur, un soare zgârcit aruncă zâmbete pale
În zile anemice, se fac transfuzii din struguri sângerii
Drosophila Melanogaster vampirizează
Pocale
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Indrăgostit de București
Nu știu de ce, pe cât m-afund în viață
mă simt atras de fleacuri omenești,
și-mi place-n anotimpul de vacanță
să-ntârzii, să rămân în București.
De el ne-am săturat, dar el ne place,
el e un prag lovit să vezi alt prag,
și-acum, când sunt sătul de locul zilnic
mă simt golit și-mi e deodată drag.
Pe piatra lui am tot bătut cadența
și-am s-o mai bat atât cât voi trăi,
spre un Olimp ascuns pe orice stradă
în căutarea marii poezii.
Aici m-au sufocat cu dulce teii
și au trecut aiurea anii mei
aici copiii mi-au venit la viață
și am născut și-am îngropat idei.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului
(tradiții și ritualuri)
O sărbătoare vestită,
A Mariei Preacurată,
În Gustar e prăznuită
De cei ce numele-i poartă.
Adormirea Maicii Sfinte,
Spre viață veșnică în cer,
E aducere aminte
De minunile ce nu pier.
În ritualuri păstrate
De străbuni pe-a vieții cale,
Abundă sacralitate
Și mituri proverbiale.
Despre Maica Preacurată,
Născând Fiul Mântuirii,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bacoviană
Privește iubito cum plouă
În munți, printre brazi, pe poteci
Cu boabe și struguri de rouă
Iar mâinile noastre sunt reci
De-o mie de ani plouă-ntruna
Și mările nu s-au umplut
Iar viforul curge ca runa
Prin suflete de împrumut
Și gem cimitire de apă
Iar ploaia ne-nchide prin case
Să nu vedem noaptea cum sapă
Pământul din care ies oase
Privește iubito cum plouă
Ca-n moarte cu somnul de veci
Să nu ne mai plângem, că nouă
De ploaie, ni-s mâinile reci!
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecce Homo
Ah, visul cum mă coace
Și setea cum mă scurmă,
Cu mreaja de fantasme,
A zborului din urmă...
În spinii nedreptății
Și crucea de căință,
Trist licăre lumina,
Din biata conștiință...
Cum sângeră sub teascuri,
Cu strugurii mâniei,
Amarul muncii drepte
Și fructul omeniei...
Nădejdii dintr-o oră,
O lună sau un an
Se-nchid în carapce,
De mituri și slogan...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara arzând
am rămas cu un gust dintr-un secol trecut
prezentul ascunde tăcut niște idei
viitor nu mai e, doar minutul acut
și-un apus infinit printre tei
erai dulce ca apa în vremea de sete
ca sărutul de plecare într-un amurg
ca strugurii negri serviți la ospețe
ca fecioara răpită pe-un murg
te-așteptam într-un veac de iluzii arzând
într-o vară în care mor toți copacii
vedeam ultima oară doi plopi fremătând
și pământul cu toți săracii
mă rugai niște umbre de păsări s-ascult
erai o vioară în trup de femeie
îmi spuneai că o vară durează mai mult
iubirea e doar o idee
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
'Il vino, come il volo, è stata inventato perché la mia mente si elevi per meglio vedere il mondo dall'alto...
L'uva scorre per vie segrete dal tralcio della vigna all'incantesimo del vino. A volte deve stagionare mesi o anni, ma il suo cammino si compie sempre. E quando apri una bottiglia senti che lì dentro c'è qualcosa che arriva da molto lontano, che viene dal sole e dalla profondità della terra.''
Asemeneaa zborului, vinul a fost inventat pentru ca mintea mea să fie cât mai sus și pentru a vedea mai bine lumea.
Strugurii curg pe căi secrete - de la crenguța de viță până la magia vinului. Uneori, el trebuie să se matureze luni sau ani, dar drumul său este întotdeauna bine parcurs.
Și, când deschizi o sticlă, simți că înăuntru există ceva care vine de foarte departe, chiar de la soare și din adâncul pământului.
Fabrizio Caramagna în site Aforisticamente
Adăugat de Doina-Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fidelitate
Femeile au zile și zile, nopți și nopți.
Eu cred că-mi place vinul pentru că le imită,
Că strugurii, mai cruzi, mai pârguiți, mai copți,
Îmi dau mai multe gusturi în gura sterpezită
De-atâta poezie - singura mea iubită.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răbdare
Răscolești ghemotocul de ore aruncat, întâmplător,
într-un an ce părea că nu se mai termină
Timpul căpătase ochii fățarnici ai iluziei
ce râdea spre visul despletit la cumpăna vieții,
destrămându-se, neobservat, deși aceeași melodie
se auzea tare pe fundalul gol al așteptării.
Răbdare! N-a venit încă Toamna, gătită,
cu struguri brumați în plete și-n ore,
nici noaptea nu mai trimite spre zori
parfum de regrete, petale și ploi.
Răbdare! Grăbindu-mă, am căzut
spre cealaltă margine a orei
și mi-am lovit inima, și sufletul, și trupul
pe care s-au rostogolit curcubee,
și primăveri reci, și lacrimi împietrite
în drum spre mâine.
Răbdare! Am țesut ziua din stele
prea repede, prea repede,
de frică să nu se trezească uitarea
cusută cu fir de mătase în Vinerea Mare.
poezie de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut prin viață
Călătorim înghesuiți pe scările autobuzului urban
Către destinații inutilizabile în drumurile noastre
Nu avem bilet pe lumea asta plină de controlori
Păcălim viață fiind la rândul nostru păcaliți
Alergăm, ne grăbim, fugim, suntem goniți de timp
Schimbăm tramvaiul cu metroul în stații de tranzit
Suntem toți un ciorchine de strugure ordinar
Storciți în teascul timpului pentru un vin prost
Pe care nimeni nu-l bea, uitat în beciuri reci, bun de canal
Un animal ciudat cu mii de perechi de ochii
Și nas, și gură, și urechi
Urcăm scări, coborâm cu liftul, așteptăm
Parcăm, înjurăm, iarăși așteptăm la stop
La televizor un tip ne învață să reușim în viață
Pe facebook un concurs de scuipat în sus
Facturi, rate, salarii, internet-banking
Mergem în cârciumi cu niște străini, prietenii noștri
Ne prefacem cu toții că ne interesează
De fapt nici cât negru sub unghie
În cutiile de carton avem fiecare o celulă
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-aduc aminte timpul...
Mi-aduc aminte timpul când seminția lui
Umbla pe lume goală, ca albele statui.
Părechile cinstite, cu frunțile senine,
Se-mbrățișau la soare, și nu era rușine.
Curata sănătate, ca fluturii și crinii,
Nu se sfia de văzul și-atingerea luminii.
Nici muma,-mbelșugată ca strugurii pe rod,
Nu-și sugruma copiii în pântece, din plod.
Lupoaică, bucurată să-i joace și ațâțe,
Ea-și adăpa în poală, popoarele la țâțe.
Omul putea fi mândru de sine, să se vadă
Pe-atâta frumusețe stăpân fără tăgadă,
Când poamele pietroase, cu carnea tare, toate
Voiau a fi furate, cuprinse și mușcate.
Ai căuta acuma părechile acelea,
Să nu-și îmbrace trupul, să nu-și ascunde pielea,
Te trece groaza. Rece o negură te-ngheață.
Stai cu momâia-n față, gătită, o paiață.
Atârnă dintr-un umăr o arătare strâmbă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre struguri și timp, adresa este: