timp şi virginitate

Sonetul 16

Dar tu de ce acum să nu te lupţi din plin
Cu-acest tiran de timp ce viaţa-ţi vrea mereu
Şi te-ai baricadat în tristul tău declin
Când poţi trăi plenar, nu doar în versul meu?
Acum eşti cocoţat pe tot ce e plăcut
Însă grădini virgine te aşteaptă zeci,
Care doresc flori vii să-ţi poarte-n solul mut
Nu ca a ta pictată, ce moartă e pe veci.
Şi-aşa al tău urmaş o viaţă va salva
Ce-al Timpului penel şi-un ucenic condei
Nu o pot zugrăvi şi n-o pot releva
Ca alţii să te vadă trăind cu mult temei.

Dar când te dăruieşti, mereu vei exista,
Căci cu talentul tău, te vei putea picta.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima zi a primăverii era odată vremea în care fecioarele erau aduse pe câmpuri pentru a-i arăta naturii fertilitatea ce trebuia să o urmeze. Acum, ne mulţumim să fixăm ceasurile cu o oră înainte şi să schimbăm uleiul la maşină.

citat din E.B. White
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reculegere

Durere, fii cuminte, reintră-n calm, frumoasă,
Doreai să vină Seara; priveşte-o cum coboară:
Peste oraş, tăcută, o atmosferă joasă,
Dând unora odihnă, la alţii grijă-amară.

În timp ce gloata lumii de vechi plăceri setoasă
Se lasă biciuită ca de-un călău, ocară
Şi remuşcări culege — serbare vicioasă —
Durerea mea, dă-mi mâna şi să fugim, fecioară,

Departe. Iată anii cei morţi cum se arată
Pridvoarelor de ceruri, în haină demodată,
Din ape-adânci Regretul, surâs opalescent

Şi Soarele se stinge sub arcul unui nor;
Da, draga mea, e noaptea sosindu-ne uşor
Precum un lung linţoliu sosind din Orient.

sonet de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De primăvară

Înebunitor e verdele pomilor
primăvara...

Cărări irizate
deschid inimii
ochiuri de cer, de lumină.
Văzduhul sângelui
naşte decor fantomatic.

Osia cerului
se-ntoarce scânteietoare,
picioarele noastre
măsoară timpul.

Rai înflorit, albă-mpăcare,
zeii au coborât pe pământ.

Priviţi, pădurea vine-nspre noi
cu trup şi aură de virgină.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem în leopardă (fragment)

Sobroe algoa dooy toe founod...
Sobroe algoa dooy toe founod woo oon toe Negaru Hora urboe revoulud finoe wilot
entroe toe twoe toe sarah dogarasbasmahi aroe
toe strearom prapoi rabarago oftanod hatun vehon ion marring sculoest simprope uneor adaru iot soelof
anod dalar habai pirtoe guepasarah comienco smalol ynggggoe voas
woa foot coon oo arbar carbe
delanot vinwid serpantis especat sabroe toe goo intoo doas cotts fidusan gresseru
Horas umasars alisois ando hodoras minoes cordaran pergasaneîn timp ce leoparzii în vârstă de 50 de ani încarcă sexul ca pe o armă de vânătoare (...)

osul de balenă vrăjit m-a părăsit l-am pierdut az-noapte în visul meu carnasier

am să-l pândesc pe marele preot şi după ce îl voi mânca într-o reculegere gravă voi trece pe loc la creştinism

şi sfărâmându-mi carnasierii voi renunţa pentru totdeauna la tine la Vosgi şi Amazon voi renunţa
la pene la arşice din linx la perturbare
sperând s-ajung cu timpul profet al zebrelor fecioare
într-o perfectă armonie cu sexele glunat asirmi (...)

poezie clasică de Virgil Teodorescu (1940)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui inculpat (Violul se pedepseşte mai aspru când victima e sub 14 ani)

Ieri s-a terminat procesul,
Dar sentinţa e unică.
Violă o fată mare
Şi-l condamnă că e mică.

epigramă de Henry Găbunea din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tehnică

Cu o tehnică păstrată
Peste ani, de bună seamă,
Acel ce ne este tată
Din fecioară face-o mamă.

epigramă de Georgeta Paula Dimitriu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fecioara are, după cum am spus, nenumărate nebuloase, cele mai multe fiind imense mase gazoase din cari poate se vor plămădi în viitor noi sori. E o constelaţie zodiacală şi în apropiere de β se află echinoxul de toamnă, adică locul unde Soarele taie ecuatorul, lăsându-se apoi mai spre sud. Când Soarele se află deci în acel punct (între η şi β), zilele şi nopţile sunt egale.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată mare

În pădure pe-o cărare,
Se plimba o fată mare;
Asta-n secolul trecut,
Că de-atunci... au dispărut.

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (1 aprilie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chit (a se citi la umbra personajului biblic Iona)

Pământul e o mamă eroină,
În fiecare an însărcinată
Nouă luni,
Renaşte primăvara.
Mamă, câte fete ai?
Cât voi mai aştepta să naşti
Şi primăvara mea?
Nu vezi că nu am de ales?
De ce nu m-ai fi logodit de mic,
Să nu mai am de ce s-aştept o fată
Mare?
Mamă,
Scuteşte-mă de această povară
Şi mă însoară
C-o primăvară
Care-i fecioară,
Căci mi-a trecut şi vremea-n care
Feciorul singur să se-nsoare
Poate.
Însoară-mă, mamă, cu toate!

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul

Timpul trece, timpul doare,
Timpu-i sprinten de picioare,
Timpul seamănă şi ară
Viaţa-ntreagă ne-o măsoară.
Ne aşteaptă, ne aleargă,
Imperfect, un... treacă-meargă
Ce te poartă-n el hai-hui
După toana dumnealui.
Când scârbos şi cabotin,
Când probabil, când senin,
Bun, fertil şi arătos,
Mătură cu noi - pe jos.
Ce pedeapsă, ce destin,
Că-i de genul masculin.
De-ar fi fost o "dumneaei",
Am trăi ca nişte Zei,
S-ar farda, s-ar pieptăna,
La oglindă mult ar sta...
Noi am fi docili, cuminţi,
Ce mai... drepţi, ca nişte Sfinţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Octavian Lupascu (28 noiembrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ziua mea

Numai tu, iubită Toamnă,
Faci să tremure castanii,
Te-am ales, frumoasă Doamnă,
Anotimp ce-mi numeri anii.

Cu patimă şi plin de dor
Am deschis ochii-întâia oară,
Mândria mamei de-un fecior
Şi-a astrelor cu o... Fecioară.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arc peste timp

Fost-au doamne agresate,
Cu centuri de castitate;
Astăzi, cu năduf şi ură,
Se răzbună... pe centură...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Enigmă şi gelozie

Căutând cinci ani la rândul
A găsit o fată mare,
Dar, acum îl roade gândul:
Cine n-o fi fost în stare?

epigramă de Mihai Frunză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin ce a rămas celebru Războiul de 100 de ani?

Prin faptul că atunci a apărut centura de castitate şi meseria de lăcătuş mecanic!

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau o mângâiere

Sufletul-i rănit
de-atâta durere
şi-ncearcă
să se vindece-n tăcere,
dar vrea o mângâiere,
că demult o cere
şi vine noaptea
inima bate cu putere
te duci la geam
şi te uiţi la stele
priveşti în gol
şi gândul zboară
la cum era odinioară,
când râdeam mult
şi zburdam ca o fecioară.
Aştept din nou
ca timpul să revină,
iar domnul să mă prevină
de viitorul ce-are să vină
şi o mângâiere să-mi dea

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (27 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea unei mici plimbări şi-a unei mari dezvirginări!

Ne vom plimba-ntr-o brişcă dublă,
Eu bun şi gras, tu rea şi suplă.

Şi vom opri la mii de baruri,
Tu bând zaharuri, eu amaruri

C-un strat de spini pe dedeasupra
Lichidului ce-mi umple cupa.

Şi când o să ne facem fleaşcă
Schimba-vom brişca pe-o caleaşcă

Ce-o să ne ducă, ducă, ducă,
Eu pleoapa-n ticuri, tu năucă,

Din zori de ziuă până-n seară,
Prin păpădii, tu-ncă fecioară

Pentru o clipă, numai una,
Căci iată-ne striviţi de luna

[...] Citeşte tot

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru marile Eleusinii

Când calda strălucire a lunilor toride
Va prinde să decline, când soare potolit
Spre golfuri de-ntuneric va luneca trudit,
Îşi va rosti chemarea din nou Eumolpide...

La vorba lui, pătrunsă de-un tăinuit fior,
Tu vei ghici durerea Zeiţei pământene
Şi plânsetul Fecioarei, ce câmpuri leteene
I-e dat mult timp să ude în roua ochilor.

Şi-n toamna somptuoasă de purpură şi nacru,
În toamna unde seara încheagă tonuri vii,
Prin surda picurare a orelor târzii
Îţi vei purta tristeţea, încet, pe Drumul Sacru.

Nocturne bolţi vor ninge din slăvi misterul lor,
Ţi s-o răsfrânge-n suflet tăria-ngândurată,
Iar sfânta ta durere va trece legănată,
În ritmuri largi şi grave, de corul sferelor.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apele tăcute

Râuri gemene fecioare,
Vă primim de la izvoare.

Curgeţi, ape moi şi line,
Curgeţi fără de-ncetare,
În văpaia lunii pline,
Dintr-o zare într-altă zare.

Limpezi cum le-am cunoscut,
Şapte văi au străbătut,
Şapte neamuri le-au băut,
Pline ca şi la-nceput.

Argeşul şi Oltul meu,
Vă păzeşte Dumnezeu.
Din adânc cine vă mână,
Ce stăpân sau ce stăpână?

Fiţi beteala pe vecie-n
Fericita Românie.

poezie de Tudor Arghezii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-întorc în timp şi-mi amintesc
zâmbetul tău de fecioară.
Când îţi spuneam că te iubesc
erai zveltă căprioară.

catren de Dumitru Delcă (iulie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!