fluturi şi timp

Vremea colindelor

în decorul iernii culorile sunt reci
codrii au încremenit în viscol şi ger
cerbi şi căprioare fac întinse poteci
prin zăpada moale căzută din cer.

magnolii în grădina au cunună dalbă
fluturi de gheaţă atârnă pe acoperiş
magice poveşti le-am strâns intro salbă
din cufărul vieţii le scot pe furiş.

timpul pictează pe geamuri flori de gheaţă
patinoarul de pe lac e plin de copii
chiar şi oameni de zăpadă se bucură de viaţă
viziuni creştine umplu episcopii.

e vremea colindelor cu lumini pe faţă
vine Crăciunul legendar fără de utopii.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suie Clipa în miraj

Te iubesc şi iar mă-ndrept,
unde inima-mi şopteşte.
Mângâi fluturii din piept;
viaţa, încă mă trezeşte!
Luna mi-este credincioasă,
haruri îţi încondeiez,
Când pe bolta mea duioasă,
gând cu gând încă visez.
Desfac stele, norii plasă,
şevaletul... Şi pictez.

Chipul tău, undă curată,
'n care pescăruşi plutesc,
Taină-a perlei prelucrată,
în canatu-mi sufletesc,
Mă seduce şi mă cheamă
să-ţi fac ţărmul cât mai lin;
Umerilor, mi-eşti năframă;
gleznelor - nisipul fin.
Şi întreaga dioramă-mi dă, emoţii! De preaplin.

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furt

Opreşte timpu-n loc şi fură-i secundarul,
să uite să mai treacă peste IUBIREA noastră,
şi schimbă-l cu norocul, când întâlneşti coşarul!
Norocul răsădeşte-n priviri de floare-albastră!

Topi-vom apoi clipa cu torţele IUBIRII,
doar tinereţea, veşnic, ne va lumina chipul,
zilele n-or mai umple cămările -amintirii,
vom fi îndrăgostiţii care-au păcălit timpul.

Fă asta primăvara, în zorii dimineţii,
când fluturii curtează magnolii înflorite
şi oamenii şi-ascultă, zâmbind, duhul blândeţii,
fără să pizmuiască iubirile-mplinite.

Să nu ai nicio milă de timpul fără pas!
Nu va băga de seamă că n-are secundar
şi, când, de oboseală, va face un popas,
fură-i şi viitorul, bagă-l în buzunar!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capricii de iarnă

obosită toamna a plecat în vacanţă
o înlocuieşte iarna cu drepturi depline
dar e multă ceaţă plină de aroganţă
care nu mă lasă să m-apropii de tine.

a plouat cu regrete şi s-a făcut polei
frigul şi promoroaca se ţin scai de arbori
secundele alunecă pe tristele alei
Târgul de Crăciun e înţesat de gabori.

mă-ndrept spre ambasada lui Moş Crăciun
să-i cer să îmi aducă fericirile line
fluturi de zăpadă să mă facă mai bun
să-mpart şi eu cadouri turte şi praline.

vreau să scoată din ţară viscolul nebun
care răscoleşte splendorile din mine.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secunda aceea

strânge secunda aceea căzută din rai
pe nebăgare de seamă
strânge-o în pumn
sau lipeşte-o de nişte cuvinte robuste
altfel mistuită de jar devine scrum şi tăciune

scânteie cu autograf
lăsată-n atingere din febra adâncului
a răscolit fără voie
liniştea legănată de mătasea fluturilor

priviri oprite la margini de ochi
tăceri îngheţate-n cuvinte
lumină obturată cu tristeţi
fantome-n cămăşi pictate frumos
o veşnicie sângerând dureros
în jocul de raze cernut pe gând.

irişii neliniştiţi ciobesc nemărginirea
speriaţi de roşu naufragiu.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia iubirilor, totală

Ar număra bani de-ar avea
Superba mea floare de vis,
Să facă dragoste de foc
Pe ploaia asta s-a decis.

Cu cine? pune întrebarea,
Manole-al ei este plecat
Ca să zidească în cetate
Cruci de granit şi de bazalt.

E singură şi se căineşte,
Cine-ar putea să-nvioreze
Propunerea neînţeleasă
Care în suflet să dureze?

"De obicei doar ei propun
Şi noi ghicim gându-n cafea,
Când zaţul este descântat
Ies fluturi, pudră-n calea mea.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oglindă

în oarba oglindă imaginea poetică devine o negociere
între mângâierile sălcii şi închipuirile roz
tăiate în prisme inegale
la capătul drumului se ţes umbre
se reinventează un prezent nefiresc
în locul unde metaforele scanau simţurile
în vibraţii cu aripi de fluturi
glasul acela continuă să dizolve constelaţii schimbătoare
contopind universurile ce se atrag
sunetele devin albe într-un tipar gol
nicio uitare nu mă uită
orele se ofilesc în umbra cuvântului ce tace
poemul evadează antifăcut pe orbita iubirii
într-un zigzag pe-o frunză de toamnă

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţăm să vizualizăm

Doar vizualizăm fericirea...
Timpii se împart inegal
Între "a fi" şi "a nu fi".
Nu mai putem iubi.
Plus infinitul desparte
Universul de oameni,
Liniştea de tăcere
Şi viaţa de moarte.
Tălpile-şoaptă caută mângâiere.
Dor când stelele ascuţite
Se rostogolesc tăcut şi cuminte,
Pe portativul aducerii-aminte.
Doar utopii –
Ca şi cum am spune ca albul e negru,
Iar noaptea e zi.
La marginea fiecărei secunde
Se sfârşeşte o eră.
Noi devenim hotar şi fluture cu aripi de jar.
Relative sunt toate,
Fericire, lumină, iubireşi şoapte...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balena din burta cuvântului

din lentilă bifocală răsfoiesc cartea cu taine
aproape mi se-neacă gândul cu lest de cărbuni la cingătoare
o cruce prea grea identitatea fără ancoră de ceruri
cuvintele
nu au braţe să ia o cină uşoară din tine te minţi sorbindu-ţi dimineaţa
ca pe-un drog de rouă
urmăreşti alb
cum cineva ţi-a prins în piroane vocea
de buza abisului
cât de absurd este să răzuieşti zilnic golgota din tine
pentru a construi poduri friabile

fac spărturi în lumină să capăt contur pe partea cealaltă

bulevarde cu limbi monstruoase expulzează
ca pe ghiulele
oameni cu membrană de fluturi în mine
excavatoare de iarbă scot la soare biserici acvatice
din clopotniţa norilor trimit mandate poştale de aşteptare
tuturor vânturilor pe care încă

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În veghea lunii

mă învelesc în noapte lumini de catifea
mai propulsez un vis spre univers
la masa de scris sub aburi de cafea
înşir pe clorofilă vers după vers.

pulsaţiile nopţii îmi dau avânt poetic
vreau să mă întâlnesc cu steaua mea
să ardă calm în raze gândul luetic
încleştarea inimii curând va dispărea.

vreau să transform suspinele în fluturi
roiuri, roiuri să zburde în poiene mândre
prin rouă pe covor floral unde nu sunt ciuturi
unde raze liniştite mângâie clepsidre.

în veghea lunii tu Floare să te bucuri
căci noaptea de poveste e pictată în cadre.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţii de Mai

mă învălui cu miresme subtile de garoafe
contemplu universul dintr-un unghi de rai
izvoarele iubirii se scurg în carafe
saturând orgolii oriunde pe plai.

pletele nopţii-s prinse cu aurii agrafe
stelele rezonează cu simfonii de nai
mă învălui cu miresme subtile de garoafe
contemplu universul dintr-un unghi de rai.

fluturi pe flori sunt ţesuţi pe eşarfe
natura jubilează cu minuni de Mai
orele plutesc pe corzile de harfe
ori tanspun în slove sentimente corai.

mă învălui cu miresme subtile de garoafe
contemplu universul dintr-un unghi de rai.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şcoala vieţii

învăţ de la fluturi zborul lin şi tandru
învăţ de la albină viaţa s-o îndulcesc
mă-nvălui cu parfumul florilor de leandru
stejarul mă învaţă cu freamăt să trăiesc.

învăţ de la munte să fiu temerară
să mă înalţ peste prăpastia adâncă
învăţ să fiu solară ca zilele de vară
chipuri de speranţe am sculptat pe stâncă.

învăţ de la arhangheli drumul spre nemurire
filozofii îmi arată cum să mă recunosc
împletind cu raze slove de iubire
beţie şi extaz cu miresme de mosc.

învăţ de la pădure să-mi ascund suspinul
stele mă învaţă să nu cunosc declinul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leo

Îmi sună clopotul, parcă din nou, de-o noapte de înviere
La fel de stranie, râvnită ca pe-o sursă din întunecat, lumină
Ce nu mai vine de mult timp şi nicidecum nu-i semn c-o să revină,
Să scalde suferinţe, neîmpliniri, dezastru, uitată mângâiere.

Resimt din puritatea însămânţată-n gând, cu post de trup
Pătruns în suflet de-o credinţă; că-i retur, balanţă-n neştiută viaţă...
Dar dusă e speranţă, zi de zi întoarsă-n pierdere, cu ascunsă faţă,
Ca moartea nevăzută, presimţită, stând inert... doar timpul să-l astup.

E înălţare în piept, ce îngână aproape afon coralele pascale,
Zvâcnind ca fluturele retrezit din stern, un zbor de pene îngereşti,
Ce fâlfâie pe-obrazele în bătaia caldă-n roşu a lumânării, acum cereşti...
Purtată-n grijă pân' la casa, m-aşteptând, s-o binecuvântez de jale.

Mă înfrupt licori cu bunătăţi dorite de pe masa întinsă, albă spumă,
Pictată tot pastel cu dăruinde pofte fumegânde-n izuri gurmandize;
Ochi în ochi, cu partea-mi dragă, sparg coaja sângelui sub licăriri de brize
În languros relaş. uitând de tot, de mâine, ieri pierdut, de amertumă.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturii sunt liberi...

Fluturii sunt liberi în părul femeii trecute de patruzeci de ani...
Palmele ei, două amprente pe umerii goi a celui ce o soarbe timid.
El ştie că trupul ei are mirosul unei nopţi de vară.
Ştie că buzele ei sunt vopsite cu o petală
de mac,
iar zămbetul ei despică în două apele limpezi, ce leagănă luna...
Femeia aceea, trecută de patruzeci de ani, poartă un cuib în inima ei.
Acolo-şi adună toate trăirile, dimineţile despletite, nopţile pline cu foşnet de îngeri aprinşi...
Ea trece prin ploaie ca printr-un vis mult aşteptat.
Iubeşte acele păsări ce i-au ciugulit umerii,
lăsăndu-i mici semne,
în formă de lacrimi.
Ea strânge la piept răsăritul,
îşi face din el rochia de zi,
ca mai apoi
să poată dansa
cu tălpile goale
pe trupul acelui bărbat iubit...
Femeia aceea tulbură somnul cerbilor,
deschide o fereastră în frunza abia căzută

[...] Citeşte tot

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar nebunii mai aleargă

Viaţa doamnă nu-i aşa cum vrei
Să mergi cu sacul la umplut
Un obuz ca un abuz
Va cădea mâine la trei
Şi-ai să vezi că din tot vraful
Se alege numai praful
Şi pe nimeni n-a durut
Şi-o s-o luăm de la început;
Viaţa doamnă e o luptă
Fără milă, fără legi
Şi nu ştii cu ce te alegi
Că e zilnic mai abruptă:
Fiecare pentru sine
Lasă în urma lui cadavre
Şi frumoasele palavre
Numai cât să-i fie bine;
Poţi să suferi, poţi să speri
Jinduind la primăveri

Doar nebunii fără scuturi

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa

Azi, sunt bine...
pentru că nu au fost amanetate toate visele lumii
da, sunt bine în multe feluri, cu multe nuanţe
dar absolut toate cu optimismul vibrant al inimii mele
sunt o pasăre Phoenix singură,
închisă-n colivia propriului vis
sau sunt un fluture obosit prin zborul amurgului
da, sunt o harpă tristă cântând suav un Lied
ori poate o mierlă fericită zburând prin secera lunii
dar sunt şi-un talisman norocos dezmierdând o stea
sunt Inanna ghinionistă dintr-o altă eră
şi sunt un milion de petale şi frunze,
trăite prin simfonia albaştrilor aştri.

Azi, sunt doar speranţa...
cea mai adorată, dorită, iubită femeie a lumii
poate şi a ta!
dacă i-ai cunoscut duioşia, liniştea şi bucuria
nu o vei mai putea uita
nicicând

[...] Citeşte tot

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serata-n doi se derulează

Serata-n doi se derulează
În florilegiul dinspre soare,
Avem la masă piept de stele
Şi din iubire aripioare.

Mai bem cafele tăinuite
În care luna doar citeşte
Plimbarea noastră în imperii
Trecută-n dragostea ce creşte.

Roua de viaţă se-nfiripă
Pe ceasul transformat în rid,
În herghelii de flori şi fluturi
Imaginaţia-mi aprind.

Suntem mereu într-o caleaşcă
Trasă de Pegasul uituc
Pornit pe Căile Lactee
Când iese vinul din butuc.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

lacrimi învie în culori

Lacrimile învie în culori,
libertatea pe aripi de fluture.
Tâmpla muntelui soarbe
simfonia cerului din dalbul norilor.
Sfinxul aruncă-n temniţa privirii
ultimul apus al soarelui.
Cel din urmă mag rătăcit adună
din stalactite agăţate de cer
rugă a Celui ce se naşte
în psalm rămas fără amin...

Fiinţa îmi măsoara timpul
în minutare de suflet
trecute în al doisprezecelea ceas
dincolo de firul de nisip,
lăsat dintr-o altă viaţă
temelie în cale de valuri,
faclie în calea întunericului...

Ce-mi sapi cu durerea, suflete,

[...] Citeşte tot

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzii

Se tot vorbeşte azi despre iluzii...
O primăvară despletită-n noi,
Purtând pe trena-i, roiuri de albi fluturi
Lovindu-se cu tâmpla de noroi.

Noi, miei ai lui Iisus, zburdăm zadarnic
Printre fantasme... nebuloase ere!
Suntem, slujind, ai timpului paharnic,
Jertfe de vis pe-altare austere.

În noi se-nalţă temple de lumină
Şi se surupă-n întuneric cast.
Din lumea pământeană, strălucirea
Esenţei noastre pure a rămas.

Iluzii... -n noi, destinul se-nfiripă
Şi se surupă fiecare zi...
Iluzii - o mireasă de lumină,
Pierind sub pământenele stihii

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi râde luna în păr...

Spune-mi cum e când îţi umblu prin suflet,
sărutându-ţi toate încăperile
cu inima
şi stelele râd atat frumos
pe cuţitele nopţii?
Ştiu că e o taină
toată împletirea sângelui nostru,
când ne iubim
îmi râde luna în păr
şi tu îmi spui că sunt cea mai frumoasă,
că suntem singurii amanţi
ce nu îşi ascund urmele,
chiar dacă fluturii ne dau pe afară
şi trupurile ne scâncesc într-un dulce păcat...
Dacă aş muri în braţele tale,
i-aş cere lui Dumnezeu
să mă îngroape în tine,
atunci aş încolţi din nou,
mirosind a primăvară
toată carnea ta bolnavă de mine.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!