Citate despre Apollo, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la Apollo, dar cu o relevanță mică.
Iarna
Din norduri reci se abate peste noi stihia
Sub plăpumi de omăt pal tremură câmpia;
Cad din văzduhuri confetti, milioane,
Iar patria își pune nămeți ca silicoane
Alb dejun, prânz alb, mai albă, seara, cina!
Prin site dese norii-și cern cu spor făina;
Apollo, din solarul car, a prins albeață
Și vântul trăncănește-ntr-una ca o cață.
Alb obsesiv, difuz și maladiv(ca de spital),
Tot universul văruind în lung și vertical,
Abia respiră satul prin fumegânde hornuri,
Pe deal se-aud mugind, și cerbi, și cornuri.
Se-oprește, la un semn divin, ninsoarea
Se leagănă sub soare, întinsă, depărtarea,
Și în zăpadă o troică iute taie drepte falii,
În nechezat și chiot... S-au îmbătat muscalii!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Vasile Alecsandri
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară brusc
Sosește primăvara calm
Prin galeriile subtile
Din care urcă greu, tactile
Influorescențe de napalm
Primăvara vine brusc
C-am ieșit ca gâzele la soare
Aripi și lăbuțele să-mi usc
După iarna asta mare
Dorm cățeii toropiți de cald
Pământul mai mustește-a sevă
Parc-am intrat de nu știu când în grevă
Și-aș visa un râu ca să mă scald!
Nu m-aș duce nici la băcănie
Să-mi cumpăr de-ale gurii și nici pâine
C-aș dormi așa și până mâine
De necaz. Sau chiar de bucurie
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există un motiv bun pentru a dezvolta mai multe straturi de scopuri. Fără multe și variate tipuri de scopuri, s-ar putea să cazi pradă aceluiași lucru care li s-a întâmplat primilor astronauti de pe Apollo. Unii dintre ei, după ce s-au întors de pe Lună, au avut grave probleme emoționale. Motivul? După ce ai fost pe Lună, unde sa te mai duci? După mai mulți ani de antrenament, vizualizare și anticipare a zborului pe Lună, acel moment, glorios cum a fost, a trecut. Dintr-o dată, a părut că este vorba de un sfârșit, capătul muncii lor de o viață, și depresia s-a instalat. Ca rezultat al acestei experiențe, astronauții de mai târziu au fost instruiți să aibă alte proiecte majore în lucru după încheierea misiunii lor spațiale.
Jim Rohn în 7 Strategii pentru obținerea bogăției și fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neiertarea
Să vină o furtună, să șteargă neiertarea
rămasă agățată pe muchii reci de timp,
în umbra unor visuri venite pe cărarea
legendelor cu zâne furate din Olimp.
Apollo din Parnasul cu muzele retrase
pe-o stâncă bântuită de un mister bizar,
la umbra înserării în taină vrea să lase
amurgul resemnării pe sfântul său altar.
Să vii la miezul nopții, e ușa descuiată,
tu, muză răzvrătită, plecată din Parnas,
în casa văruită, pe-o margine de vatră,
să îți alung păcatul cu zâmbetul din glas.
Eu știu că îndoiala te bântuie întruna,
de când în trup o vrajă, ajunsă pe ascuns,
te mistuie în visuri, precum în oaze luna
se oglindește-n ape, fiind de nepătruns.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate (2019)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neiertarea
Să vină o furtună, să șteargă neiertarea
rămasă agățată pe muchii reci de timp,
în umbra unor visuri venite pe cărarea
legendelor cu zâne furate din Olimp.
Apollo din Parnasul cu muzele retrase
pe-o stâncă bântuită de un mister bizar,
la umbra înserării în taină vrea să lase
suspinul neiertării pe sfântul său altar.
Să vii la miezul nopții, e ușa descuiată,
tu, muză răzvrătită, plecată din Parnas,
în casa văruită, pe-o margine de vatră,
să își alung păcatul cu zâmbetul din glas.
Eu știu că neiertarea te bântuie întruna,
de când în trup o vrajă, ajunsă pe ascuns,
te mistuie în visuri, precum în oaze luna
se oglindește-n ape, fiind de nepătruns.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate (2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sistemul solar
Pământul gravitează
Și Soarele spre vest se duce,
Iar Luna se așează
Pe-a nopții undă dulce...
Soarele și nouă planete,
Mulți sateliți și comete,
Pe orbite se învârt,
Legile astrofizicii respectând.
Iată, cam așa arată
Al nostru sistem solar
Din galaxia spiralată
"Calea Laptelui"... stelar.
În mijloc Apollo tronează,
Sau mai antic Helios,
Soarele, ce degajează
Căldură, cu mult folos.
Și căldură și lumină,
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oreste
Oreste-a evadat din pușcărie
și deghizat se-ascunde printre noi,
Eriniile, pline de furie,
îl caut-n ținută de război.
Au răscolit palate și spitale,
chiar și-n bordeluri noaptea au intrat,
prin școli au dat decrete factuale
privind destinul celui căutat.
Orașul e cuprins de isterie
și porțile cetății s-au închis,
iar Ares, cu privire-i pământie,
stă supărat și încă indecis,
căci sora sa, războinica Athena,
a delegat deja un tribunal
să ia pe ordinea de zi problema
pretinsului Oreste criminal.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Fata Morgana, Ed. ePublishers, București, 2016
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "Un păcat numit Apollo" de Violetta Petre
Ești iubirea vieții mele, m-ai ales dintre o mie
De bărbați, tânjind să-ți fie animal de companie,
Chiar de-s Doberman, pur sânge, suplu, sprinten și voinic,
Mi-ai pus numele Apollo... pentru tine sunt prea mic!
Îmi pui zgarda la plimbare seara-n drumul spre oraș,
Mă alergi prim magazine, și apoi îmi dai relaș,
Mă adapi cu poezie și când poposim la mall,
Îmi dai bere la cutie, însă fără alcool!
Jos, în aurita cușcă îmi arunci, zâmbind, un os,
Mi-au căzut de-o vreme dinții și-i bătrân, nu-i bun de ros,
Ochii m-au lăsat, iar lanțul, scurt, mă face să turbez,
Aș da tot ce am pe lume, pentru-o zi de maidanez...
Însă stând ca o mumie, împăiat pe-o canapea,
Până-n ultima secundă, aprig te voi blestema:
Sper ca-n paiele din mine să se înmulțească molii,
Să-ți atace astrahanul și să-ți intre în fotolii,
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă matematica este numai una pentru toate neamurile
de ce dracului Dumnezeu naște atâtea controverse?!....
nu trebuie să inversez lumina
nici să întorc diminețile cu fața spre apus
răstorn în gând munții de sub ape
oricum nici luna nu mai aduce povești
sau eu nu mai știu să ascult
prăpădul gemenilor sau turnul babel
ori sodoma și gomora sau potopul lui noe
mai știu eu care legendă între două intrigi de zei
un pariu cu lebede și fecioare
iar din spumele mării mediterane
doar apollo suspină pe-un fluture liră afrodite
fie de zăpadă fie de cenușă flori ale disperării
desene de aripi perene într-un crematoriu polar
când verde paradis când raiul durerilor
doar republicile utopice conduse de poeți
trăiesc întotdeauna mai mult decât orice democrație
așa că donez o lacrimă pentru fiecare mort inutil
oricum nicio lume nu-și caută creatorul
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amicului meu Gion
Marea cu talazurile
Lumea cu necazurile!
sau
La mer avec ses vagues
Le monde avec ses blagues!
Ei, da, Gion!... Academia
este oarbă ca toți orbii...
Declarămu-ne-mpotrivă-i
și strigăm urbi et orbi,
Că ctitoriceasca țâfnă
îi dă brânci p-un povârniș,
Care-o duce drept la baie...
E un fel de va t' fair' fiche,
Ce se face cu-atât brio,
cu-acel sans-gen', ma parole:
Cum un Kubelik ar face-o
pizzicând coarda de sol,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către un amic versificator
Te-avânți și tu, Ariste, ca alții spre Parnas,
Râvnind, oricum, să-ncaleci pe aprigul Pegas-
Căutător de lauri pe căi primejdioase
Dai cu-ndrăzneală lupta în critici bătăioase.
Ci lasă, tu, cerneala și pana ta, Ariste,
Uitând păduri, pârâie și țintirimuri triste-
Nu cresc iubiri de flăcări în cărticica slabă.
Vezi, să nu cazi din munte! Coboară mai degrabă.
Tot sunt și fără tine prea mulți poeți, și-or fi,
Ce scot la cărți, uitarea să aibă ce-nghiti.
Poate și-acum, de zgomot când te retragi departe,
Având de-o muză proastă, de veșnicie, parte,
Aripile Minervei avându-le egidă
Ascunzi un tată pentru altă Telemahida.
Deci teme-te de soarta poeților de-ocară,
Ce cu grămezi de versuri întruna ne omoară-
Răsplata hărăzită de viitor e dreaptă
Că-n Pind așteaptă lauri, dar și urzici așteaptă.
Când gloria nu-ți vine, să te-nspaimanti! Apollo
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabulă mitologică
Apollo, zeul plin de farmec, cu fața blândă și candidă,
S-a-ndrăgostit, ireversibil, fatal, de o cariatidă,
Ce templul îl ținea pe umeri, dar suportând senin povara,
Doar venele-i trădau efortul, ascunse-n piatra de Carrara.
Din flaut el cânta într-una, de dimineața până-n noapte
Și-i mângîia cu mâna trupul cu rotunjimi de mere coapte,
Iar piatra brusc înfiorată de-a sa dovadă de amor,
Chiar rece și nesimțitoare, se revolta-n interior.
Doar noapțile, pe întuneric când luna-i rătăcea pe chip,
Plângea sublima cariatidă cu lacrimi pure de nisip,
Curgând ca o clepsidră vie, pe piatra rece de granit,
Tânjind la o îmbrățișare, la un sărut neprețuit.
Trecură ani și ani de zile, Apollo nu a renunțat,
Îmbrățișând statuia care, îndrăgostită, a cedat
Și a făcut un pas spre dânsul, uitând de toate și de sine,
Spărgându-se fatal în cioburi, iar templul falnic, în ruine.
Morala 1
Chiar dacă pare calmă, rece și cu picioarele pe vatră,
De-o mângâi și îi dai cadouri, nici o femeie nu-i de piatră!
[...] Citește tot
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul e o curgere
moto: Numai vardistul zâmbește cazon
A văzut el în viață mai multe:
Baluri, conace, chestii... oculte
- Circulați. Bună seara. Pardon!
---------------
Cum s-ajungi la bunăstare
Când pui lipsă peste lipsă
Și povara pe cel mic, să
Nu iasă din ascultare?!
Ce folos că ai o floare
Dacă n-ai butonieră
Să faci și tu carieră
Să nu stai cu ochii-n soare?
Lipsă ici, lipsă acolo
Că tot schimbi una cu alta
Dacă n-are pește balta
Dați-mi scripca lui Apollo!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sic tranzit gloria mundi
am urcat pe acropole
și am găsit sentimentele
întruchipate în coloane
ioniene și doriene
care se târau prin timp
spre infinit...
agora lui pericle
se dărâmase,
secolul lui murise,
polisul rămăsese pustiu,
numai elegiile lui hesiod
aminteau de zvonurile
serbărilor
și de urletul mării
prin care se mai zbăteau zeii
sub horele stelelor
ascunse în strălucirea
frunții poetului,
blând zefirul mângâindu-i
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (13 aprilie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Troilus și Cresida. Cartea întâia
De Troil, rigăi Priam fiu mezin
Cât încă sunt cu voi aici agale
Voi depăna: cum a sorbit din plin
Iubirea cu amarurile sale
Și bucurii, și-apoi cumplita-i jale.
Ajută-mi, Tisiphona, să înstrun
Trist viersul meu ce plânge cât îl spun.
La tine strig, zeiță mult zbătută,
Furie crudă stând sub greu blestem:
Ajută-mi mie, tristă alăută
Ce-îngân, cum știu, pe-ndrăgostiți când gem.
Căci se cuvine, după cum vedem,
La om mâhnit, tovarăș negurat,
La jalnică poveste, chip surpat.
Deși robesc la robii lui Amor,
Iubirii nu cutez cu vreun temei
Să-i fac rugare pentru ajutor:
Departe-n hău e ajutorul ei.
[...] Citește tot
poezie de Geoffrey Chaucer, traducere de Dan Duțescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rea credință
Motto: "Deși suntem de acord cu multe lucruri relatate de Homer,
cu acesta nu suntem de acord... și nici cu Eschil nu suntem
de acord, când el o face peThetis să spună că Apollo
a cântat la nunta ei, celebrându-i copilul:
cum că el nu se va îmbolnăvi niciodată, va avea o viață
lungă și toate binecuvântările vor pogorî asupra lui;
iar când el a promis aceste daruri inima mea s-a umplut
de bucurie. Și-am sperat că buzele divine ale lui Apollo,
cel fluent și limpede în arta profeției, nu se vor dovedi false.
Însă el, care a proclamat aceste lucruri....
el este cel care mi-a ucis fiul...' "
(Platon, Republica, II-383)
Când Thetis și Peleus s-au căsătorit
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeii (Olimpienii)
Zeii din Antichitate
Împărțeau pace, dreptate,
Bunăstare, bogăție,
Bunătate, omenie.
Frumusețe și iubire,
Sănătate, fericire.
Curaj și inteligență,
Istețime și prudență.
Libertate, prietenie,
Pricepere, veselie,
Cântece și bucurie,
Cunoaștere, poezie...
Dar și ură și războaie,
Nedreptate și gunoaie.
Răutate și prostie,
Invidie, dușmănie...
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul I
Mărirea celui care-atotpătrunde
Întregul tot, mișcându-l, dă splendoare
mai mult-aici și mai puțin-altunde.
În cerul cel mai plin de-a lui lucoare
eu fui. Văzut-am stări, ce-a le descrie
nu știu, nu pot câți au să se scoboare,
căci stând aproape țintei-o vrere vie,
atât ne-absoarbe-al minții noastre-avânt,
că taie-al minții drum să mai revie.
Dar cât putu de-acest imperiu sfânt
comoară-n suflet mintea mea s-adune
va fi de-acum materie-acestui cânt.
În ultima mea trudă, Apollo bune,
puterii tale fă-m-atâta vas
cât dragu-ți dafin spre-a-l primi-mi impune.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fragment #23
Am fost obiectul dorinței tuturor bărbaților din Grecia,
Negociată, scoasă la mezat, devenind apoi soția lui Menelaos.
Când privesc acum înapoi, fără părtinire,
Așa cum a făcut-o și Hermione*, văd
Că Hermione îmi seamănă, nefericita mea fiică
Pe care am lăsat-o în urmă când am fugit.
Azi, știind asta, asemeni altor femei muritoare,
Sunt părtașă tuturor îngrijorărilor.
O, Paris, dacă m-ai putea elibera din starea asta jalnică,
Te-aș urma până la capătul lumii, te-aș însoți
Până ajungem pe țărmurile înrourate ale Troiei
O dragoste mai lungă decât toate nopțile!
Paris era altfel, dar în vreme ce îmi atingea coapsele,
Al meu era chipul care lansa o mie de nave.
Grecii mai degrabă merg la război decât să sărute buze ispititoare,
Iar acum rătăceau departe de soțiile lor.
[...] Citește tot
poezie de Sappho din Lesbos, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atque nos!
Iarna, când e lungă noaptea, s-adun finii și cumetrii
Și-apoi povestesc de-a dragul, stând pe lavițele vetrii,
Despre crai cu stemă-n frunte, despre lei și paralei...
Oh, că mult îmi place mie să mă pun la sfat cu ei
Și s-ascult ale lor vorbe, s-admir faptă glorioasă,
Să-mi încurc în minte firul din povestea cea frumoasă,
Să văd ce destăinuiește frazul cel îndătinat:
Cică-a fost, ce-a fost odată, cică-a fost un împărat.
Oh, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie
Singur el pe sine însuși în povești și-mi place mie
S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris;
Ascultându-l, fără voie, parcă mă cuprinde-un vis
Și-atunci eu mă pierd pe-ncetul pe-ale fantaziei maluri:
Văd cu ochii plăsmuirea vecinicelor idealuri
Și a tuturor acelor tipuri vii, pe cari le-avem
Și pe-a căror frunte pus-am mitologic diadem ;
Văd cu ochii tot aceea, ce-a creat în zeci de veacuri
Imaginațiunea noastră: văd înamorate lacuri,
Văd câmpii cu ierbi de aur, stele văd, cari povestesc,
Brazi cu gemet, văi cu lacrimi, flori, ce sub privire cresc,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Apollo, adresa este: