Cei ce plâng
Nu mai am lacrimi, mamă, să te plâng
am fost secat de spaima dinainte
când presimțeam în mine cum se frâng
secundele cu gust de oseminte
Când mă înfricoșa și gândul chiar
că te voi pierde într-o zi amară
când adormeam pe evangheliar
visând să mai trăiești până la vară
Atunci plângeam, eram într-un extaz
al disperării pentru ce-o să vină
înlănțuit pe stânci din Caucaz
mă sfârtecau mari vulturi de lumină
Acum e pace pe pământ și-n cer
ce-a fost să fie s-a-ntâmplat odată
iar trupul meu cu lacăte de fier
are fântâna plânsului secată
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi nu-nțelegem viața...
Motto:
"Îmi privesc fotografiile vechi: ce-i cu voi, băiețași, pentru ce purtați numele meu?" (George Călinescu)
Intrăm plângând în lume
Și-o părăsim plângând
Am strâns în mici albume
Icoane fumegând.
Fotografii fixate
În sepia și-argint
Noi le iubim pe toate
Deși cumplit ne mint.
Cine ești tu, copile
Chilug, la câțiva ani
Cu soare în pupile
Ca îngerii orfani?
Și care este steaua
Ce te-a ferit de rău?
Vrăjmașul n-a pus șaua
Nicicând pe trupul tău.
Noi nu-nțelegem viața
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (29 martie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Funeralii pe mare
În temnițele mării foșnitoare
e libertatea fără de sfârșit
deasupra pace, dar în miez de mare
e un război al peștilor, cumplit
Să fie paradisul, sau infernul
acest tărâm de vechi cosmogonii?
În glorietta soarelui, eternul
se-aprind cărbunii zorilor de zi
Înmugurește aerul de sare
de alge și meduze putrezind
un clavecin vivaldic, dinspre mare
rostogolește misse de argint
Ridică vântul fustele gitane
ale acestei zile de coral
și pânze albe trec în caravane
pescarii trag năvoadele la mal
Înspumegate valuri de petardă
se sparg de dig ca pescărușii morți
tu strânge-mă în brațe, mă dezmiardă
femeie scumpă care mă suporți
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Felinare aprinse pe râu
Plutesc felinare pe râu
cuminți călăuze spre moarte
corăbii de ambră și grâu
topite în cețuri, departe
Le facem cu mâna, blajini
de nu ni s-ar pierde solia
vecernia tremură-n crini
acum se-nfiripă magia
E ora când cei ce-au rămas
înalță orații de jale
precum un Orfeu fară glas
orbit de făclii vegetale
Plutesc felinare-n armuri
de gânduri ce nu se destramă
spre câinele cel cu trei guri
ce rupe sigiliul la vamă
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă de om tânăr (II)
Cum să vă zic? mă minunez de viață
ca de-un izvor de munte în pustiu
din fiece ungher al ființei mele
vin soli cărări vestindu-mi că sunt viu
în zori mă scol cu lauda pe buze
aprind lămpi mari de cuarț violaceu
simt cum pământul - pasăre de finix -
renaște din cenușă-n ochiul meu
Apoi se-nalță beat din pâcla nopții
un univers de vietăți stârnind
miroase-a seve tari și-a-mperechere
pe câmp erup vulcani de hiacint
columbe zugrăvesc pe cerul verde
un crucifix de crini miraculos
copiii zămisliți acum sub soare
au stele-n frunte ca de făt-frumos
Ce tânăr sunt! ce blând mă flagelează
blestemul meu divin de a trăi!
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pomul de iarnă
O, mamă, dulce mamă, la cumpăna de ani
spăl tălpile cu smirnă la oamenii sărmani
Să-ți fie mai ușoară țărâna casei noi
să-ți lumineze calea făclii de ceară moi
E ziua de pe urmă a unui an nebun
și nu îmi aflu tihna, și nu știu ce să spun
Un pom de iarnă arde la fiecare geam
pocnesc colindătorii din bice mari de hram
Cât de frumoasă-i viața, și sufletul ce plin
când scapără-n potire podgorii de rubin
Doar eu rămân cu tine, doar eu te priveghez
legenda ființei tale sub pleoape mi-o așez
Dezlănțuită-i lumea, departe de noi doi
deșertăciunea vieții va fi mereu în toi
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învățătură (1990)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sigilii
Pogoară iarna în păduri de pin
Danubiul se îmbracă în armură
vechi amfore din Pontul Euxin
revarsă vin de cuminecătură
În peștera pescarului Andrei
mai pîlpîie cărbuni din altă eră
martiri uitați exală flori de tei
în giulgiul lor de muncă austeră
Au scăpat pe cer luminători
basilici reci dau veste tuturora
săpate-n stînci de cretă și ninsori
din Tomis pînă-n lavra Meteora
Aceeași lume și același cult
un spațiu de minuni patriarhale
istorisind progoane de demult
prin glas de pietre, fibule și oale
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima cafea
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ți-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ți coasa cea grea
Și mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine ești, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini și oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce câștigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (7 septembrie 2015)
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călăii
Noi n-o să ne-nțelegem niciodată
și casă bună n-am făcut prin ani
căci mâna voastră veșnic e pătată
de sângele românilor sărmani
Trufași, și cruzi, și fără de măsură
nici fiarele pădurii nu-s ca voi
cu ochii tulburi, injectați de ură
visând la un mileniu de noroi
"Să piară-n veci valahilor sămânța
sunt mult prea vechi și prea s-au înmulțit
din Cluj la Satu Mare și Săpânța
auzi doar graiul lor nesuferit!
Afară cu valahii! Sau la moarte
exterminați-i până nu-i târziu
mutați-le hotarul mai departe
pe-aici să nu rămână unul viu!"
Și ați trecut la fapte glorioase
dar simpla crimă nu era de-ajuns
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri din copilărie
Cînd se cînta Chopin pe Drumul Sării
cam la vreo zece ani după război
convoaie funerare și alămuri
valsînd bacovian în pas de ploi
Procesiuni oprite la răspîntii
un pumn de bani se risipea în praf
copii desculți îngenuncheau cucernic
scriind cu lacrimi primul epitaf
Și iar pornea la drum cortegiul foamei
și popii veseli miroseau a vin
un cîmp de lumînări cu foc albastru
se unduia precum un lan de in
Ieșea la porți suflarea mahalalei
- o vizita doar moartea în alai!
Iar în vîltoarea marșului eroic
eu, unul, singur, mă gîndeam la cai
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte romînească de învățătură (1990)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
Ultima cafea
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ți-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ți coasa cea grea
Și mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine ești, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini și oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce câștigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (7 septembrie 2015)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Stampă de primăvară
E un ajun de Paște, cu mierle în copaci
când stăruie în casă miros de cozonaci
Tu zugrăvești cu ceară încondeiate ouă
în flori și arabescuri ce strălucesc de rouă
În roșu, mov și galben, în verde crud de ierbi
ceva nu iese bine, vopseaua iar o fierbi
Un crâng de iasomie în păr ți s-a-mpletit
în calendar scrii iarăși câte-un verset sfințit
Era un timp de slavă, aprilie vestea
arhanghelii dreptății cum saltă iar în șa
Te văd din nou în stampa copilăriei mele
un pescăruș pe pânza străvechii caravele
La streșini se-nfiripă un cuib de rândunici
zorelele pe garduri cu mâna le ridici
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie pentru părinți
Unde sunteți voi, părinții mei?
Ce n-aș da să vă mai văd o dată!
Ați murit de tot, sau sunteți zei
Rătăcind pe bolta înstelată?
Astăzi sunt celebru și bogat
N-am de ce mă plânge, am de toate
Fie Domnul veșnic lăudat
De mi-ar da și-un strop de sănătate.
Ce folos că scriu și câștig bani?
La ce bun politica înaltă?
Eram fericit în primii ani
Când am fost, cu toții, laolaltă.
Casa era plină de copii
Nu știam ce-nseamnă supărarea
N-aveam noi prea multe jucării
Nu știam ce-i muntele, sau marea.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (3 martie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Zeflemeaua
Motto: "Românii e deștepți!"
Când va veni sfârșitul lumii
Românii nu vor fi atenți
Isus a spus: "Talita kumi"
Dar nu pentru inconștienți.
Iar Ziua Domnului, ca hoțul
În miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soțul
Reviste porno va citi.
N-avem conștiința tragediei
Și totul luăm "à la légere"
Noi, campionii bășcăliei
Am compromis orice mister.
Avem o scuză de fațadă:
"Lasă, că merge și așa!"
Trădăm la primul colț de stradă
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (septembrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ardealul
Fiii tăi își blestemară ziua nașterii, amară
întuneric și rușine, cazne grele și omor
și ca turme fulgerate din senin se-nspăimântară
prigoniți de-un înger negru tocmai pe moșia lor
s-au lipit de stânci și codri, și în mlaștini se-adânciră
și-au durat colibe-n râpe, tot prin peșteri au cinat
se hrăneau cu rouruscă, mânătărci și calomfiră
peștele le-a fost tainul, jirul, trudnicul vânat
Fluvii tragice brăzdară chipul tău ca de icoană
ai trăit fără prihană un mileniu greu, de iad
te-au secătuit de vlagă, ți-au supt sângele din rană
ți-au smuls vintrele de aur, grâul, munții verzi de brad
tu aveai aici cutume, ei doar acte mincinoase
dreptul tău era vecia, traiul demn și înțelept
în adâncul tău prinsese rădăcini un cer de oase
ei le-au profanat cu ura și cu lipsa lor de drept
Aveai sanctuare dace, temple și mulțimi de castre
mii de pietre funerare și inscripții vechi de rit
în întreg acest tezaur al eternității noastre
ei au răsucit cu poftă plugul lor cel ruginit
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din 101 poezii * 101 bijuterii
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea Valpurgiei
Motto: "Ghicit în palmă. Bobi. Cafea. Tarot.
O să murim cu toții, asta-i tot."
Târziu am învățat, din școala vieții
Ce e oprit, ce n-ai voie să faci
Pictând cu semnul "Interzis" pereții
Tot timpul la respect să-i ții pe draci.
Nu-i bine să te duci la vrăjitoare
Puterea lor nu-i de la Dumnezeu
Tovărășia lor amăgitoare
Te osândește la păcat mereu.
Nu crede-n ele, fugi mâncând pământul
N-au ajutat pe nimeni, doar minciuni
Fii bun creștin, respectă-ți jurământul
Să nu sfârșești la casa de nebuni.
Țigăncile cu salbe mari, de aur
Îți află punctul slab de la-nceput
[...] Citește tot
pamflet de Corneliu Vadim Tudor (2 mai 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieșirea din iarnă
Începe astrul iernii măreț să se topească
treptat îl simți cum arde pe-al primăverii rug
și-n urma lui rămâne o țară românească
mai pură și mai plină de semne de belșug
această iarnă aspră a fost un dar al firii
urcând pe cai de jertfă dintr-un trecut ocult
prin gura ei, pesemne, pelasgii și ilirii
ne-au spus ce ierni domniră la Dunăre, demult.
Azi, suflă băltărețul ca soarele prin lupă
surpând împărăția zăpezii pe pământ
un singur colț al ierbii e de ajuns să rupă
cu răsuflarea-i caldă armuri de neînfrânt
în staule jilave nasc alte generații
de vietăți și ierburi cu trup îmbălsămat
și-n nopți de ovidenii simți cum tânjesc Carpații
de aurul și vlaga care le-au fost furat.
Împung orbește puii prin bulbii de răchită
în cruciada hranei pornesc în zori de zi
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învățătură
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Scrisoarea unui copil către mama plecată la muncă
Mamă, de ce nu vii mai repede acasă?
Mi-e dor de tine. Mi-e atât de dor!
Te-ai dus în țări străine, dar ce-mi pasă?
Cine-mi mai spune mie "Somn ușor"?
Eu știu că n-aveam nici un ban, mămico
Mergeam la școală ca un zdrențăros
Pofteam o ciocolată, sau un Cico
În timp ce alții le vărsau pe jos.
Colegii mei vin tot în limuzine
Au bodyguarzi, și bani de buzunar
Dar eu, măicuțo, te am doar pe tine
În poza scumpă, din Abecedar.
Când nu mă vede doamna-nvățătoare
Eu scot fotografia și-o sărut
Colegii-mi spun "orfan", și cât mă doare!
Atâta răutate nu am mai văzut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (2 august 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pace vouă!
Nicicând n-a fost un Paște mai tragic pe Planetă
Explozii, catastrofe, nu-i pace sub măslini
E pentru prima oară când Dumnezeu regretă
Că-n lupta altor neamuri se sting mai mult creștini.
E-o fierbere ciudată, manevre militare
Mari deplasări de trupe, pe mare, pe uscat
Încep să scoată capul focoase nucleare
Azi, echilibrul lumii s-a rupt și e păcat.
N-au învățat, se pare, nimic din Atlantida
Și nici din Hiroșima n-au tras nici un folos
Ne vântură neantul cu cancer și cu SIDA
Istoria se-ascunde precum un melc fricos.
Au înflorit copacii, bat clopote de Denii
Ierusalimul, iată, de ploi a înverzit
Și pelerini cu torțe și scumpe mirodenii
Sosesc din toată lumea pe-acest pământ sfințit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 aprilie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Marea umilință
Regretaților mei amici Eugen Barbu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Fănuș Neagu, Gh. Eminescu, Ion Voicu, Aristide Buhoiu, Mircea Mușat, Mihai Ungheanu, Raoul Șorban, Sergiu Nicolaescu, Anca Petrescu, Ștefan Iordache, Antonie Plămădeală, Constantin Galeriu...
Ferice, dar, de voi, prieteni morți
Că nu vedeți cum ni se sparge țara
Cum lupii trag cămașa ei la sorți
Și-n iarnă ni se schimbă primăvara.
Eu pe-ntuneric scriu acest poem
Niște nemernici iar ne-au stins lumina
Pe cine să înjur sau să blestem
Când noi, românii, purtăm toată vina?
Și gazele, ca mâine, s-or opri
Pe urmă vom bea apă ruginie
Trăim calvarul ăsta zi de zi
Drum bun spre Evul Mediu, Românie!
Nici n-ai unde să suni, toți se ascund
Ești prizonierul neamurilor proaste
La Primărie? Ești prea rupt în fund!
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (24 iunie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Corneliu Vadim Tudor despre timp, adresa este: