Costel Zăgan despre iad

România în carantină

Ţara noastră-i zău cobai

dar planeta parcă-i iadul

c-am plecat ca ieri din rai

şi-astăzi răul a-ntins vadul

Iar planeta parcă-i iadul

Doamne încotro s-o luăm

dăm de secu ori mosadul

între maimuţă şi om

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Axioma lui Don Quijote

A mai trecut un an o zi o clipă
se duce totul vai de râpă
şi ce-aş mai spune clipei stai
să fac din tine iad sau rai

Să-L văd pe Dumnezeu că vine
să facă totul pentru mine
să nu-mi rămână niciun loc
şi niciun înger vai în stoc

Când lumea toată se abţine
să fie rău sau foarte bine
s-aleg iar calea de mijloc
deşi nu am niciun noroc

Să mă întreb mereu ca prostul
în viaţă ori în moarte-i rostul

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infernul raţiunii

Cu paradisul din liră plângând
Orfeu coboară-n ultimul gând

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (12 decembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină în convalescenţă

Mult stimată primăvară
până când o iarnă-amară
Până când boală şi vânt
şi pe-afară şi-n cuvânt
Până când doar întrebări
peste nouă mări şi ţări
Unde-i oare Făt-Frumos
l-ai trimis în iad pe jos
Ne-ai lăsat ai nimănui
patrie gust amărui
Rai în gură dar pe limbă
dracul garda iar îşi schimbă
Gura dau ca s-o deschid
dar pe buze creşte-un zid
Doamne şi cu cât vorbesc
mă arde un dor ceresc
Şi genunchii prind a spune
Doamne înc-o rugăciune

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la ran[ (martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină în convalescenţă

Mult stimată primăvară
până când o iarnă-amară
Până când boală şi vânt
şi pe-afară şi-n cuvânt
Până când doar întrebări
peste nouă mări şi ţări
Unde-i oare Făt-Frumos
l-ai trimis în iad pe jos
Ne-ai lăsat ai nimănui
patrie gust amărui
Rai în gură dar pe limbă
dracul garda iar îşi schimbă
Gura dau ca s-o deschid
dar pe buze creşte-un zid
Doamne şi cu cât vorbesc
mă arde un dor ceresc
Şi genunchii prind a spune
Doamne înc-o rugăciune

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tândală: Păcală, numeşte c-un singur cuvânt politica!
Păcală: Utopie!
Tândală:!?
Păcală: Păi, este imposibil să ajungi în rai cu aripile deşertăciunii!
Tândală: Dar scopul...
Păcală:... rămâne în iad!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evrika! Un bărbat scufundat în eternul feminin este împins din iad în rai, cu o forţă egală cu imponderabilitatea femeii dislocuite!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (4 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru copii, raiul şi iadul sunt cele două braţe ale timpului!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iulie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incomensurabila fragilitate

Pe-acest poem nu-l mai suport
epitete îi trântesc în faţă
îl dau afară ca pe-un mort
ce şi-a bătut doar joc de viaţă

Epitete îi trântesc în faţă
mişel şi trântor şi duios
metafore a scos la suprafaţă
când doar adâncu-i de folos

Mişel şi trântor şi duios
îl dau afară ca pe-un mort
ducă-se-n rai în iad pe sus pe jos
pe-acest poem nu-l mai suport

Şi-i trântesc şi-un punct în gură
că n-are naibii nici măsură

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Navetist între infern şi paradis, nu-mi pot permite deziluzia unei... certitudini.

aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea sfărmând patul lui Procust

Eşti liberă să-şi faci de cap cu trandafirii
să faci nudism pe plajele din tei
să-ţi acordezi cu sentimente coarda firii
să dai cu tifla celor ce-şi spun zei

Eşti liberă să cochetezi iar cu infernul
să vină Proserpina la mine să reclame
să văd cum într-o clipă m-ar bărbieri eternul
cu razele de lună de-a pururi lame

Eşti liberă să-mi deturnezi orice tristeţe
să plângi cu lacrimile într-un vers
să insulţi ninsoarea cuprinsă de tandreţe
scurcircuitând toţi sorii rămaşi în Univers

Eşti liberă să faci din voluptate-o armă
să strângi de gât tăcerea când vrea să mă seducă
să negi că lacrimile-s semnale de alarmă
iar depărtarea dragă s-o spargi ca pe o nucă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (8 martie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia închide circuitul morţii în natură

Ajută-mă iubire să repir
toxine tot (g)rele aruncă ura
şi iată nu în cimitir
mormintele îşi cască gura

Ferestre mari deschide ura
ce bucurie-i vremea să le spargi
să-i faci şi lui Satan figura
curentul să-i mai fure nişte draci

Ce bucurie-i vremea să o faci
tocmai aici în cimitir
înmugureşte iadul prin copaci
ajută-mă iubire să repir

O inspiraţie gură la gură
prin vers s-ajung iar în natură

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patul se află, simultan, în rai şi-n iad: desigur, la extreme!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (1 noiembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudat

Sunt
câţiva
îngeri
pe sus
iubito

Şi
vai

Un
stol
de
fete

Pe
gardul
dintre

Iad
şi

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!