Erezia preagingașei (pe)treceri
Și în vremuri tulburi ca acestea
Dumneavoastră Doamnă
circulați cu frumusețea la vedere
Nici îngerul de serviciu
nu vă mai oprește la intersecție
Treceți peste orice culoare
de la alb la rogvaiv sau negru
Drumul este liber
Jos pălăria Doamnă
Că hainele-s demult
în paradisul pierdut
Destin second hand
Cu toate că lumea spune
sus și tare că te cunosc
toți bărbații
Numai pe poet
îl dor ochii când
treci dintr-o lume în alta
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (7 martie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice paradis își proiectează infernul pe care-l merită!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
De la alfa la omega
Ce fără margini încântare
ce cântec fără de-nceput
ce taină revărsată-n mare
femeia pornește c-un sărut
Ce cântec fără de-nceput
femeia-ncepe cu sfârșitul
dar niciodată n-am s-o uit
femeia-i pâinea și cuțitul
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul ca o rană deschisă
Între martirii și avocații istoriei
cu lacăt la gură și cătușe la mâini
având totuși la răsărit
HARTA ROMÂNIEI MARI
drept icoană
ezitând totuși 24 de ore pe zi
între
vierme și albatros
liber ca un râu de munte
c-un mal în rai
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (24 ianuarie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Instictul poeziei
Mă dor genunchii de Brâncuși
și mâinile mă dor de Eminescu
într-un marfar am plâns la Huși
cu merele din rai se-ocupă restul
De mâinile mă dor de Eminescu
când mângâi coapsele-ți cu elegii
numai ca poet eu m-am ales cu
frumoasa toamnă a florilor dintâi
Când mângâi coapsele-ți cu elegii
și-într-un marfar mai râd la Huși
în rapidul amintirii dragoste rămâi
mă dor genunchii de Brâncuși
Și mâinile mă dor de Eminescu
Shakespeare și el să dea tot testul
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Satul natal al lui Dio se află la o aruncătură de băț ciobănesc de rai: taman în mijlocul iadului contemporan.
Costel Zăgan în Deșertul de catifea, Satul natal ca intrigă a subiectului (2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai să fim români
Să dai mâna iar române
e un fel de bună ziua
ape trec piatra rămâne
nu bate munții cu piua
E un fel de bună ziua
pui cuvinte și cresc nori
omul ăsta-i dus cu piua
dacă vrei poți și să zbori
Pui cuvinte și cresc nori
ape trec piatra rămâne
hora noastră-n trei culori
să dăm mâna iar române
E un fel de-a spune hai
dincolo de iad și rai
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și-am încălecat pe-o brazdă
să trec valea cea frumoasă
păi ce-i raiul o fereastră
pe-unde vezi iarba de-acasă
catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (1 octombrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe Adam, frumusețea femeii l-a scos din rai. Pe ceilalți bărbați, dimpotrivă, îi bagă în iad!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Geneza ramburs
Dumnezeu
o dată
Adam
o
dată
Eva
ultima
dată
Paradisul
pierdut
și
adjudecat
poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Poetul de apoi
Lui Ștefan Doru Dăncuș
Mă împiedic de cer și pietre
mă împiedic de copilărie Doamne
aceasta nu-i ușa raiului Petre
mersul și zborul să-l condamne
Mă împiedic de copilărie Doamne
mă împiedic de toți și de toate
sunt copil de-o mie de toamne
timpul întotdeauna are dreptate
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2 martie 2023)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere cu efect retro
Mă plimb cu pașii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-și acordează orga
și mă trezesc din nou în vis
O Doamne în ce veac am scris
pe trepte de solar liceu
de cartea-mi părea paradis
iar Eminescu Dumnezeu
Pe trepte de solar liceu
tăcerea-și acordează orga
și-n amintire iată eu
mă plimb cu pașii grei de Iorga
Pentru un veac sau o poate un mileniu
împărtășind tăcerea altui geniu
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numind Pomul Cunoașterii, omul a desființat... Paradisul!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Test la prima noapte de dragoste
Poate genunchii n-au habar
de strâmtoarea Gibraltar
De cântă ca doi nebuni
ascunzând alte minuni
Și de sânii tăi de fată
ce-s a raiului erată
Coapsele sublime dealuri
poartă cerul valuri-valuri
Și-i răstoarnă iată brazda
și pe stânga și pe dreapta
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (21 aprilie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeții sunt, probabil, clienții cei mai fideli ai paradisului pierdut.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (25 iulie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Aripi de plumb
Zbor
de
aur
Prin
tabelul
lui
Mendeleev
Gri(u)
văratec
Sunt
câțiva
îngeri
în
oraș
Iubito
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Elegii bacoviene (4 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul meu povestea mea
Satul meu ca o grădină
ba e preș gură de rai
și nu știi cât o să țină
puntea între fugi și stai
Ba e preș gura de rai
cerul pare de mătase
oamenii ba câini ba cai
au zile și stele-n oase
Cerul pare de mătase
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 mai 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul Phoenix
O noapte exilat în paradis
poemul rug în pielea goală
din cenușa unui manuscris
iată-n flăcări se răscoală
Poemul rug în pielea goală
are chiar ieșire-n larg
lavă-a nopților de vară
ducând cerul la catarg
Are chiar ieșire-n larg
din cenușa unui manuscris
de țărm stele i se sparg
nopții exilate-n paradis
Poemul rug în pielea goală
din cenușa stelelor se scoală
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Codul de acces este zero
Răsfoind
dosarele nimicului
Am găsit
(Doamne
ce
harababură
metafizică)
Și geneza
și
edenul
și apocalipsa
Probabil
Nimicul
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (7 noiembrie 2003)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiul plumbului
Aud ploaia recitând din Bacovia
materia geme ca un galben corb
sunt singur ești singur
numai Dumnezeul toamnei e orb
Septembrie ca o sticlă de șampanie se agită
copacii au la gât felinare
violet lacrimi paradisul ca dinamită
trece poetul și moartea se ridică-n picioare
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Costel Zăgan despre rai, adresa este: