De-ar fi credința un leagăn cald, s-ar mai naște vreun exces și-am mai cunoaște nebuniile fără nume ce o însoțesc? A fi înșelat de Dumnezeu! Decepțiile amorului ceresc, trădările repetate ale Amantului suprem întrec dramele erosului terestru! Aș prefera să am o mie de inimi de cavaleri medievali nefericiți în dragoste decât una cu flăcările lângă indiferența Divinității. Cruntă răzbunare va răsturna tăriile!
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricare i-ar fi meritele, un om sănătos ne dezamăgește întotdeauna. E cu neputință să-i acorzi cea mai mică încredere, să vezi în spusele lui altceva decât pretexte sau acrobații verbale. Experiența chinului, singura care conferă o anumită greutate cuvintelor noastre, îi lipsește, după cum îi lipsește și imaginația nefericirii, fără de care nimeni nu poate comunica cu aceste ființe separate: bolnavii; este adevărat că dacă ar poseda-o, n-ar mai fi sănătos.
Emil Cioran în Căderea în timp, Despre boală
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea-i o ispitire de înec, o tentație de adâncime. Prin aceasta seamănă morții. Așa se explică de ce sentimentul sfârșitului îl au numai naturile erotice. Iubind, scobori până în rădăcinile vieții, până în prospețimea fatală a morții. Nu sunt fulgere ca să te lovească în îmbrățișări, iar ferestrele dau spre spațiu pentru a te putea arunca prin ele. Este prea multă fericire și prea multă nefericire în suișurile și scoborâșurile iubirii și inima e prea îngustă dimensiunilor ei.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare poartă o altă singurătate, toți umblă cu capul în nori și nu cred să existe vreo prietenie în această aparentă sociabilitate. Mă gândesc, însă, la ce mi-au folosit toți oamenii pe care i-am cunoscut, i-am iubit și i-am urât. Când fac bilanțul în ceasuri de singurătate, înțeleg că n-am iubit pe nimeni niciodată, că iubirile și prieteniile nu-s nici măcar iluzii, că n-ai fost niciodată decât tu însuți, singur, bolnav de singur, condamnat și nefericit.
Emil Cioran în Singurătate și destin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- literat
- Literatul? Un gură-spartă ce-și vinde nefericirile pe doi bani, le face publice, le repetă întruna: nerușinarea - paradă de gânduri inavuabile - este regula lui de viață; el se prostituează. Orice formă de talent merge mână în mână cu o anume neobrăzare. Distins e numai insul sterp, cel care piere cu secretul lui, pentru că nu se înjosește să-l scoată pe tejghea: sentimentele dezvăluite sunt o umilire a ironiei, o palmă la adresa umorului.
definiție celebră de Emil Cioran în Ispita de a exista (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om fericit descifrează el ceva în întinderile marine? Ca și cum marea ar fi făcută pentru oameni! Pentru aceștia e pământul, acest amărât pământ... Dar acordurile nefericirii se împreună cu ale mării, într-o armonie voluptuoasă și sfâșietoare ce ne aruncă în afară de soarta muritorilor. Ați privit marea în momentele ei de plictiseală? Parcă își agită valurile din scârbă de ea însăși. Le trimite să nu se mai întoarcă. Dar ele revin, revin neîncetat. Așa pățim și noi. Cine ne întoarce spre noi înșine, când ne sforțăm mai mult a ne îndepărta?
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nu te omori decât dacă ai fost, prin unele laturi, totdeauna în afara tuturor lucrurilor. E vorba de o nepotrivire originară de care nu poți să nu fii conștinet. Cel chemat să-și ia viața nu aparține decât accidental acestei lumi; el nu ține în fond, de nici o lume. Nu predispus, ci predestinat ești să te sinucizi, sortit încă-naintea oricărei dezamăgiri, oricărei experiențe: fericirea într-acolo te-mpinge, ca și nefericirea, ea chiar mai mult, căci, amorfă, improbabilă, ea-ți cere un istovitor efort de adaptare, în vreme ce nefericirea îți oferă siguranța și rigoarea unui ritual.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Misiunea mea este să sufăr pentru toți cei care suferă fără să știe asta. Trebuie să plătesc pentru ei, să le ispășesc inconștiența, norocul lor de a ignora cât de nefericiți sunt.
citat din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă n-ar fi atenuat chinurile amoroase prin disprețul teoretic pentru femeie, toți amanții s-ar fi sinucis până acum. Știind însă ce e ea, au introdus prin luciditate un element de mediocritate în insuportabilul acelor văpăi. Nefericirea în dragoste întrece în intensitate cele mai adânci emoții religioase. Ce e drept, ea n-a construit biserici; dar a ridicat morminte, morminte peste tot.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreme de trei luni n-am fumat nicio țigară... Eram încredințat că, de data asta, pasul este definitiv, că n-o să mai reiau niciodată obiceiul vechi și nefast pentru mine, care mi-a distrus stomacul pentru tot restul vieții. Iată însă că astăzi am căzut în greșeală. Rușine, rușine, rușine! Ideea stupidă că nu pot lucra decât intoxicat cu tutun m-a făcut să recidivez. Și totuși, îmi jurasem să nu mă mai întorc la acest nefericit obicei, chiar de-aș fi fost nevoit să renunț să mai lucrez. De ce să scrii dacă nu poți s-o faci decât sub influența unui excitant? De altminteri, tutunul nici nu e un excitant; dimpotrivă, te îndobitocește.
citat celebru din Emil Cioran (august 1963)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În îmbrățișări, senzația de fericire și de nefericire te chinuie într-o sfârșeală echivocă, în care ai vrea ca din senin să te spulbere un trăsnet. Din buze emană o dulceață mortală, inundând marginile firii și înecându-te într-o deznădejde de paradis. Niciodată moartea nu pare mai învăluitoare ca în preajma dezamăgirii erotice. Dragostea-i un înec, o scufundare în ființă și în neființă. Căci orice voluptate e o împlinire și o stingere. Doar iubind poți bănui cum autodistrugerea este baza rodniciei. Fără femeie muzică rătăcită-n carne , viața ar fi o sinucidere automată. Căci într-adevăr, fără ea în ce-am muri? Unde am descoperi stingeri mai aromate, unde am înflori în amurguri și am pâlpâi îngropându-ne?
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la nefericire, dar cu o relevanță mică.
Singurul lucru de care sunt mândru că l-am descoperit foarte devreme, înainte de douăzeci și unu de ani, e că nu trebuie să procreezi. De aici mi se trage groaza de căsătorie, de familie și de toate convențiile sociale. E o crimă să-ți transmiți tarele unei progenituri, silind-o astfel să treacă prin aceleași suferințe ca tine, printr-un calvar poate și mai cumplit decât al tău. Să dau viață unei ființe care să-mi moștenească nefericirile și bolile asta n-am putut s-o accept niciodată. Părinții sunt cu toții niște iresponsabili sau niște asasini. Doar brutele ar trebui să procreeze. Mila te oprește să fii "genitor". Cuvântul cel mai atroce din câte cunosc.
Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această incapacitate de a rămâne în sine, pe care Creatorul avea s-o ilustreze într-un mod atât de nefericit, am moștenit-o noi toți: a procrea înseamnă a continua în alt chip și la altă scară lucrarea care-i poartă numele, înseamnă a pune, printr-o jalnică maimuțăreală, încă o cărămidă la "creața" lui. Fără impulsul dat de el, dorința de a prelungi lanțul ființelor n-ar exista, și nici această nevoie de a subscrie la mișmașurile cărnii.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Emil Cioran despre nefericire, adresa este: