Valeriu Butulescu despre ochi

Don Siempre: Femeile au foc în priviri. Flacăra iubirii este pustiitoare. Ne arde sufletul şi buzunarul. (În transă.) Ochii Elenei au aprins zidurile Troiei! În stâlp de foc s-a prefăcut cetatea. Iar eu eram acolo, între greci şi troieni. Gunoi nepieritor, dispersat în două armate potrivnice. Râdeam, văzând nefericirea cum zburdă. De la Facerea Lumii încoace, niciodată Dumnezeu nu zburase atât de jos! Cele şapte ceruri fierbeau, deşi în joc era o simplă femeie. Elena! Elena! Elena!

replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zmeul Zmeilor: Proştilor! Eu şi ea am fost atunci cei mai fericiţi îndrăgostiţi din Univers. O iubeam ca pe ochii din cap, şi ea mă iubea. Până într-o zi, când eu am plecat la o vânătoare de iepuri. Atunci ai venit tu, ca un laş, călare pe mârţoaga ta înaripată. Ai bătut în poartă cu buzduganul. Fata, încrezătoare, ţi-a deschis. Ai urcat-o în şa şi ai fugit, ca un ticălos. Ai dus-o înapoi la curtea lui Smântână Împărat. Şi ce-ai făcut din ea? Astăzi e şefă la un laborator de patiserie...

replică din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii sfinţilor, răzuiţi cu briceagul de pe fresca bisericii, pentru a fi folosiţi la descântece. Românii cred în forţa vindecătoare a artei.

aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul (spăşit, redevine politicos): Sunteţi un dictator!
Autorul (autoritar): Da! Sunt un dictator! Mediocritatea ta a ieşit la rampă din dictafonul meu! Ai copilărit, sub ochii mei, pe o foaie de dictando! Ţi-am dictat un destin pasional şi imprevizibil... (Îi eliberează mâinile.) Aparent, te-am eliberat!... Dar nu poţi supravieţui fără dictatura mea! Eşti o păpuşă gonflabilă! Aceasta este identitatea ta! Dacă vreau, te dezumflu imediat!
Bărbatul (blând): Chiar şi o păpuşă gonflabilă are nevoie de puţină tandreţe...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocaţia păcii

Îi fugăream pe turci până la Dunăre
apoi ne întorceam repede pe plaiuri
să nu ne prindă norii negri ai istoriei
cu fânul nestrâns

pe tătari îi alergam până la Nistru
îi mai puneam la jug
să are
să semene ghindă
parcă văd
uimirea răsfrântă
în ochii mari şi umezi
ai boilor

uneori ne ieşeam din fire
atunci ridicam sperietori
în fiecare ulm puneam câte-un turban

dar niciodată niciunde
n-am călcat

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima grijă a Revoluţiei române a fost promovarea unor televiziuni captivante. Cu ochii încremeniţi pe micile ecrane, poporul nu a observat că e jefuit metodic de noii săi exponenţi.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2010)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grivan (mirat): Şi chiar nu trebuie să fac nimic?
Nerva: Nimic! V-am spus! Trebuie să staţi toată ziua tolănit pe covor. Să vă guduraţi, formal, când vine domnul senator. Să daţi puţin din coadă, când intră în birou un membru al coaliţiei de guvernare!
Grivan: Atât?
Nerva: Când nu e nimeni la birou, evident, faceţi de pază! Atunci trebuie să manifestaţi vigilenţă revoluţionară! Adică trebuie să dormiţi cu ochii deschişi! Să nu cumva să se strecoare înăuntru vreun duşman al poporului!
Grivan: Extraordinar!
Nerva: Mai e ceva! Trebuie să ieşiţi cu doamna la plimbare...
Grivan: De câte ori?
Nerva: Greu de spus! Doamna hotărăşte...
Grivan: Neverosimil!
Nerva: O să vă cumpăr o lesă mai mare, pe măsura dumneavoastră...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul (către Femeie): Şi tu, de ce tremuri ca o piftie? Îmi pare rău, n-am vrut să te sperii! Dar toate s-au întâmplat din vina ta! Eu nu înţeleg cum poate fi o femeie frumoasă atât de naivă. Să te seducă un zeu, un principe, un cavaler, treacă, meargă... Pe tine însă te duce de nas ultimul gropar! Câteva minciuni parfumate, şi gata! Mergi după el, la groapă, cu ochii închişi... Tu, etern feminin! (Femeia plânge.) Şi termină odată cu smiorcăiala! Atâta ştii! Lacrimi şi rimel! Rimel şi lacrimi! Am pus în fiinţa ta tot ce-am găsit mai bun! Operă de artă am vrut să fii! Înger scoteam din tine, dacă în loc de sâni îţi puneam aripi! Mă auzi? Tu eşti matricea vieţii, proasto! Alfa şi omega.

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baciul (calm, absorbit de telescop): E făină, câtă vrei, la prăvălia lu’ alde Beşleagă... Se vede şi cu ochiul liber...
Romică (sare speriat): De la alde Beşleagă? Ferească Dumnezeu! Făina lui e radioactivă. Mi-a spus mie lelea Mărioara. Alde Beşleagă are mălai de contrabandă, adus de unii tocmai de pe Marte...
Baciul (privind prin telescop): De pe Marte, zici? S-ar putea să ai dreptate. Parcă am văzut într-o noapte o navă cosmică, fără număr, venind dinspre Marte, pâş – pâş, cu farurile stinse...
Romică (foarte agitat): Marte, tăicuţă! Să mă trăsnească! Făină de pe Marte... Scrie şi pe saci. Mai bine luăm făină pământeană, de la alde Gârjoabă...

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purice: Da, doamnă! Am văzut cu ochii mei o minune! Când s-au ivit duşmanii, pădurea a început să freamăte! S-au răzvrătit copacii cei mari! Brazii şi-au întins cetinile, ca nişte aripi ocrotitoare. Stejari şi paltini şi-au unit crengile. Şi dintr-o dată s-a auzit vuietul unei oştiri de arbori... Un zid viu a devenit pădurea... Trunchi lângă trunchi, frunză lângă frunză... Corbii şi vulturii au înnegrit văzduhul! Lupii urlau ameninţător! În poieni, pâlcuri, pâlcuri, se adunau jivinele!

replică din piesa de teatru Ştefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva: Încerci să mă corupi, sau vrei să-mi acorzi foloase necuvenite? Sunt încadrări juridice diferite...
Guţă: Vreau şi eu să te stimulez! Am aici o valiză cu bani! Vreau să te ajut, boierule! E dreptul meu de creştin! Ce mama dracului!
Nerva (ezitant): O sută de mii de lei?
Guţă (ofensiv): Ce lei, bre? Drept cine mă iei! Care lei? Pă mine mă cheamă Guţă şi sunt investitor strategic! Păi de ce am intrat noi în Uniune, boierule? Ca să-ţi dau matale lei? Eu te respect, conaşule, că ai obrazul subţire... Să fim seroşi! Am spus clar! O sută de mii de euroi! (Scoate teancul cu bani din geantă).
Nerva (cu ochii pe bani): Umbli cu atâta bănet la dumneata!?
Guţă: Sunt investitor! Eu niciodată nu circul fără numerar.(Arată teancul). Acesta e capitalul meu circulant!
Nerva: Cât teren vrei?
Guţă (cu banii în mână): Un hectar, săru' mâna! Vreau să-mi fac bancă mare, cu grădină. Am familie numeroasă...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Samson: Mă las învins de visul unei rochii?
Eu, copleşit de valul ei de bârfe?
Nevrednică e vrerea-i, nelegiuiţi i-s ochii!
Se tulbură oceanul la semnul unei cârpe?
Lili: Măgarule!
Samson: Cerul nu poate fi azil de vrăbii!
Şi nici oceanul – leagăn de corăbii!
Lili: Marţafoiule!
Samson (cade în genunchi): Şi Dumnezeu suspină
Oceanul este o lacrimă divină...
Lili: Mişel, viclean, bandit şi pierde vară!
Samson: Mă-apasă, Tată, sfânta Ta povară,
Azi, îndoiala prinde să se cearnă,
Mă-ntorc învins, la mierea ta amară,
În Paradis începe lunga iarnă...
Lili: Geambaş necredincios, samsar de doamne!
Samson: Eu sunt oceanul din lingura Ta, Doamne!
Lili (vulgară): De unde mă-ta găseşti atâtea rime?
Samson: Sunt genial! N-ai citit ziarele, proasto! Află că ai distrus un geniu! Faţă de fapta ta, orice blestem e un suav alint! Te omor, nenorocito!

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracula: Freamătul unui cimitir în devenire. Natură moartă cu oameni vii. Dinamismul lucrurilor cufundate în nemişcare. Toate acestea, într-o notă optimistă, pentru că, repet, e vorba de un carnaval. Asta mă aşteptam să văd! Asta înseamnă teatralizarea sentinţei, domnilor! Şi ce-am văzut? Ochii sticloşi ai morţii mă sfidau printre ramuri. Ridicol! Totul era inert şi rece. Nefiinţa umpluse pădurea şi era doar ora nouă dimineaţa. O tăcere de gheaţă, pe care nici corbii nu îndrăzneau să o tulbure. Ici-colo, bălţi de sânge închegat, ireal, dubios, ca o pastă de tomate. Ce-aţi făcut? Unde e vitalitatea acestei scene? Au nu trebuia să faceţi voi spaima să vibreze? Moartea este tot artă, domnilor! N-aţi înţeles nimic din estetica morţii! Asta numiţi voi vizualizarea durerii? Unde era muzica? De ce nu s-au auzit câinii urlând? Unde erau poeţii? Ah, poeţii, aceste spirite minunate care ştiu să facă durerea să rimeze.

replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul poate fi perceput matematic, prin inducţie incompletă: îl scrutezi doi paşi, prin ochiul miop al astronomiei. Apoi, accepţi că e la fel până la infinit. Şi chiar mai departe.

aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: (suspinând): Mi-a violat soţia!... Sub ochii mei... Aţi înţeles?
Ofiţerul: Şi dumneavoastră, în calitate de soţ, ce atitudine aţi afişat? E în joc onoarea familiei!
Bărbatul: Nu am putut să fac nimic! În câteva rânduri, am închis ochii! E singura mea formă de apărare...
Ofiţerul: Ce comedie!
Bărbatul: Ba e tragedie, în toată regula! Moartea mea este iminentă... Sunt hotărât să mă sinucid!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul consilier: Luminăţia voastră, domnul Hagaşima insistă. Dacă nu rezolvă azi, se pierde finanţarea. Sunt în joc trei sute milioane de dolari. Cere imperativ să fie condus la premier!
Samson (ofensat): Imperativ, da? Aşa a zis? Ei, bine, domnule Mişanaga, domnule Ganamişa, imperativ poţi să ceri la tine în imperiu, nu în regatul meu! Acum premierul nostru este în mare fierbere. Premierul e foc şi pară. Premierul e măcinat de probleme ardente şi scoate fum pe toate orificiile. Scaunul premierului este atât de fierbinte, încât, ai văzut, a trebuit să trimitem pompierii! Premierul s-a fript rău de tot, domnule Nagaşama! N-are vreme acum de termocentrala ta! Zău că eşti obraznic! Vii tu, din lumea largă, cu ochii tăi înclinaţi la 45 de grade Celsius şi te amesteci în treburile interne ale ţării mele! M-ai supărat! Oricum, la noapte remaniez guvernul! Vino mâine, dacă vrei! Dacă nu, i-aţi paraii şi du-te dracului! Mai găsim noi şi alţi investitori...

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

LUPOI: Ei, asta e grav! Pentru o asemenea definiţie, Guran merită un accident de maşină... (Autoritar). Limbău! Du-te înapoi la cârciuma "Cocoşul Roşu"! Fii cu ochii şi cu urechile pe agitatorul Guran! Ia seama cum trece strada!
LIMBĂU (vesel): A fost legionar! Traversează numai pe verde...
LUPOI: Nu contează! Am rezolvat eu cazuri mult mai grele la intersecţie!

replici din Procesul, scenariu de Valeriu Butulescu (21 septembrie 2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: Ce altceva mai spune, agitatorul Guran?
Limbău (scoate un bileţel): Spune că puterea populară este... (Citeşte.)... o mocirlă puturoasă...
Vulpescu (scrie):... pu-tu-roa-să...
Lupoi (gânditor): Mocirlă ai spus?
Limbău: Mocirlă puturoasă, să trăiţi!
Lupoi: Ei, asta e grav! Pentru o asemenea definiţie antinaţională, Guran merită un accident de maşină... (Autoritar). Limbău! Du-te înapoi la cârciuma "Cocoşul Roşu"! Fii cu ochii şi cu urechile pe agitatorul Guran... Ia seama cum trece strada...
Limbău (vesel): A fost legionar! Traversează numai pe verde...
Lupoi: Nu contează! Am rezolvat eu cazuri mult mai grele la intersecţie!
Limbău: De ce la intersecţie?
Lupoi: Pentru că acolo se intersectează interesul egoist al agitatorului Guran cu interesul meu naţional! (Ridică receptorul): Alo, Georgică! Trimite-l urgent pe sergentul Beşleagă, cu camionul, la cârciuma "Cocoşul Roşu"... (Pauză.) Poftim? Nu Drapelul Roşu! Cocoşul Roşu, am spus! (Pauză). Nu ştii unde vine? Nu se poate! Înainte era cârciuma lui Matache Răcoare... Acum Matache e la răcoare, iar cârciuma a trecut în gestiunea poporului. Îi spune "Cocoşul Roşu"...
Limbău: E pe Fundătura Belşugului...
Lupoi (la telefon): Da, da! E acolo!... La intrarea în Mahalaua Revoluţiei de la 7 Noiembrie... (Apăsat). Am spus 7 Noiembrie! Atunci a avut loc Revoluţia din Octombrie! (Pauză.) Nu, prietene! Comuna din Paris este altceva! Altă revoluţie, altă mahala! (Pauză). Şoferul să fie cu ochii pe agitatorul Guran. Atenţie! E bine camuflat... Are nasul roşu, dar nu e comunist. E legionar! Când agitatorul Guran va trece strada, camionul nostru să-l ia... (Pauză) Nu în cabină, Georgele! Să-l ia pe capotă! (Pauză). Beşleagă ştie lecţia. A repetat-o de zeci de ori. A învăţat asta la şcoala de şoferi. (Pauză.) Nu contează cine are prioritate... (Serios). Georgică! Interesul naţional e mai presus de codul rutier...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Dumnezeu a murit, Maestre...
Poetul (ironic): Serios? Vrei să spui că în cetatea binelui au rămas doar diavolii, cu goliciunile lor ascunse în steaguri?
Adam: Dacă Dumnezeu există, de ce nu se exprimă?
Poetul: Ţi-e foame de minuni, necredinciosule! Aştepţi miracole! Descumpănit, în erezia ta, vrei semne...
Adam: Aştept un gest mântuitor, de la cel hăruit să mântuiască...
Poetul: Dar harul sfânt e peste tot! Dacă vrei să-l vezi pe Dumnezeu, închide ochii şi deschide-ţi larg sufletul...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecătorul (strângându-şi hârtiile): Am terminat! E târziu! Să mergem, Aurica!
Aurica: Trebuie să daţi cuvântul condamnatului...
Judecătorul: Bine, dar e târziu...
Aurica: Trebuie! Aşa cere procedura. Justiţia e justiţie!
Judecătorul: Bine! Bine! Condamnatul are cuvântul...
Poetul (cu ochii spre cer): Doamne!
Aurica (cu ură): Eşti condamnat! Adresează-te poporului, nu lui Dumnezeu!
Judecătorul: Gura! Vorbeşte condamnatul...
Poetul (mai tare): Mă uit cum cade noaptea, aluzie la moarte...
Eu stau mereu în beznă, lumina mi-e la tine
Cum iroseşti aiurea, plăcerile divine?

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!