Citate despre botez și moarte, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la botez și moarte, dar cu o relevanță mică.
Licori din struguri de fluturi
Beau pe-ascuns din strugurii de fluturi
Botezați în Clopotul lui Gauss,
În hora mare sunt meteorit,
Lunec în lumina din Pronaos.
Diformă-i încercarea vieții-n rod,
Cerul coboară-n câmpul cu belșug,
Izvoarele de grâu în aur curg
Sub tainele știute doar de plug.
Un lăutar lăuntric trece-n trup,
Cântă-n prichiciul de vise și dor,
Culorile dispar și fluturii
Vin în iubirea pentru care mor.
Beau pe-ascuns din struguri și speranță,
Viața-mi pun în inima de fier,
Sunt meteoritul care simte
Că locul meu e-aici și nu în cer!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoria românilor
(re-zâsă de un oltean)
Niște olteni veniră, napoi și ei, acasă
Și cum se sfătuira, să vină toți în masă,
Că tare le fu dor, de glia strămoșească,
Și-au zâs să facă pod pă Dunărea albastră;
Făcură podul ei, trecură cu avânt,
S-arate că sânt zmei, cu săbiile-n vânt;
C-au zâs: cu mâna goală, să intre ei în sat(?!),
Arată de ocară,... nimic n-au câștigat?
Da' unu' dintre ei, Traian Cartagineanu'
Un craiovean vioi, (pronumele, Olteanu),
Strâgă la ei grămadă, să intre-n goana mare,
Că-ntreaga lor cireadă, trecu... peste hotare,
C'o luară ca nebunii, d'ajunsară-n Ardeal,
Opriți la gardu' stânii, lu' Ghio', zâs Decebal,
(Oltean dă munte, vere!, cu trei pă inventar!!!)
S-a supărat bătrânu' și-a pus mâna pă par...
O luară ei la moacă, jucând în deplasare,
Da' în retur oltenii, făcură un scor mare,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înălțarea Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci
În anotimpuri la răscruci,
Prin Înălțarea Sfintei Cruci,
Cu har cinstește soborul,
Pe Iisus Mântuitorul.
Patimile-s amintite
De duhovnic sau părinte,
Cum Hristos a fost chinuit,
Și între tâlhari răstignit.
În recviemuri cântă sfinți,
Când slujitori fără arginți,
Spre cer înalță cântare
Cu a Crucii Înălțare.
Spre a morților cinstire,
Crucile din cimitire
Cu busuioc se-mpodobesc
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt doar trubadur al Cerului albastru
Invidioși, aezii citesc pe-ascuns ce scriu
Și și-ar dori să-mi sune cuvântul în pustiu,
Dar nici nu știu confrații c-acesta-i visul meu,
Să fiu botezătorul de verb prin Dumnezeu
Ce spune, ca Ioan, că-s doar trimis în lume
S-anunț că nu sunt eu, ci este un alt nume
Poetu-n care însuși chiar Domnul e-ntrupat
Și care-n Poezie va fi crucificat,
Spre a-nvia apoi, a treia zi din moarte,
Ca geniu nemurit de lume într-o carte...
Deci, har nu am prieteni și nici nu sunt ales
De Cer să fiu un geniu, sau spus de un eres,
Astfel încât din Cer nu vin ca geniu care
Vă poate eclipsa printr-o crucificare,
Doar voi veți străluci pe-al Poeziei astru,
Eu sunt doar trubadur al Cerului albastru!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declic
Degeaba vine primăvara cu mieii ultimei zăpezi
ce moartea vor primi-o iară, ca pe-un botez definitoriu.
Zadarnic cerem amnistie de la cuțite, pentru iezi,
Că nu se-ntoarce nici ecoul din ultimul rechizitoriu.
Ard degetele din argilă și din ignobile nuiele,
Ce-au aruncat pe rugul sorții o altă carte cu povești.
Și-au transformat în praf de pușcă tendoanele tăcerii mele,
Și-au spânzurat de cer lumina și -n gratiile din ferești.
În noi pătrunde gheara iernii și vulpile se-aud lătrând.
Fac pârtie la uși închise, avide boturi de dihănii.
Copacii fața și-o crestează și brațele și le întind
spre ultimii molizi și tise plecați în zori pe niște sănii.
Și vin prin noapte fluierând, rămân să doarmă pe afară,
Strigoii dragostei de clisă ce-n mine-și caută odihna.
Posed o ciornă netimbrată din insolenta primăvară,
Și-o copie legalizată din chipul tău răpindu- mi tihna.
Degeaba vine primăvara cu insomnii și cu delir.
Îmi lași ninsorile polare în decolteu și-n rest... nimic.
[...] Citește tot
poezie de Marioara Nedea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hrana cea de taină
Sunt zile care-și strigă-n nopți de dor
Concretul într-o lume relativă,
Din viața care spune tuturor,
Că nici o moarte nu-i definitivă.
Eternul celor mai temeinice nereguli
Ori adevăr ce crede spre a ști,
Excepții noi născute printre reguli
Călcate din știința de-a greși.
Sunt lacrimile-ncredințate pernei
În remușcarea nopților, târziu
Cuvântul pur la mila balivernei,
Tăcerilor ce strigă în pustiu.
Sunt ordine și haos și fapte ne-mplinite
Între repere sacre de scepticii creduli,
Singurătăți ce speră finite infinite
Ori ceea ce-i disperă pe-ai disciplinei uli.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iisus - infinită lumină
Din iubirea divină plămădită lucrare,
Cu suflet de-anafură din Duminica mare,
Croită din trupul sfânt, cu lut fără moarte
Și lumii, trimisă de Cer, a feriri de păcate.
IISUS, botezat de Maria-n iubire maternă,
Crescut în imensă iubire, de mâna paternă,
Ne-a fost hărăzire, Lumină, de rău nepătată,
Pe bezna, ce colții din noi alăpta, necurată...
Dar, goi de credință-am stivit Lumina orbită,
I-am pus rușinoasă cununa de spini înflorită,
Din lemnul, menit a fi scut la viață și moarte,
Cioplitu-i-am crucea, povară de suflet și spate
Și n-a fost destulă, smerenia lui... Prin cruzime
băut-am prin cuie tot sângele-i pur... Mi-e rușine
a scrie de creierul lânced, iudit a se stoarce
prin gânduri stupide spre mâna nebună-a-le face...
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PRIN UNIVERS...
Astă noapte, pas la pas, m-am plimbat prin Univers
Pentru care deodată s-a deschis un interes
Și prin telescopul Hubble... ca și cum aș fi privit
Două sute miliarde galaxii eu am găsit...
Astă noapte-am străbătut miliarde ani lumină
Și-am ajuns până la Abell, roi de stele pe retină,...
Am vizitat Sagittarius, Ursa Major, Ursa Mică
Chiar și Galaxia Morții... de care îmi era frică
M-am plimbat prin galaxii până când am obosit
Și pe Drumul Robilor vrând-nevrând am poposit
Coborând din Andromeda, tot de prin Grupul Local
Ca și Calea Laptelui, am făcut un gest banal
Mi-am pus degetul pe-o tâmplă și așa m-am întrebat:
Oare Zeus pe Heracle când l-a dus la alăptat
Și l-a pus la sânul Herei, care dormea pe o parte,
A știut că o să facă o spirală ca de lapte
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste adevărată
Amurg englez, cu ceaiul translucid
e ora cinci pe un cadran de iarbă
când amfore de smirnă se deschid
tăcuții elfi ai mării să le soarbă
Când diligențe vin dinspre infern
chemate prin formule alchimiste
și când pe țărm năvoadele aștern
sirene reci, cu ochi de ametiste
Ce molcom cad fuioarele de spleen
pe cărămida vechilor castele
nervuri din Evul Mediu sanguin
cu șanț de apă și cu poduri grele
Cu grinzi de palisandru și gazon
precum un craniu tuns la mânăstire
din halebarda pusă pe blazon
mai curge sânge de email subțire
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (1987)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici vântul
luna e plecată la secerat
pe răcoarea nopților verii
privesc pe cer și punctele de reper mă înșală
am poposit în carul mare
nu știu cum se mai conjugă verbele
în cuvintele care mă expun în palma câmpiei
tot ce mă împacă-n poeme
e râul cu mori dintre dealuri
tu mă găsești la hanul cu sălcii
la care drumeții se așteptă
și vine seara botezată-n culori de crepuscul
de adorm pe rând macii
botezați și ei în sângele voinicului
în cristelnița răsăritului de soare
încă din pragul înroșit al dimineții
tu n-ai decât amintiri și eu ți le fac
să are prin suflet
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sens unic
Te duci tinerețe așa cum e scris
În legea nescrisă din gena științei
Și-al punctul cosmic din care ai descins,
O clipă din vecii de veci ai ființei.
Retina păstrează-n memorie vii,
Plăcute imagini fugare surprinse,
Cu forme de viață pe care le ții,
Suportul de umbră luminii aprinse.
Creatorii de sfere cu glasul divin
Te cheamă la Cer să înduri absolutul,
Dezleagă botezul cu pâine și vin,
Legând cununiile apei cu lutul.
Atom cercetează atomul pereche,
Nuclee vibrează alături perfect
Și cauza nouă pe cauza veche,
Perfect suprapusă devine efect.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe, vorbe, vorbe
Spun acei vorbalagii, că vorba este sfântă.
Spun și alți palavragii, că și mutul o cuvântă.
O fi sau nu adevărat, eu nu știu ce să vă spun.
Poate cei ce-au cuvântat, vor spune că sunt nebun.
Ei, bine, eu îndrăznesc să spun, cu multă obrăznicie;
Dacă cuvântu-i românesc, poartă-, n suflet bucurie.
Dorul de părinți alină, dorul de frați, de surori.
Ne toarnă-n suflet lumină, chiar când plângem uneori.
Cuvântul strigat la nuntă, aduce multă veselie,
Strânge-n jurui lume multă, ce chiuie de bucurie.
La botez îi zici cumătru celui ce te însoțește.
Care-ți creștinează fătul și în brațe-l liniștește.
Vorba-i vorbă și la moarte, că și-acolo se rostește.
O spune atât cât poate, baba care ne bocește.
Astfel vorbele se-adună în gura noastră, a tuturor,
Când le rostim împreună, traiul este mai ușor.
E știut că dacă-n viață, limba pe care o vorbim,
E rostită cum se învață, tot ce dorim, împlinim.
poezie de Dumitru Delcă (16 martie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Auziți? Ne plâng copiii...
Doamne, strigă omenirea, și parcă te-ai supărat
Că ne-am înrăit de lacomi, răzvrătiți ne-am depărtat
De cuvântu-ți și blândețea, bunătatea ce ne-ai dat,
Ne-ai iertat, și-am tot greșit... încă Doamne, ne-ai răbdat!
Cu odorul strâns de mine mă trudesc să îl feresc
De primejdii ucigașe, i-alint chipul îngeresc,
Și l-aș duce peste lume, într-un loc curat, steril,
Să-l botez în rugi pioase... sărmănelul meu copil...
Mă privește cu candoarea ce doar pruncii o mai au,
Cu doi ochi mirați, albaștri, când măicuțe-ngenuncheau
Și-și plângeau copiii care au rămas printre străini,
Și-i ascund că noi, adulții, suntemi răi și plini de vini...
Eu îl rog pe Dumnezeu să-i dea îngerii aproape,
Să-l vegheze zi și noapte, eu să îl sărut pe pleoape,
Și să-l liniștesc, să-l legăn pe frumosul meu odor,
Și să-i spun că i-aș da cerul, pentru el pot să și mor!
[...] Citește tot
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neistoviți înfăptuim păcate
Pe buzele de Toamnă trecătorii plâng,
Nemulțumiți de bruma căzută pe struguri,
Triști egoiști ce-alergă spre nicăieri
Să primească pomană, tot sufletul Toamnei.
Pe pieptul Toamnei poposesc întristați,
Leneșii înlăcrimați de-a-lor sărăcie,
Îmbrățișați de zori chiar dacă nu muncesc,
Cu parfumul florilor, ce-neacă astăzi Pământul.
Un Soare se așează lent peste cărnuri,
Pe milioane de frunze otrăvite-n păcat,
Și nu se-ntristează fugind de grele mirosuri,
Scoase din gurile celor, ce suflă spre El.
În Sinele lor sunt aruncate săgeți de lumină,
Divine sclipiri rupte din puritate și adevăr,
Miraculoase săgeți ce-nvie conștiința etică,
In unele capete, ce și-au pierdut Dumnezeul.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (22 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamă
Copil al meu din pântec, om al meu,
Mă chinuie dileme nesfârșite
Și nu mă pot decide și mi-e greu
Și nopțile mi-s albe, chinuite.
Firesc e să te-aduc în astă lume
Spre care te-am pornit și să te nasc,
Să te botez apoi să-ți dau un nume,
Dar, vai, câte pericole te pasc!
Va trebui să-nveți durerea ce e,
Să-ți iei din răul lumii și tu partea,
Să lupți pentru un crez sau o idee,
Ca în final să te aștepte moartea.
Mă tem acum că nu vei înțelege
De ce există-n lume ucigași,
De ce infracțiuni, fărădelege,
De ce perfizi și trădători și lași.
[...] Citește tot
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XIX
În față-mi stete-acum cu-aripi întinse
frumosul chip ce dă fericea stare
atâtor duhuri strâns în el cuprinse.
Părea tot insu-a fi rubin în care
ardea din soare-o raz-așa de vie,
că-n ochii mei stârnea străfulgerare.
Dar câte-acum mi-e dat a le descrie
nici limbă n-a mai spus, n-a scris condeiul,
nici n-a mai conceput vro fantazie;
căci "eu" văzui și-am auzit rostreiul
vorbind, și "eu" și-"al meu" era zicând,
ci "noi" era și-"al nostru"-n glas temeiul.
Și-a zis: "Fiindc-am fost și drept și blând,
urcat eu fui aci-ntr-atâta slavă
ce-n veci n-o poți ajunge numai vrând.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Al cincilea anotimp
Vreau să mă bucur de al cincilea anotimp
A crescut în mine din poeme
Și-a făcut un cuib în inima mea
Din fiecare vers așternut pe hârtie.
Îmi vine să alerg tot timpul prin iarbă
Desculță să mângâi cuișoarele verzi
Cu tălpile să alin durerea din frunze
Căzute în iarba înlăcrimată de moartea lor.
Vreau să împart la lume din mine
Toate ninsorile de flori și de frunze
Toate ploile cu pietre și pene divine
Rupte din norii și păsările Raiului ascuns.
Vreau să mă bucur de al cincilea anotimp
Ce are un picior de Toamnă în sânge
Iar celălalt este în gheată de Iarnă cuminte
Cu pașii rari prin sângele piciorului cald.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (6 noiembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caii aceștia botezați cu emfază "ai mei"
sunt mai liberi decât orice închipuire
oricâte potcoave le-aș bate
urmele lor rămân invizibile pe cer
doar o adiere de primăvară stă mărturie tuturor iernilor
și e atât alb în fiecare petală
și e atât alb în fiecare fulg
perfect lângă perfect
și doar o moarte tuturor viilor
........................................
la urma urmelor
cadavrul de mareșal pute la fel ca leșul soldatului
descompunerea este destul de egală
aproape democratică
.........................................
în loc de aripi sau mai știu eu ce aberații de poet
pe caii mei cresc flori de măr pentru fluturi albi
sub copitele lor se răsfrânge iarba
precum o răstignire de curcubeu printr-o lacrimă
aproape mai verde decât toate încercările mele idioate
de a colora nisipul deșertului cu un bob de rouă
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu vă cunosc pe voi!
Eu nu vă cunosc pe voi,
Acum așa rătăcite oi!
Inchisă plânge-a Mea Biserică
Și nimeni nu poate să zică,
Că n-a avut timp și să știe
Acum Casa vi se va lăsa pustie!
Inchisă plânge Biserica Mea
Că nu mai e cine sa intre in Ea...
Ți-am dat o haina de botez
Acum tu nu ai niciun Crez,
Datu-ți-am Eu albă haină,
Altarul te-a așteptat in taină...
In Epicleză pe Masă eram
Dar n-ai vrut să știi că pentru tine muream..
Unde erai tu, om fără minte,
Care nu știi de Tainele Sfinte?
La Slava lumii tu căutai,
In loc tu slujba s-o faci Rai!
[...] Citește tot
rugăciune de Forțu Mădălina (24 martie 2020)
Adăugat de Forțu Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XX
Când cel ce luminează-ntreaga lume
scoboar-astfel pe-al nostru cer, că-ndată
și-ncepe ziua-ncet să se consume,
de mulții ochi în cari tot el s-arată
se umple bolta cea ce mai nainte
n-a fost decât de dânsul luminată.
Acest tablou ceresc mi-a dat prin minte
când semnul lumii și-al puterii ei
a pus tăcere-n rostrul gurii sfinte,
căci, mult mai mult lucind acum acei
de-a pururi vii, un cor au prins să facă,
dar stins și-uitat mi-e ce cântară ei.
O, dulce-amor ce-n zâmbete se-mbracă,
ce-aprins păreai aci-ntre-aceste zboruri
ce-au singur dorul Celui-Sfânt să-i placă!
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre botez și moarte, adresa este: