brumă şi iubire

Muguri de lumină

Muguri de lumină cernuţi din flori de stele
Ce cad ameţitor asupra vieţii mele...
Ei cad înrourat pe floarea tinereţii,
Şi-n brumă alburie la vremea bătrâneţii.

Ei cad în valuri line în orişice destin
Cu harul de iubire şi cu miros de crin,
Iubiri ascunse lasă şi urme de nectar
Şi flori în inimi arse... lăsând în urmă jar.

Ei cad în valuri, valuri pe scena vieţii mele
Lăsând în urmă: gânduri, dureri şi zile grele,
Şi- mi luminează calea cu raze efemere
Şi-mi dau speranţa pură a visurilor mele.

poezie de Nicoleta Liliana Grigorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeiţele păgâne

Nu plouă si nu ninge, dar tu dormi
Afară bate vântul
E toamnă madrigală din păsări
Pleacă aripi ce zboară spre iubire
Trezeşte-te încet!
S-a luminat afară şi s-au întors
În templu zeiţele păgâne
Cu tot cu trandafirii oglinzii
şi macii duminicii se rup
Desfrunzând pădurea, urcă pe dealuri
fluturi albastru coloraţi
Nu mai gustăm iubirea
Ne fură timpul sfera
Suntem ca răsuflarea
Ce s-a stins toamnă şi vile şi-n brume
Cuprinde-mă în braţe!
Şi-n ochii tăi închişi ascundem o culoare.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgia tinereţii

N-am să uit cu ce privire, după tine mă uitam
Ori de câte ori pe stradă, cu părinţii mă plimbam.
Atunci când mă-întorc acasă, la sătenii mei iubiţi,
Mi-ar plăcea să dau o fugă, la prieteni îndrăgiţi.
Aş vrea să-întâlnesc fecioara, cu ochii ce m-au vrăjit,
Care m-a băgat în boală, cu părul ei aurit.
Mi-e dor de privirea care, scăpăra scântei de foc,
Care m-a pus la-încercare, însă n-am avut noroc.
Eu am plecat în armată, ea acasă a rămas,
S-a cununat biata fată, după părintescul glas.
A trecut mult timp de-atunci. În zadar îi caut urma.
Ca tot omul, şi pe noi, a-început să cadă bruma.
Ce n-aş da să întorc vremea, după care-acum tânjesc!
Ce n-aş da să am puterea, din nou să te întâlnesc!
Erai tânără, frumoasă, cu gropiţe în obraji,
Simţeam că la fel ca mine, şi tu de dragoste arzi.
Cuprinşi de vraja iubirii, cu elanul tineresc,
Din pocalul fericirii, am luat ce-i omenesc.

poezie de Dumitru Delcă (12 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

Toamna-n falduri de mătasă
Şi-n mătănii de dantele,
A venit la ea acasă,
Printre flori de crizanteme.

Scame plumburii de îngeri,
Sub fanatice blesteme,
În apusuri moi de sângeri,
Vin pe cerul trist, alene...

Din copacii noştri nobili
Pică plâns de catifea,
Dăltuind tăcerea ploii...
Bruma, a căzut şi ea.

Peste bănci, peste trotuare,
Frunze arămii de vis
Sunt purtate peste-o mare
De iubiri de neatins...

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crizantema

Nu se vaită, nu se teme de a toamnei grea povară,
Nu a vrut să dea sărutul brumei reci, necruţătoare,
Surâde, învinge frigul înfruntând vremea de-afară,
Soarele-i trimite-o rază blândă şi ocrotitoare.

Între flori biruitoare, ploaia, vântul n-o doboară,
Izbândeşte-a ei iubire, luptă fără încetare,
Nu se vaită, nu se teme de a toamnei grea povară,
Nu a vrut să dea sărutul brumei reci, necruţătoare.

Dinspre deal vine tristeţea împroşcând a ei vâltoare,
Curg petale, albe lacrimi, într-o plângere amară,
Suferă şi nu renunţă, e o bravă luptătoare,
Sfârşeşte ca o martiră printre flori nemuritoare,
Nu se vaită, nu se teme de a toamnei grea povară.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada frunzei

frunză galbenă bătută de vânt şi de ploi
ţi-a mai rămas puterea să priveşti înapoi
amintirile verii dintr-o splendoare verde
când iubiri solare puteau să te dezmierde

frunză galbenă atinsă de ceaţă şi brumă
toamna năruieşte dragostea din urmă
dansul pe zefire tandre diafane
când se-ntruchipau lumini în icoane

frunză galbenă când va fi să cazi
te vor străbate nori negri nomazi
o să mă doară sufletul că pierd
freamătul verii căzut în dezacord

în nervura ta mai zvâcneşte un dor
să fie blândă moartea să te ia în zbor

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stays-hardul veşniciei

Când eşti tânăr alungi somnul scriind poezii,
Nimeni nu crede focul iubirilor târzii,
Doar tu mă zbiceşti în pleoapa vieţii ascunse
În gămălia aranjamentelor de sentimente seduse.

Focul din trilul priveghetorii, în vene, mă iartă
După cruda îmbrăţişare a focului de ceartă
Că n-am scos cheful din călimara albastră
Unde înotă iubirea din măreţia noastră.

Acum, când anii pun brumă în clipele toate,
Când pe sicrie recente se-nşiruie păcate,
Mai visăm viagra poemei pe care o citim
Gândind la stays-hardul că mâine veşnicim!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presimtamantul

Va veni iarna,miroase a fulg,-
Taranii pun lemne-n soproane,
Si sfintii din mistice taine se smulg
Si incaruntesc in icoane.

Va veni iarna, la munte fac foc
Muntenii uitati de guverne,
Ei care nu au nici salarii, nici loc,
Ci doar existente eterne.

Va veni iarna si apele curg
Tragand dupa sine obarsii
Si-n scurtele zile cu vanat amurg
La geamuri de case bat ursii.

Va veni iarna curat si rapid,
Un rug pe sub brume se stinge
Si gura spre cer daca vreau s-o deschid
As spune, dar gura mea ninge.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ludmila

Iar un drum, iar o amintire
trec peste ele nu mă uit înapoi
simt oraşul cu oamenii lui indiferenţi
ca pe un vânt la marginea cerului,
şi umbra turnului cu ceas
căzută ca o taină imperfectă
în cercul strâmb al singurătăţii.

Totul se schimbă
voi pleca în parcuri cu alei drepte
cu oameni mulţi dezinteresaţi
care vor lăsa în întuneric copacii
şi teama va sta cu mine pe bancă,
ca o toamnă târzie aşteptând
lumina sclipind în ochii femeii singure.

Am fost în noapte mirat
de umbra mea frumoasă
pe peretele galben al camerei
lânga alte umbre statice de obiecte,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (27 octombrie 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce-aş fi trist?

De ce-aş fi trist, că toamna târzie mi-e frumoasă?
Pridvoarele-mi sunt coşuri cu flori, ca de mireasă.
Fereastra mi-este plină
De iederi împletite cu vine de glicină.
Beteala şi-o desface la mine şi mi-o lasă,
Când soarele rămâne să-l găzduiesc în casă.
O prospeţime nouă surâde şi învie
Ca de botez, de nuntă şi ca de feciorie.

De ce-aş fi trist? Că pacea duioasă şi blajină
Mă duce ca o luntre prin linişti de lumină?
E un surâs şi-n vraful de cărţi, să mă alinte.
Vieţi noi tresar vioaie din foste oseminte.
Văd frunza că scoboară din ramuri câte una.
Le ruginise bruma, le argintase luna.
Aud şi grânguritul de dragoste cu jele,
Oprit cu porumbeii pe coama casei mele.

Luceferii de noapte, scăpărători, i-adun
Din cerul ca o coadă deschisă de păun.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie, cer şi brumă de şoapte, odihneşte-ţi pasul într-o fărâmă de gând. Hrăneşte-mi sufletul veşted şi flămând de fiorul blând al iubirii. Zâmbeşte-mi cu soare firav şi braţe de vânt năvalnic. De pe o ramură să-ţi cadă fericirea proaspătă şi aromată ca o gutuie coaptă. Să muşc din ea cu poftă şi să nu mai simt niciodată frigul răului!

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banca din parc

Era aprilie... plesneau
De fericire muguri verzi!
Era în mai un soare cald
Doi tineri isi spuneau povesti!
Era in iunie si teiul
Se apleca spre banca-ncet
Şi incerca sa-i faca curte
Dandu-si un aer de poet!
Era în iulie caldură
Parca erai intr-un cuptor
Doi tineri se tineau de mana
Sa-si stinga-al inimii fior!
Era in august o iubire..
Isi lasa aripile-n jos
Septembrie incepe scoala
Ignora vara ce... a fost!
Octombrie isi lasa bruma
Peste gradini si amintiri!!
Noiembrie isi cerne ploaia
Peste paduri si pe câmpii!!

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţi-vă părinţii!

Iubiţi-vă părinţii cu ardoare
Căci v-au dat viaţă pe pământ,
V-au zămislit dintr-o iubire care
I-a unit în tainicul legământ.

Iubiţi-vă părinţii cu intensitate
Ei sunt icoane ale sufletelor voastre,
V-au îndrumat paşii cu demnitate
Şi v-au croit de mici aripi măiastre.

Iubiţi-vă părinţii cu candoare
Ei v-au pus mereu pe primul loc,
V-au plămădit cununi strălucitoare
Purtătoare de belşug şi de noroc.

Iubiţi-vă părinţii cu recunoştinţă
Inima lor bate-n al vostru piept,
S-au sacrificat cu sfântă credinţă
Să vă protejeze de tot ce-i nedrept.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Frumoasă eşti, pădurea mea
În rochia multicoloră
A toamnei, care parc-ar vrea
Să-i fim: eu ginere, tu noră.

Sărută bruma friguros
Dovlecii albi de prin grădină,
Gutuile miros frumos
Veghind la geam, ca o lumină.

Vei fi, când primii fulgi de nea
Se vor aşterne peste tine,
Frumoasă ca iubirea mea
Şi singură, la fel ca mine.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbătrânim

Se lasă toamna peste noi.
Anii au plecat – păsări călătoare
Ce nu vor mai veni-napoi,
La cuiburile lor rămase goale.

În urma lor doar amintiri,
Un şir întreg se leagă:
Părinţi, copii, prieteni şi iubiri
Ce viaţa ne-o făcu-se dragă.

La tâmple bruma s-a lăsat.
Căldura n-o îndepărtează;
Părul ni-la grizonat,
Iar timpul faţa ni-o brăzdează.

poezie de Adrian Timofte (decembrie 2019)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remember

Zâmbetul ţi-aduce flăcările vii,
Chiar de te-am uitat într-un colţ de basm;
M-ai uitat şi tu, florile-or muri,
Amintiri mai fulgui; cioburi de fantasm!

Nu a fost să fie, îngere pierdut -
Stările iubirii poate le-ai uitat,
Crâncenele ofuri, toate le-am ştiut;
Nu ne vom pătrunde, s-au desperecheat...

Fructele sub brume s-au uscat demult,
Doar prin crizanteme se respiră încă,
Eu ţi-am dat o stare, crezului exult,
Tu mi-ai dat suspinul, sus, pe-un colţ de stâncă!!!

Vanele furiei se deschid în tâmplă -
Timpuri galopante răsucesc în trup;
Cauze pierdute un pumnal împlântă
În a lumii inimi, poftind iar la stup.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Petre (11 noiembrie 2018)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pletele apei si tu

Stai aplecat peste gândul întoarcerii
Ca un copil peste unda oglindită
În griji şi nelinişte,
Pletele apei apar lunecând
Prin perdeaua plutaşilor
Ca îndrăgostiţii ochi ce-au întâlnit
Fuga roşie şi valea aşteptării
Prin secundele dorului gândit
Pe fiecare petală de sărut,
Iar eu alerg să ascund de ochii tăi
Florile malului făurit
Dintr-o toamnă de brumă
Dintr-un fulg de nea
Neclintit în iubire.
Aici te vad pierdut
Alături de vestea unei poveşti
Picurată-n speranta indurării,
Mândru rătăcind prin înfriguratele
Plete albastre ale apei,
Urme de flori, prea multe flori,

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori

Unii preferă dalbe flori,
Alţii, în galben purpuriu,
Dar mai ales de sărbători
Eu le doresc de timpuriu

Flori care trăiesc în glastre,
Sau cele care dau prestanţă,
Care lucesc în zări albastre,
Eu le râvnesc ca ambianţă

Flori care cresc pe câmpie,
Pe coclauri sau grădină,
De orice fel, cu bucurie,
Eu le iubesc cu rădăcină

Flori de piatră, ori de mină
Sau adunate în buchet,
Care răspândesc lumină,
Eu le ador în mod concret

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (3 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din octombrie până în martie

Noaptea se risipeşte în parfum de stele,
Miros dragostea presărată peste pleoapele tale.
Dacă în visul meu, un înger s-ar furişa
Bătăile inimii mele, inima ta ar număra.

Zorii ar aduce brumă peste pietre – şi raze trandafirii.
Ai stinge dorul, linişte în suflet ai sădi
Dacă m-ai ţine strâns în braţe
Şi dezvelindu-mi umărul, cu sărutări m-ai înveli.

poezie de Carmen Stoian din romanul Din octombrie până în martie, Capitolul 1 (2018)
Adăugat de Carmen Stoian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

Toamnă calmă,
Cu accent pe struguri.
Îşi vindecă frunzele de verde
Şi pletele de căldură,
În vânt.

Toamnă tăcută,
Cu rugină-n vârfuri.
Îşi clatină crengile-n nucă
Şi dorul de umbre,
În leagăn.

Toamnă aridă,
Cu alint pe gene.
Îşi strânge muzica-n geamuri
Şi merele-n poală,
Cu zâmbet.

Toamnă nouă,
Cu anii în spate.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (3 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!