flori şi fructe

Ochi plânşi

Mă priveşti cu ochii
plânşi
de după florile
pe care nu le-ai adăpat
eu de după ghivece
de după lămâiul ce nu a făcut fructe
niciodată
şi-mi ceri să te uit
aşa cum şi tu şi eu
am uitat de flori
aşa cum apa-ţi din ochi
e o floare
ce trebuie
udată.

poezie de Daniel Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monede de timp

Se-nchid potecile cu frunze
Ferigile se-ngalbenesc
Şi-alaiul ploilor marunte
Sfarsit de vara prevestesc

Sarutul toamnei e aproape
Si-mbratisarea ei la fel
Ma cumpara cu fructe coapte
Monezi de timp puse-n paner

În unghi zboara pe cer cocorii
Şi striga pasarile-n crang
Un august isi inchide ochii
Şi toate florile îl plang.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bineînţeles, florile constituie una dintre materiile care stau la baza alcătuirii unui parfum. Dar acelaşi rol îl pot juca şi copacii - cu fructele, florile, frunzele, coaja şi chiar rădăcinile lor. Ierburile, ferigile, muşchiul, mirodeniile intră şi ele în mojarul din laboratorul unui creator de parfumuri.

John Oakes în Cartea parfumurilor (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din sfârcurile norilor
Curge laptele pădurilor
Florilor, fructelor, ierbii
Indulcind şi sările mării

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ultima vreme, în rafturile raioanelor de parfumerie a dat navală un întreg contingent de parfumuri cu iz de fruct, aducând prospeţime şi suculenţă. Veţi descoperi că parfumurile din această familie nu sunt numai irezistibile, ci şi o schimbare binevenită după îmbrăţişarea sufocantă a armatei parfumurilor florale.

John Oakes în Cartea parfumurilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile frumoase, dar sterpe, sunt ca florile de prun japonez: sunt minunate, dar nu fac fructe.

aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (14 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea florilor

Nu putem admira în acelaşi timp
luna, zăpada, pădurea şi florile.

Stropii de ploaie, fraţii celor de rouă,
odihniţi pe clopotele bisericii
şi pe florile de trandafir
nu-mi lasă zilele să ruginească,
dar serile îmi apun pe ape fără valuri,
iar movilele le folosesc drept faruri
şi nu-mi vând dimineţile niciodată.

Florile primăverii sunt visele de iarnă,
pe ruine cresc doar flori capricioase,
pletele cărunte ascund florile tinereţii,
iar o simplă floare de câmp e perfecţiunea.

Dacă vrei fructe, nu rupe florile!

Mireasă ascunsă printre flori,
în gând îţi şoptesc că te iubesc

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare şi fruct

Alba floare
nu mai are nimic a spune.
Intenţia se-ascunde.

Fructul roşu
este doar urmarea.
Depinde totul de tine.

poezie de Aniela Ungureanu
Adăugat de Roxanna Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta era mândria lui de artist, niciun lucrător partizan nu era în stare să facă un mâner ca al lui, uşor şi solid. Sculpta mai ales măciuliile cu o fantezie încântătoare, reînnoind întotdeauna subiectele: flori, fructe, animale, capete, înfăţişate cu un aer viu, real. Făcea totul cu un briceag; îl vedeai zile întregi cu ochelarii pe nas, scobind lemnul de merişor sau abanosul.

citat celebru din romanul La Paradisul femeilor de Emile Zola (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copila din străini

Într-un cătun, pe la Florii,
Venea în orice primăvară,
Cu cele dintîi ciocîrlii,
O mîndră, tainică fecioară.

Ea nu era născută-n plai,
Nu se ştia de unde este,
Şi urmele i le pierdeai
La despărţire, făr' de veste.

În sfînta ei apropiere
Era atîta-nsufleţire,
Dar o nobleţă, o putere
O-ndepărta de iscodire.

Venea cu fructe şi cu flori,
Le aducea din depărtare,
Din cîmpii cei mai roditori,
De rouă plini şi plini de soare

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Schiller
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semnul

Din toate câte sunt pe lume,
Nu-i una fără semn anume:
După miros cunoşti o floare;
Cunoşti un fruct după savoare;
Un geniu după o gândire,
Şi steaua după o sclipire;
Pe-un om de duh, pe cum priveşte
Şi pe neghiob pe cât vorbeşte;
Cunoşti o pasăre pe glas;
Copoiul de vânat pe nas;
Un câine ori un om turbat
Pe bale şi lătrat;
Cunoşti o fiară
După gheară;
După un fluier, pe mierloi;
După mai multe... pe ciocoi.

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portocalul

Într-o ţară însorită
Cresc portocali, nu răchită.
Mai mereu sunt plini de soare
Fructe şi-o distinsă floare;
Parfumul e delicat
Nici strident şi nici secat
Fructele, au un bun gust
Dulce-acrişor, ca un must.

rugăciune pentru copii de Maria Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să luăm un arbore: el posedă rădăcini, trunchi şi ramuri. Rădăcinile trimit energia pentru a apărea frunze, flori şi fructe. Rădăcinile nu se văd, dar ridicaţi-le şi s-a terminat cu ceea ce se vede. Tot ceea ce se vede este rezultatul a ceva invizibil care este foarte bine ascuns.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kanafer

Kanafer – liliacul tătărăsc –
Deja înfloreşte.
Oare el judecă şi înţelege,
Că ţi-am spus un neadevăr?

Tu eşti bun şi tânăr,
Dar eu trebuie să te mint
Şi în ochii tăi să joc rolul
Celei fără griji.

Isteria şi depresia le înghesui în mezanin,
Unde zac deja amărâciunile şi dezamăgirile mele.
Trecerea în această săptămână,
Împreună cu cojile de fructe le-am aruncat departe.
Da, e adevărat, se poate trăi
Fără trecut.

Dar kanafer – liliacul tătărăsc –
Deja înfloreşte
Şi – înţelege.

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seminţele nu pot crea nimic singure. Mama Pământ este cea care produce florile şi fructele şi alte daruri. În mod similar, femeile sunt cele care dau naştere copiilor, cele care îi cresc şi, în cele din urmă, cele care formează cetăţenii de mâine. Femeile trebuie considerate, prin urmare, alături de Mama Pământ, drept edificiu pentru întreaga umanitate.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buna Vestire

fragment

...)

Poate stelele sunt flori, numai flori,
Pe care nimeni nu le rupe,
Ori poate sunt fructe prea coapte, mustoase, gustoase
Şi-aşteaptă ceasul mare-al scuturării.
Poate cerul e marele fluviu albastru
Cu izvoarele-n raiul uitat,
Poate stelele-s luntrii de aur,
Poate luna e vechea corabie ce poartă,
Spre un nou Ararat,
Lumea de mâine
Care n-a gustat încă
Din arborul cunoaşterii un rod,
Poate Calea Lactee
E drumul alb pe care albe
Se plimbă sufletele morţilor
În aşteptarea noii învieri.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia este asemenea Mamei Pământ. Mama Pământ are o putere atât de mare, încât ea poate absorbi importante tensiuni, oferind în acelaşi timp fructe şi flori lumii întregi. În acelaşi mod, noi femeile ne asemănăm Prithvi Tattwa (principiului Mamei Pământ, n. tr.). Avem atât de multă putere, încât putem absorbi multe lucruri şi, în acelaşi timp, să iradiem dragoste. Dumnezeu ne-a dat această putere.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ...

Dacă aş sădi un copac în grădina ta
Oare ai culege fructul oprit din el ca să avem raiul nostru?
Dacă ţi-aş pune un apus să-l pictezi în ochii mei
Ai răsări în fiecare dimineaţă pentru mine?
Dacă aş alege cea mai frumoasă primăvară din viaţa mea
Ai pune toate florile ei în braţele tale, dar de la mine?
Dacă aş culege o toamnă din sufletul meu şi ţi-aş dărui-o
Ai culege fructele iubirii cu mine din ea?
Dacă m-aş face altar pentru tine
Ma-i lua de mână ca să mergem împreună până la începutul sfârşitului?
Dacă...

poezie de Viorel Muha (septembrie 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Trecere, trecere...
Floarea deschide drum fructului:
Ambele sunt necesare.
Ceva trece în altceva.
Pâinea există ca să fie ruptă,
Astfel îşi împlineşte destinul.
Strugurele de pe viţa de vie
Este vin în devenire.
Zdrobeşte-l şi devine viaţă.

poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăjmaşul [L'ennemi]

Tinereţea mi-a fost o sumbră furtună
Străbătută pe-alocuri de raze de sori;
Ploi şi tunete-apoi au lovit împreună
Şi-au pierit din grădină şi fructe şi flori.

A ideilor toamnă am atins de îndată,
Şi cu sapa şi grebla la muncă m-avânt
Pentru a lua înapoi glia mea inundată
Unde apa a ros găuri mari, de mormânt.

Oare florile noi şi pline de vrajă
Vor găsi-n acest sol spălat ca o plajă
O tainică hrană ce-aduce vigoare?

– Dar, vai! Timpul viaţa încet o răpeşte
Vrăjmaşul în inimi ne macină tare,
Cu sângele nostru puterea-şi sporeşte!

poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!