Citate despre greutate și suflet, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la greutate și suflet, dar cu o relevanță mică.
Memorial
și amintirile au vârstă,
unele zac prin cotloane de vremi,
câte una e blândă, o alta e tristă,
pe una o chemi iar de alta te temi.
și amintirile au greutate,
câte una atârnă ca piatra de moară,
una îți izbăvește prezentul de moarte
și-l face trecut, mai crâncen să doară.
și amintirile au ierarhii,
așezate cuminți în masonice loji,
din unele-ți faci obsesiv liturghii,
te lepezi de altele, ca netrebnice coji.
de m-ai durat în amintire,
în negura-ți de tainiți sufletești,
atâta te mai rog, să-mi dai de știre,
de-n ele mă omori sau mă trăiești.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noaptea asta
Te-am așteptat cu sufletul
Și-n seara asta...
E sărbătoare pentru toată lumea.
O bocăncută am lăsat la ușă
Și-n gând eu te-am chemat în casă.
Aș vrea în bocăncută... câteva...
Și sănătate și liniște și pace,
Un gram de dragoste și-un vis...
Să nu duc lipsă de nimic.
Sau aripi mi-aș dori... să zbor...
Să las în urma dorul greu...
Nu vrei să fii tu "Moșul" meu?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aiurea
Mi-am pus o bucurie
În cutia pentru zile negre
Am presat-o bine
În întuneric și sare,
Dar timpul i-a scurs lent
Tot zahărul din mijloc
Și culoarea de pe margini
Vremelnic...
Mi-am scos sufletul la soare
Mirosea a mucegai alb
Și a dulceață amară,
Dar căldura i-a topit suflul
Și i-a micșorat ușa de intrare
Ca să-ți fie greu să intri;
Însă tu erai deja înăuntru
Nevrând...
Mi-am șters gândurile cu lama
Până mi-am subțiat mintea de motive.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (27 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
De primavara
e o primavara care
rade-n mine
si in fiecare colt de
suflet sufla
miresme imbatatoare
de flori ce se arunca
de la balconul crengilor
e o primavara care
rade-n mine
si ma inconvoaie sub
greutatea frumusetii ei
pasind peste a inimii
carare
e o primavara care
sau poate am visat-o eu.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tempo
trec prin aii ca un flamingo roz zilnic beau vin nobil
iar lumina difuză ce descrește când tu nu ești mă determină să nu scriu gram de poezie
pentru că așa cum iubim la kilogram versurile stufoase ne dau târcoale numai când suntem stupizi și iubim nebunii nopții
eu nu pot decât să stau în răsadurile din fața casei și să îmi amintesc arborii somptuoși
din tinerețea cu efluvii șamanice
parcă vrăjeam clipe sacerdotale sau roteam axul lumii cu vigoarea iubirii umaniste
pe atunci dragostea bătea timid în geamuri cum bat picurii ploii în pieptul ierbii
nu simțeam arșița sufletului care era catalizator
toate îmi păreau reci decuplate și abia răsuflam cu genunchii la gură
eram o particulă invizibilă un strigăt anapoda
spre tine în formă de S
tot atunci am învățat să joc în turneu și să recunosc înfrângeri galactice când de exemplu
îți poți pierde sufletul la cacialma
ca un parior împătimit
drogul acela se infuzează greu dar într-o lume de x-meni prefer să fac xerocopii fiecărui
minut din buzunarele largi cât un porsche cayenne
fără să salut iubirea care trece pe roșu decoltată cu umilul ei stradivarius la piept
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zidul plângerii
Zidul plângerii desparte pe oameni de Dumnezeu,
pietrele ard sub tălpi vinovate,
plânsul din suflet pătrunde în zid
se înalță ca un porumbel spre cer.
Iertarea își picură în lacrimă durerea
și în așteptare curge bunăvoința,
în față măreață cetatea respiră
și fiecare se simte mai ușor,
pacea i se urcă în trup.
Nebănuit de tandră inima crește,
bate ca un clopot la porțile tăcerii
să macine greutatea adusă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo
muntele-i prea verde de timp crescut
albă este pielea ta
o clipă crescută din mine, ciudat
aleargă spre viitor
în mine sunt, nu știu, imagini multe văd
sunt un fonograf, gol
plutesc fără greutate și cânt apăsat, viața
strune fiindu-mi cârlionții tăi
pe-o tamplă uitadu-se la mine
privesc printr-o fereastră, mă simt cadru de film
dincolo, tu te disipezi
poiana ta este verde-albastră pe-un cearceaf alb
lumină în liniștită dimineață
singurătatea ierbii înalță tăcerea spre cer
capul tău întors îmi privește însă tristețea
ești dincolo de mine, departe
poiana din sufletul tău se uită la mine
nu pot sa ajung acolo, unde nici măcar...
privirea mea nu te poate atinge
am fost un nor prin viața ta trecător
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nu cred
Nu cred în stele când mă picură,
Sfârâind pe obrazul încins de copil,
Nu cred în tăcere, un zbor de pistil,
Când cheia pe floare nu mai e sigură...
Nu cred în parce licărind în beteala,
Oscilantă-n pervazul ferestrei picant,
Nu cred în poemul de zori când cerneala,
N-are din suflet un gram de liant!
Nu cred scânteia pe osia lumii,
Statornică-n circul exacerbat,
Nu cred rotirea egală a humii,
Fără speranță, dureri și.. păcat!
poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocean de frunze
Ocean de frunze... Un plămân bolnav
Pulsând în ritm c-o inimă bătrână...
Geamul planetei pământiu, concav,
Sub greutatea morții se sfărâmă.
Lacrimi cerești... Apus împodobind...
Atâtea amintiri ne stau în cale...
Însăilat cu ramuri, suferind,
Lăsând în urmă aminitiri solare,
Trotuaru-ndoliat de pași grăbiți,
Cast, asudând, un înger imprimat
Pe pleoapa gri închis a unei stânci,
Cu ramuri ude iar a desenat.
Se-nalță fum... Din arămiu covor
De pete sângerii, tușați cu taină
Se scurge-n noapte gândul meu de dor
Împodobit cu muguri de aramă.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara și frumusețea literelor metalice
Vine vara și vom transpira frumos
Când gândul ne respiră prin porii fericirii în trei.
Cu pixul tău metalic voi rescrie o poezie cu greutatea metaforei din litere albastre
Te vreau în inimă deschis și nu de fier.
Ascuns printre mistere
Nu-mi cere să tac... Tăcerea e mormântul unui singur om... Nu-mi cere să mă pierd
Prin aripile încălzire de dragoste și mângâieri
Un suflet delicat și o balerină printre stele vor dansa
Tu, eu și... pana mea.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am știut din aceea clipă, fără umbră de îndoială că nu mai era loc decât pentru mine. Egoism firesc, neînțeles, integrat definitiv într-o fărâmă de suflet ostenit, amalgam de emoții intense, strivite de greutatea prea multor compromisuri. Un drum lung, anevoios, de străbătut cu tălpile goale și-un crâmpei de răsărit în buzunarele rupte. Eram hotărâtă să-mi dau șansele irosite sistematic, cu răbdarea stranie atribuită, nu bunătății ci inepției. Consum inutil.
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă
Cine ești tu, vânzător de speranțe,
Ce șoapta-și respiră prin sângele meu?
Ești suflet-pereche, cu drept de creanțe,
Sau demon ce-și vinde păcatul cel greu?
Tu, ești vrăjitorul privirii pierdute,
Uitată de vreme, în goluri de timp,
Îmi scaperi scântei pe tâmplele-abrupte
Și-mi faci din iubire un alt anotimp?
Felina ce-atacă, mereu la-ntâmplare,
Gustând carnea dulce de-un alb nepătat,
Drumețul ce-oferă, zâmbind, la plecare,
Sărutu-i și-o floare, c-un gest elegant?
Năluca din noapte, cu buzele-i calde,
Și-atingeri divine'ntr-un joc voluptos,
Ce-mi mângaie cerul, nădejdilor moarte,
Și-mi toarnă în suflet iubirea-i prinos?
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aud chemare vie
Un orologiu straniu în miez de noapte sună,
Aud chemarea-i vie și-ndată mă trezesc,
Ridic privirea-n valuri spre minunata lună
Ca ea să se-oglindească, să știe c-o iubesc.
Printre noian de stele o rază se coboară
Și ocolește norul ce duce ploaia-n cârcă,
Îmi dă fuior de-argint să fac din el o scară,
Căci din înalt aud; -Hai, fă-ți curaj și urcă!
Îmi curăț întinarea și haina pământeană,
Suflarea-mi primenesc cu un poem divin,
Dar din genuni răzbate o pasărea vicleană
Ce vrea să îmi arate un cuib uscat, străin.
Mă sui cu greutate ferindu-mă de șoaptă
Și-n liniștea stelară, zăresc frumoasa lună,
Stă pe un braț de astru și surâzând așteaptă
Lumina să-mi așeze pe creștet în cunună.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri surori bune
Pe scena terrei luminată
De aștrii mândri, lucitori,
Se joacă piesa de-altădată
Cu patru Dive, ca surori.
Sunt cele patru anotimpuri
Cu strai frumos pe trupul lor,
Steluțe, flori de multe tipuri
Îmbracă piepturile lor.
Le știm, le așteptăm îndată
Ce schimbă calendarul file,
Pe scena terrei luminată,
Pe rând, un număr bun de zile.
Patru domnițe renasc iară
Stârnind în suflet bucuria,
Chiar de e ger sau cald afară,
Simțim a fetelor mândria.
Dar, de un timp, se țin de șotii,
Se zbenguie pe-a terrei scenă,
Iar pământenii stau ca proștii
Privind la jocul fără jenă.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza (10 octombrie 2023)
Adăugat de Gabriela Gentiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte de iarnă
Inima-mi scrie poezie
când peste ea se topesc
fulgi de mir înghețați,
în foc și dor metamorfozați.
Miresme tari de brad și portocală
se sting sub greutatea sufletelor seci,
și văd, fără vreo îndoială
că azi uităm de darurile cerești.
Dantela de argint cade
peste frunzele stropite prematur
de diamante reci...
fluturi albi se aștern azi, pe poteci.
Poezia savureză mirosul iernii
plimbându-se desculță
prin nămeții cenușii,
ai dorului îngropat în fâșii de bucurii.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte de iarnă
Inima-mi scrie poezie
când peste ea se topesc
fulgi de mir înghețați,
în foc și dor metamorfozați.
Miresme tari de brad și portocală
se sting sub greutatea sufletelor seci,
și văd, fără vreo îndoială
că azi uităm de darurile cerești.
Dantela de argint cade
peste frunzele stropite prematur
de diamante reci...
fluturi albi se aștern azi, pe poteci.
Poezia savureză mirosul iernii
plimbându-se desculță
prin nămeții cenușii,
ai dorului îngropat în fâșii de bucurii.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rețetă de umor
împrospătez gânduri cu picanterii
câteodată sunt un un bizar reper
pun peste cuvinte sare și piper
rețetă de umor cu pedanterii.
îmi reproșez mereu că mă grăbesc
să ajung la suflete cu romantismul
crezând c-am dezlegat iluminismul
strângând în ființă miracolul lumesc.
mă confesez mereu cu ușurință
și nu știu dacă înțelegere găsesc
poate de la Dumnezeu să mai primesc
cumpătarea ce mi-ar fi de trebuință.
am cumpărat fantezie gram cu gram
să o împart frățește pe Instagram.
|
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Halleluyah
Mistică
a necuprinsului
sub privirile de sfânt ale sfinxului:
infinită este creația lui,
coloana vertebrală a vieții suind.
Cine poate sta înaintea măreției
fără de seamăn -a lui,
a demiurgului?
Între
real și utopic,
istoria lumii respiră
căderea în timp
sub propria greutate.
În ritmul cosmic
infiniții se strâng
într-un fragment
de eternitate.
Viața nu-i decât levitație
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jacob Goodpasture
Când a căzut Fort Sumter și a început războiul,
Am strigat din amarul sufletului:
"O, glorioasă republică, până aici ți-a fost!"
Când mi-au îngropat fiul soldat
În sunet de trompete și tobe,
Mi s-a frânt inima sub greutatea
Celor optzeci de ani și am strigat:
"Oh, fecior care ai murit pentru o cauză nedreaptă,
Luptând pentru lichidarea Libertății!"
Am ajuns aici sub iarbă.
Și acum, de la temelia timpului, văd:
De trei ori treizeci de milioane de suflete unite
Întru iubire pentru adevăr,
Crezând și așteptând nașterea
Unei Frumuseți noi,
Izvorând din Fraternitate și Înțelepciune.
Eu, fiind acum spirit, pot să văd Sosirea Lui Isus
Înainte ca voi să o puteți vedea.
Oricum, voi, specie de vulturi aurii întemeindu-vă cuibul mereu mai sus,
Rotindu-vă mereu mai sus, urmărind lumina soarelui
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
O rețetă
Rețeta de poezie
Mă costă un gram de suflet,
Pix, o coală de hârtie
Și trei lacrimi stinse-n zâmbet.
Pun, din timp, o buclă mică
De prezent sau amintire,
Și adaug, fără frică,
Și-o fărâmă de IUBIRE.
În amestec de cuvinte
Ce se-nțeleg între ele,
Când frământ, mi-aduc aminte
Să presar și-un praf de stele.
Cheltuiala n-ar fi mare,
Dac-ar ieși reușită
Și-ar avea "piper și sare",
S-o consumi într-o clipită.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre greutate și suflet, adresa este: