Citate despre incendii și timp, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la incendii și timp, dar cu o relevanță mică.
Ultimul erou
L-am așezat la locul de odihnă cu blândețe;
Am întors fața către țară-n incendiul asfințitului de jar;
Și am gândit tăcuți, în sinea noastră, cu tristețe
Toată povestea țărânii este spusă iar.
Un cuvânt frumos de despărțire-a fost rostit:
O inimă mare cât a celor din trecutul eroic, legendar,
A trecut dincolo; apoi vorbitorul a pierdut firul, copleșit
Sau toată povestea țărânii a fost spusă iar.
Praful atârna deasupra drumurilor spălăcite ca o ceață
Vertiginos incendiată de aurul asfințitului de jar,
O amintire amară a fluturat pe fiecare față
Și toată povestea țărânii a fost spusă iar.
***George William Russel, 1867-1935, care publica sub pseudonimul AE, a scris acest poem în timpul Primului Război Mondial, când ideea eroismului tradițional a fost amar contestată de războiul purtat cu mijloacele industriei moderne și cu masacrele în masă.
poezie de George William Russell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Doamne, unde ești...
nu am sunat niciodată la 112
medic, am încercat să rezolv urgențele medicale în cabinet
și am reușit...
ieri seară am coborât cu liftul, eu, fata mea, nepoțica de 3 ani plus încă două persoane, un bărbat și o femeie, o paranteză ei își lăsareră in cameră copilul cu dizabilități
liftul a căzut în gol și am rămas blocați între etaje(liftul era modern)
nu mergea să suni la telefon, nu era semnal decât pentru 112
domnul a sunat la 112, a explicat stăm de 30 de minute în lift
nu mai aveam aer, ne sufocam
iar o persoană de acolo i-a cerut sa nu mai strige, doar dacă moare cineva vin ei
unde trăim, unde ne aflăm
altă paranteză, avuseseră inainte un incendiu la moll si erau probabil extenuați sau plictisiți
nu, nu au venit, noroc cu vecinii, speriați de bătăile disperate in usa liftului au reusit sa găsească un mecanic ce ne-a scos de acolo
mulțumesc, 112
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept anul unu
Aștept anul unu.
Anul păcii între popoare.
Ale istoriei mari abatoare
Vor fi dărâmate.
Inima mea de pe-acum murmură: "Frate,
Iartă-mă pentru urile strămoșești
Și-n numele suferințelor omenești,
Dă-mi mâna".
Și eu am mușcat țărâna
Și-am plâns.
Cei scumpi erau morți și focul căminului stâns,
În patria incendiată.
Sângele lumina, auroră ciudată.
Zare după zare cădea,
Înainte și-n urma mea.
Treceam fruntarii, râuri și munți.
Și nimeni nu era mai mare ca marii
[...] Citește tot
poezie clasică de Magda Isanos din Cântarea munților (1945)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Linia orizontului
adevărata poezie este când roșul devine
maci înfloriți și căldura soarelui se preface în grâu copt
amestec de lumini să bucure ciocârliile
ce mă privesc
ca și cum m-ar înțelege
geloasă este linia orizontului ce se îndepărtează
mă lingușește mă desmiardă
apoi fuge mai departe
cât de aproape era altădată
se întâmpla în miezul zilei
doar întindeam brațul și gata
eram pregătită s-o ajung
acum leg un vis plăcut
de amprenta ei
incendiată de o nouă și adevărată lumină
ce nu mă lasă singură
în irespirabilul zilei țesut din vise și himere
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre infinit
Privea în pacea nopței făptura-i transportată,
O perlă uriașe în ceruri aruncată
Monarch la azurare etern triumfător,
Pe Sirius fantastic ducând în vecinicie
Spre o necunoscută albastră'mpărăție
Gigantica-i vâltoare de fer și de fosfor.
Din recea-i înălțime lumina lui trufașe
Neantul îl despică prin falduri uriașe
Și răspândește o brumă de magic diamant
În casa unde, palid, perdut în contemplare
Cu sufletul în sânul sistemelor stelare,
Visa la nemurire al cerului amant.
Atunci pradă unei sublime-alucinații
Uitând de timp, de moarte, de lume și de spații,
El vede din cereasca și falnica cupolă
Plutind într'o senină și vast-aureolă
Un înger cum coboară cu aripi diafane
Tăiate din beteală etericei Diane,
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Anestin din revista Orion (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jerry: Alaltăieri, eram într-un hotel, și pe spatele ușii din hotel era harta cu ieșirea în caz de incendiu. Sunt flatat că mă cred capabil să stau într-o camera a unui hotel care a luat foc și să memorez direcții. "Da, o să o iau la stânga pe scări, apoi la dreapta pe lângă tonomatul de dulciuri..." Probabil că m-aș pierde, ar trebui să mă întorc în cameră, să verific harta iarăși... Și întotdeauna ți se zice, orice-ai face, într-un incendiu la hotel - nu intra în panică. Hei, mai am patru minute de viață, nu m-am panicat în viața mea - este alegerea mea. Chiar dacă te găsesc, ai o scuză perfectă... "Vai, am auzit că te-au salvat în timp ce te balansai gol cu perdeluța de la baie și cu găleata pentru gheață pe cap. Ce s-a întâmplat?" "Păi, m-am panicat." "E de înțeles."
replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe-departe
sunt barcagiul de suflet al corăbiilor
lui Columb...
umbra de vis din călătoriile lui Magelan!
(Descoperirea lumii din afară de noi.)
un verb activat de moartea lumii vechi;
de virajul indolor, prin oceanul Atlantic;
lovirea primei stânci din lumea nouă,
departe, departe, departe...
sunt sutele de mii de vieți asuprite
de revoltele unor aventurieri,
acel fior de adormire din interiorul morții
luminii sufletului în lumina rațiunii,
sau destinul de Villon printre trădări,
sau piperul din India pe care nu l-a
găsit Columb
sunt plânsul sătenilor care-și vedeau
incendiate altarele și satele
în numele unor șosele de asfalt...
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe 27.09.2020, românașii din Sectorul 4 al capitalei au ales primar un condamnat la 8 ani de închisoare cu executare: Cristian Popescu Piedone (omul pușcăriașului Dan Voiculescu), condamnat în primnă instanță în dosarul incendiului de la Colectiv (pamflet)
Fraților, n-aveți morală,
N-aveți minte, nici sfială?
Iar coruptu-ați susținut.
Și cu asta ce-ați făcut?
Iarăși ați votat ca proștii
Și-ați ales tot dintre foștii,
Lucru grav, de necrezut;
Și cu asta ce-ați făcut?
La alegeri, românașul
A ales "pușcăriașul":
Lucru de neconceput;
Și cu asta ce-a făcut?
O să-l ia la închisoare,
Iar campanie, votare,
O s-o luați de la-nceput;
Și cu asta ce-ați făcut?
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (28 septembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
F.T. Marinetti
Neîntrerupt silueta ta sky-scrapers strânsă în dinți ca un pumnal
vreau să-ți mângâi gâtul cum urc Turnul Eiffel sau beau vitriol
prin ochiul tău să trec submarin (ce frumos cow-boy de metal)
din distanțe mari cuvintele adaogă glandele cu alcool
umerii trosnesc la intervale precum podurile de fier
veac trecut ucis în unic gest de apoplexie
globul asudând sub locomotive cât cel mai brun miner
și 15 hectare inimă sub noi mobilată cu poezie
iar dacă trenuri perforează senin munții într-adevăr
vapoare înlocuiesc și mai frumos trecutele sirene
futuriști din soare mușcăm ca dintr-un măr
în aerul peste tot ciufulit de planete și antene
50 de metri înot în tine - înainte și înapoi
ce trup ciclon desființând orașele de zmeură pe hartă
la fiecare pas cerul surpându-se țipând în noi
și deschidem cărți în vitrine ca rupere de nori în artă
[...] Citește tot
poezie clasică de Stephan Roll din Integral (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poză cu liniștea nopții de dragoste, din profil
Priveam decent codița ta-mpletită.
Feromonii mei cu caziere închipuite
conspirau, cu transpirația fină din decolteul tău.
În față, bluza ți-era frumos umflată.
Am compus pilda singurei depresiuni,
de lângă singurul tău munte.
Încă priveam în fusta ta plisată.
Iubesc bijuteriile tale nonvaloare.
Călător în timp, prin regatul sforilor,
aș fi tras un fir, din bluza-ți croșetată.
Ajutat de limbajul cu bezele
făceam jonglerii, cu gânduri sociale,
dar privirea mea era tot incendiată,
și-agățată rău, în fusta ta plisată.
Prinși în satul căzut într-un borcan, de compot,
ca două jumătăți mai mici de-un întreg,
visam fierbinte la o dragoste lavabilă,
fără întrebări, melancolii ieftine,
[...] Citește tot
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus
Un corn de brumă, fruntea, prin ploaia mâinilor,
Se-ntreabă tulburată: ne cheamă iarăși zarea?
Tu o mângâi mereu și-n stepă n-auzi zvonul,
Și-mi pare că amurgul a poposit pe mâini.
Ard lumi! Călătorii fiorului din țărnă
Au pregătit Cetatea. Apleacă-te prin vânturi
Și vino. Se aude, tot mai aproape, Omul.
Scrâșniri, eternitate. Eternitate, flăcări.
Tot mai sonor apusul de febra vieții noi
Îngenuncheat pe șipot și-atâtea oseminte.
Fâlfâitor viole ucișilor pe lespezi,
Ei cei mai singuri pentru Preludiul Bucuriei.
Vrei mâinile s-apropii de ceața zilei? Vino.
Vrei apelor din flaut văi muzicale? Vino.
Norodului incendii și cântec și maree
Oglinzi înfricoșa-vor prin meșterii de fier.
poezie de George Meniuc (1939)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mintea este propriul ei prizonier frumos
mintea este propriul ei prizonier frumos.
Mintea a privit îndelung cum luna incendiază
cerul deschizând în amurg cleioase aripi noi
după-aceea cu decență s-a spânzurat, era-într-o după-amiază.
Ultimul lucru pe care l-a văzut ai fost tu în ceasul de-acum bastard
goală printre lucruri înveșmânate,-apoi
carnea ta, animal concis ca o baghetă inventând trasee melodice,
încă la plimbare cu sângele torcând inutil;
sexul tau a chițăit ca un tac pe masa de biliard
auto-testându-se pentru a evita orice posibilă eroare,
în spasme spontane și totodată metodice.
Mintea testează deodată viermi ferestre și trandafiri
mintea râde și-și închide ochii așa cum o fată eșuată-n amintiri
închide palma stângă pe oglindă refuzând să zboare.
poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din casa umbrelor fierbinți
Casă străină,
chipul tău trece din odiseea ligamentelor
apune dinspre zarea cu țărănă arsă și roua nopții celei mai reci
dintre toate verile sfărâmate în subconștentul timpului
retezând pământul negru dintre crăpăturile adânci ale palmelor mele.
Te culeg în orice floare, căci acum toate capătă un rost fierbinte.
Tu ești viu de la un capăt la altul, cu toate că-n hainele tale nu mai ești, nici în casa ta, nici buzele tale nu mai păstrează astăzi, cana fierbinte.
Genunchii tăi nu mai ating cerul și dacă mă uit în sus, stelele sunt chiar mai albe ca altădată.
Până mai ieri, am adormit într-un suflu vechi,
stingând incendiul dinlăuntrul umbrelor.
Astăzi e mai lumină, căci soarele s-a deschis în inima ta,
până când toamna s-a făcut un anotimp veșnic.
poezie de Antonia-Luiza Zavalic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noroc la troc
Când dă Domnul cu belele
Sigur, eu dau peste ele...
Am noroc, bătu-l-ar vina!
Mi-au incendiat mașina...
Am muncit cinci ani degeaba -
Mi s-a prăbușit cocioaba.
Ușa-i jalnic aplecată
Și nevasta mi-e plecată.
Am curent, îmi plouă-n casă,
Dar norocul nu mă lasă.
Mi-a crescut colesterolul...
Șchiopătez când pun piciorul.
Ca să nu-mi fie pe dos,
Am boli pe sistem nervos:
Zona zoster, diabet,
Insomnii... Un biet schelet,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nafură gustată direct, din prima rană
Praguri otrăvite în dragoste s-adună
Precum norii negri peste banala lună,
Focul iubirii arde-n suflet nesfârșit,
Uită ca să stingă incendiul lui cumplit.
Omul cât trăiește, trăiește să iubească,
Nu-i monedă calpă în pumn să ruginească,
Este un foc, o stare atât de minunată
Încât ne cucerește cu vraja ei de-odată.
Îți pui și întrebarea: pe cine să iubesc?
Am plâns pentru iubire și nu mai îndrăznesc!
Muza mea de-aproape mă va-nsoți la noapte
Să-i dau imbolduri noi, speranțe, libertate!
Respectul iar să fie înfiriparea nouă,
Flori de sentimente presărate-n rouă.
De nu cred în iubire, în a ei veșnicie,
Îmi pun inima-n palma de foc a poeziei
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geneză și devenire
Am fost de dinainte de vreun fals
Când nici un pom nu cunoscuse floarea
Și nu se inventase sărbătoarea
Ovul și spermatozoid, dansând un vals...
Am fost bătrân, matur și tânăr, și fugar
Și obosit, și odihnit, și crud
Și hămesit, și-ndestulat, și ud
Plouat, uscat, iubit, urât, avar...
Am fost micuț, cât bobul de muștar
Și mare-am fost, semeț cât un sequoia
La Termopile am luptat, la Troia,
Și paznic la Palatul de Cleștar...
Am fost în tot ce vezi, am fost în toate
Văzute, nevăzute, zi și noapte
Am fost în zarvă mare, printre șoapte,
Am fost în nedreptate și-n dreptate.
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (16 mai 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zack: Sunt cele mai mici rămășițe pe care le-am analizat vreodată.
Brennan: E o observație pertinentă, Zack, însă nu ne ajută să rezolvăm cazul.
Zack: Îmi cer scuze, dr. Brennan.
Brennan: Am participat la ancheta desfășurată în urma asediului de la Waco. Am ajutat la identficarea a 17 copii ce au murit în incendiu.
Zack: Vreți să spuneți că în timp o să mă obișnuiesc?
Brennan: Nu, niciodată nu o să te obișnuiești. Suntem primate, suntem creaturi sociale. Este scris în ADN-ul nostru să ne protejăm copiii, chiar și de noi înșine.
Zack: Deci o să mă simt îngrozitor de fiecare dată?
Brennan: Pe mine mă ajută să... mă distanțez. Să-mi pun deoparte sentimentele.
Zack: Nu prea înțeleg metaforele, dr. Brennan.
Brennan: Concentrează-te pe detalii.
Zack: Să mă concentrez pe detalii, am înțeles, pot să fac asta.
replici din filmul serial Cititorii de oase
Adăugat de Matache Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hardcore
mi-ar trebui o femeie care să mă consume
și să mă ruineze
să-mi poruncească și să-mi înăbușe revoltele
cu o mână de fier
care să vină peste mine ca un incendiu în California
sau ca o viitură
o femeie care să fie în stare să mă împingă cu tocul pantofului
în groapa bulversării
și să arunce prima lopată
una care cu o singură privire aruncată în tren
sau pe vreo scară în mall
să-mi ia tot
ca un crupier indiferent
care să mă convingă să-mi las în urmă viața și țara
și s-o urmez
care să-mi fie epoca renașterii și marea ciumă în același timp
revoluția din octombrie pentru climatul meu democratic
o continuă mare depresiune
nu una a convențiilor sociale
și nici a jumătăților de măsură
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Alexandru Gheras
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O invitație din partea lui Dedal & nerefuzată fiule de mine
mă zbăteam între viață și moarte
viața mea
uneori
era
dictată
de paganini
singurul
dictator pe care l-am recunoscut ca dictator în viață fiind
nu știu
cum aș fi reacționat față de nae
știu
cum
aș
fi
răspuns
dacă nae m-ar fi torpilat cu gândirea lui socrate
un fel de răspunsuri dialectice la întrebările mele metafizice
eliade nu a terminat de citit biblioteca lui dasgupta
și a fost obligat să contemple
mandala
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri de dimineață
Poate e numai vântul,
Poate sunt numai apele,
Vânatul vânt printre munți,
Apele grele vuind
Pe prunduri, sub stele.
Sora mea, dormi,
Nu mai umbla prin odăi,
Nu mai atinge perdeaua
Făcând-o să tremure,
Nu-mi ameți și mai mult
Amintirile.
Sora mea doarme. Aud
Răsuflarea ușoara. Și totuși
Umblă cineva prin odăi,
Nevăzut îmi șoptește întruna
Șoapte ce nu le-nțeleg,
Atinge perdeaua subțire
Făcând-o să tremure
Și-mi amețește mai mult
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș (1956)
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre incendii și timp, adresa este: