lumină şi metafizică

Perseverenţa este şarmul meu

cu degete strivite dar sârguincioase totuşi
în pofida atâtor încercări ratate
la care au contribuit inconştient
sub dictări ale unei entităţi
căreia nu-i port niciun fel de recunoştinţă
încerc să fac eforturi întru a urma
o atât de lipsită de relevanţă şi scop nobil direcţie
încât mă mir şi eu, se miră şi mâinile mele
de această subită voinţă de adaptabilitate
această absurditate de a înţelege mocirla existenţială
cochetezi cu metafizica, slabă şi ingenuă fiinţă
râvnind să atingi sferele unei linişti
care nu se poate afla decât într-un univers vegetal
vălul comod şi compact al ignoranţei poate să dispară
însă efortul de a găsi un veşmânt colorat de sihastru
sub care să te ascunzi şi să le acoperi pe toate odată cu tine
nu se ştie dacă va merita osteneala
ignoranţa e şi neconştientizare
conştientizarea e urmată însă
de dorinţa de a ascunde prăpastiile năucitoare

[...] Citeşte tot

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din jurnalul unei zile (*50 de primăveri)

Striveşte-mi tâmpla cu ultima
"mână de întuneric" când zorii mijesc
doar aşa voi purta în suflet
semnul zilei
aducătoare de noroc...

Striveşte-mi tâmpla
cu dumnezeiasca frumuseţe a florilor
ce-şi dăruiesc parfumul
drumeţilor îngenuncheaţi la răscruce...

... n-o să mă doară nici oglinzile sfărâmate
ale cerului
căzute peste braţele-mi
ce şi-au dorit un legământ cu absolutul
şi-o singură îmbrăţişare cu Zeii...

Striveşte-mi trupul cu munţii
falnici şi izvoarele repezi
şi n-o să-ţi reproşez

[...] Citeşte tot

poezie de Valentina Becart din Pe "muchia instabilă dintre existenţă şi neant"... (4 aprilie 2011)
Adăugat de Valentina Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clown in amurg

Dansam fara poante pe o scena
fara echivocul ritmului
ca stare de echilbru intre ginduri
intre gonguri si urletul vapoarelor
simtite acustic in nervii scrijelati..
clovn fara ris
doar plinsul sapa in adinc
cu metehne de doruri spre paminturi nerealizabile
piciorului meu apocaliptic
de dansator amator, fara perspectiva spatialitatii..
dansind un dans metafizic al risului
prin plinsul cometei ce-mi scormonea geana
cu imagini din filme neretusate, neobiective..
imagine peste imagine... benzi intregi de material
fara sunet.. si eu.. mut.. straniu de singur
urias de tragic in maretia mea de clown.. care
nu poate ride decit prin plinsul noroiului
mestecat in gura plina de cuie
.. inghitind ca un fachir al iluziei
halci de materie umplute cu ace si cuie

[...] Citeşte tot

poezie de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!