ochi albaştri

În anii '30, poetul comunist Louis Aragon scria ode pentru NKVD şi exulta imaginându-şi şi "ochii albaştri" ai revoluţiei scânteind cu o cruzime necesară.

citat din Vladimir Tismăneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe măsură ce anii se scurgeau şi copiii nu se iveau în casa lor, Franz întârzia tot mai mult cu privirea asupra acelora sosiţi în atelier. Îi studia cu răbdare şi mintea lui crea unul al lor, perfect: ar fi vrut surâsul celui mic al doamnei Ghenadie, privirea şăgalnică, pusă parcă pe şotii, a fetei mijlocii a domnului general Filipescu, ochii albaştri, senini, ai Despinei la vremea când avea numai trei ani şi îşi sprijinise mânuţa mică pe sabia tatălui său, într-o fotografie.

Simona Antonescu în Fotograful Curţii Regale (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Luvru

Ce de popor în templul artei sfinte!...
Sub aste bolţi de veacuri consacrate
Mii de străini din ţări îndepărtate
Trec rătăciţi... Dar să luăm aminte...

Abia-ndrăznim să trecem înainte:
Eterne forme-n marmură-ngheţate,
Vechi pânze rupte din eternitate
Vădesc ce-nalţă omeneasca minte...

E-o lume-n veci de veci nepieritoare,
Comori pe care Cronos nu le-nghite:
Un Rafael, un Rubens, un Murillo...

În fund, senina Venus de la Milo...
— Dar ce te-ntorci şi nu m-asculţi, iubite?...
— Ce ochi albaştri! Cum o cheamă oare?

poezie celebră de Şt.O. Iosif din Credinţe (1903)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călugărul din vechiul schit

Călugărul din vechiul schit,
O zi la el m-a găzduit,
Şi de-ale lumii mi-a vorbit,
Şi de amar şi de iubit.

Când am plecat l-am întrebat,
Ce dor ascuns te-a îndemnat,
Să-ţi cauţi loc printre sihaştri,
El mi-a răspuns, doi ochi albaştri.

Călugarul din vechiul schit,
De-un dor ascuns a-nebunit,
Şi atunci prietenii lui buni,
L-au dus la casa de nebuni.

L-am revăzut, l-am întrebat,
Printre nebuni ce-ai căutat,
Eu te ştiam printre sihaştri,
El mi-a răspuns, doi ochi albaştri.

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Traian Demetrescu
Adăugat de Mihai Ţigăreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi albaştri

Ochii tăi albaştri
Anii cum i-au înnegrit.
Clipele dulci au murit.

Mâinile tale albe
Străină pâinea altora taie,
Şi ciocârliile le-a învins o cucuvaie.

Părul, pe care l-am mângâiat,
De amintiri grele, se albeşte.
Părul tău ca un gând creşte.

Unde te-ai dus? Doar ai rămas...
Doar ceva s-a dus din tine:
Iubirea s-a dus, că n-a vrut să rămâie cu mine.

O, dacă am putea-o prinde
Ca pe-o pasăre vrăjită şi călătoare,
Ne va mai cânta în zorile aprinse de soare?

poezie celebră de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa mea cu ochii albaştri

Prinţesa mea cu ochii albaştri
Ca două limpezimi de cer,
Te-ai coborât uşor din aştri,
Când ai văzut că sunt stingher.

Te-ai zămislit ca o părere,
Născută dintr-un vis cu har
În care-ascunsele mistere
N-au niciodată vreun hotar.

Şi-acum din dulcea mea visare
Tu vii la mine şi-mi zâmbeşti,
Fiind o eternă întruchipare
A patimilor omeneşti.

De eşti aievea, tu rămâi,
Prinţesa mea cu ochii albaştri,
Căci eşti femeie mai întâi
Şi-apoi îngemănări de aştri.

poezie de Petre Gigea-Gorun din Cent poemes dʼamour
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ibidem idiom

Zburam prin galaxie solo
Pe versuri ce vuiau tremolo
Aprindeam stele şi aştri
Din priviri de ochi albaştri

Un cuget viu de prin văpăi
Scăpat din duh şi năbădăi
Se promulga versus vâlvoi
Iscând oroare de război

N-aveam plaiuri cu plăieşi
Dar nici meleaguri cu răzeşi
Se duc clipe în suplicii
Se prăbuşesc iar edificii

Prea ades se bagă strâmbe
În sunete false de drâmbe
Azi nu mai avem străjeri
Totuşi nu înceta să speri

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (2 iunie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi voi săpa fântâni

când visul meu
răsfrântul
va picura lumina
iar fulgii din comete vor fi în noi stăpâni
când ochii tăi
albaştri
am să-i ating cu mâna
în urma ta
iubito
eu voi săpa fântâni

din magică suflare
ce-mi netezeşte palma
cuprinsă de căldura desprinderii de vară
vor fremăta domoale amiezile
rod dulce
şi-n care firul apei
în tine
se coboară

[...] Citeşte tot

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus, pe bolta cerului

Sus, pe bolta cerului, doi ochi albaştri strălucesc
Şi în inima-mi rănită, amintiri îmi răscolesc.
Sunt ochii mamei mele, ochii care m-au vegheat,
Zile-întregi şi nopţi dea-rândul, mama grijă mi-a purtat.
Şi acum,
Din înaltul cerului,
din grădina raiului,
şi seara şi dimineaţa,
mama îmi veghează viaţa.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se cuvine să comentăm această noţiune de timp frumos. Este înalt şi blond şi are ochii albaştri. Nu trebuie să ne fie teamă să recunoaştem: e din rasa ariană. Iată încă un semn de nazificare a minţilor.

Martin Page în Despre ploaie
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să am...

Aş vrea să am o dată captivă în inimă,
o flacără...
Să simt iubirea ei arzând pentru mine...
Aş vrea câteodată
să zbor agătată în aripi de fluture,
dansând crepuscular pe-o geană de rai.
Aş vrea câteodată
Să sărut privire de copil
Cu zămbetul a doi ochi albaştri...
Aş vrea poate odată
să dorm la umbra unei frunze de stejar,
să citesc printre vise,
scrisori de istorie...
Aş vrea doar o dată să alerg pe un drum,
să scriu cu paşi
destine încuiate în inimi,
părăsite de aripi,
îngropate în galbenul filei,
răsfirat printre "a fost odată..."

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi albaştri strălucesc

Pe bolta cerului senin
doi ochi albaştri strălucesc.
Sunt ochii Tatălui divin,
care de sus mă ocrotesc.
Îmi dau credinţă să trăiesc
liniştit pe-acest pământ.
Azi, pentru asta-i mulţumesc
Dumnezeului meu Sfânt.

poezie de Dumitru Delcă (1 august 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie

Ai părul de aur pur
Lan de grâu, raze de soare
Dac-ai fi a mea îţi jur
Te-aş ocroti ca pe o floare.

Ochi albaştri de azur
Cu priviri galeşe, dulci
Cum aş face să ţi-i fur
Seara când mergi să te culci.

Şi mijlocul de furnică
Aş vrea în braţe să îl strâng
Însă îmi e tare frică
Să nu cumva să ţi-l frâng.

Dar zadarnic îndrăznesc
Să gândesc aşa departe
Că tot eu mă răzgândesc...
Îmi fac iluzii deşarte.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprilie

Baloane mari de spumă albă prin grădini
(Şi zarzărul, şi vişinul, şi perii)
Stau gata să se-nalţe din tulpini
Spre cerul primăverii...
Caisul nostru s-a gătit la poartă
Cu panglici albe, ca-n tablouri vechi,
Şi cu zulufi de floare la urechi,
Cum astăzi nicăieri nu se mai poartă.
Pe strada mare,
Ies flori înalte la plimbare
În rochii de sezon, uşoare,
Cu toate că-i o vreme aşa de schimbătoare.
Ah, fetele – şi mai ales cucoanele
Când vine primăvara
Sunt dulci şi colorate ca bomboanele!
Pe cea care-a trecut o cheamă Clara,
Fiindcă are
Ochi albaştri tare,
Şi gura ei cu rouge ca de coral
Surâde vertical...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când sună goarna

în cetatea veche cu liberţi
îngenunchez iubito să mă cerţi
cu ochii tăi albaştri, suferinzi
îngenunchez iubito să mă vinzi
când frunzele coboară tăvălug
şi se grăbesc spre propriul lor rug

am trecut mulţime de izvoare
care spală lumea de păcate
sufletele noastre împăcate
am să le port cu mine către mare

în cetatea veche cu liberţi
aştept iubito să mă ierţi
acelaşi sunt dar nu mă recunoşti
în noi se războiesc atâtea oşti
fără să ştie vremea de solstiţiu
când sună goarna pentru armistiţiu

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia mea de borangic

Universu-i alăptat de zei,
Stelele-i atârnă de buric,
Razele în joacă scot scântei
Legănate-n val de borangic

Te admir, eşti farmecul întreg,
Pictat în ochii tăi albaştri
Ce-mbină bunătăţile de tort
Spoite-n versuri şi în aştri.

Univers îmi eşti, o amintire,
Sub capacul stelelor cu dric,
În ochi-mi tremuri de iubire,
Femeia mea de borangic!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăiasa din poveşti

Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;

S-adun flori în şezătoare
De păinjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.

Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină,

Dându-şi trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
Peste unda fermecată.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1876)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nichita Stănescu a fost supranumit Îngerul blond. Supranumele este rodul tinereţii sale, când înfaţişa la vedere un trup serafic şi doi ochi albaştri, încununaţi de părul bălai răsfirat în vânt precum coama unui cal furat. Acum când Nichita a trecut în Nemurire senzaţia de Înger o ai citindu-i scrierile. Dar scrierile lui Nichita nu sunt cuvinte şi nici numere nu sunt, nu sunt un gen literar sau o artă sau o ştiinţă. Sunt ceva încă Inventat-Neinventat; citindu-l pe Nichita citeşti Inventatul-Neinventatul rostit de însuşi Nichita cu vorbe adunate de pe buza Timpului. Iar Inventatul-Neinventatul Lui creează fiori, naşte anxietate. Scrierile lui Nichita provoacă teama de necunoscut... Niciodată nu eşti sigur cât cer se ascunde în cuvântul pamânt şi câte cuvinte verzi ascund frunzele din copacii Îngerului. Cine sau ce se află în spatele înşelătoarelor cuvinte...

Corneliu Sofronie în Sensuri, Gândindu-l pe Nichita
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de leagăn

Nani, nani...
Dormi în paza nesecatului izvor
De priviri
Ce te-nfăşoară ca-ntr-o haină de mătase,
Nani, nani...
Ochii mamei au vegheat întreaga noapte,
Şi-acum dormi, căci obosite dorm şi florile din vase,
Şi parfumurile lor,
Toate, unul câte unul, pe-al tău leagăn se cobor
Nani, nani...
Dormi în paza Ursitoarelor,
Nani, nani...
Dormi în vraja-mpletiturilor de şoapte
Ce pătrund printre perdele
Şi te-ndeamnă:
Dormi, căci somnul a cuprins de mult grădina -
Lacul,
nuferii,
castanii,
stângeneii

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din De vorbă cu mine însumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În taină

Strălucitorii ochi albaştri
Mă-ndeamnă-ntr-una să-i privesc
Şi-astfel în noapte doi sihaştri
Cântul iubirii-şi povestesc.

N-am fost şi nici nu vrem să fim
Călugări din bătrânul schit
Căci multe-avem să ne şoptim
Când luna blând a răsărit.

Vino-n braţe-mi draga mea
Vreme de pierdut n-avem
Când ne-ndeamnă dragostea
Să mă chemi şi să te chem.

Copila mea cuminte
Deşi puţin vorbim
Alesele cuvinte
Ne fac să ne iubim.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!