Citate despre pacienți și viață, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la pacienți și viață, dar cu o relevanță mică.
Relicto corpus
Am parcă evitat tragismul să nu-mi inspire an ce-ncepe,
Să nu mă năpustesc cu suflet rănit, să-i caut oblojiri
Cu leacuri noi de vorbe goale l-atâtea plinuri de-amintiri
Copilărești, vizionante despre trecuturi... Printre otrepe!
Dar părcă ură, ne voită, se urcă-n mintea-mi prinsă-n mreje
Printre minciuni care se poartă din poartă-n poartă adevăr,
Spus fără noimă -martor mort- "că nu-și iubește fir de păr"?!?...
Și-adulat propriu, brusc, se schimbă... Din drept în cancer, în vârteje!
Simbolul vieții scris pe pânze celuloidice, crez, tot
Se risipește-n dos de palmă -ce-ar fi fost mângâieri perfide-
Și ascunsul hâd iese din mâzgă, tentaculează din firide
S-omoare cast, pentru avut! S-ascundă idol lumii... Mort!
Ca-ntr-un conclav de adulatrii ce nu i-au fost nicicând aproape,
Apar din neguri -gând rapace- duhovnici fără spovedire
Ce-ar adora văduvei "scumpe" să fie ei noua proptire...
Ținând ison ca tot să ardă; emulul iute să-l... "Îngroape"!?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 ianuarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
RMN
injectez orașului substanțe de contrast pentru a i se vedea
mai bine arterele / inima
otrăvuri lente îmi parcurg trupul în timp
ce pun cafeaua în filtru / un alt drog care mă ține în viață
// dimineața răsăritul are ceva magic
văd oamenii ieșind din întuneric din casele lor frumoase //
se plimbă absenți pe străzi
caută un loc spre care să se îndrepte
le injectez și lor substanțe de contrast
ca să li se vada mai bine tulburările lor psi ho ti ce
atunci când discul roșu ajunge deasupra mea
știu că nu sunt un doctor
nu stiu să vindec nimic / dar tai cu bisturiul carnea moartă a lumii
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Aoleu, bătrâne... Știai cât e de severă?
Alex: Nu. Însă dacă tot am aflat acest lucru, n-aș vrea s-o supăr vreodată.
Lucian: Nu cumva să îndrăznești!
Stela: Luci, știu că tu ești comandantul nostru și nu ești obișnuit să primești ordine, dar acum ești doar pacientul meu și trebuie să te conformezi situației. În privința lui Alex, nu-i nevoie să-și facă griji. După cum a observat și el, în viața de zi cu zi, nu sunt deloc exigentă, nu-mi impun punctul de vedere; asta se întâmplă doar în activitatea profesională, pentru că, fiind medic, răspund de viața celor pe care-i tratez, însă sper să găsesc înțelegere din partea acestora; în cazul de față, voi, colegii mei. Nu mă pot juca cu voi de-a doctorița.
Lucian: Înțeleg, doctore. Dar cu Alex, glumeam doar. Și... Spune-mi, te rog, când pot căpăta acea supă bogată în vitamine pe care tocmai mi-ai promis-o?
Stela: Imediat. Știu că te-ai neglijat în ultimul timp, dar nu fi prea nerăbdător. Ai s-o capeți de îndată. Plec chiar acum să le spun roboților ce și cum au de făcut, iar când supa va fi gata, ți-o va aduce unul dintre ei, în cantitatea pe care le-o voi indica. Alex, rămâi tu aici, cu el?
Alex: Sigur. Rămân.
Lucian: E grozavă!
Alex: Cu siguranță!
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Superficialul
Ciudată-i moda, fals e stilul
Ce-și promovează-n sârg facilul,
Creând trunchiată calitate
Pretinsă-n popularitate.
Devotament e ipocrizie,
Exemplu de diplomație
În reușitele puterii
Predestinate strict averii.
Opozanți nu sunt adversari;
Se reciclând în demnitari
Mascați în zilnic rol de bal,
Pledând onestul teatral.
Opiniile sunt induse
În minți scurt-circuitat reduse
În subiecte comandate
De analiști... fabricând date.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul doctor Valentine către fiul său
Pacienții fără șansă vor trăi,
Iar pacienții sănătoși vor muri.
Iți dau doar acest sfat la plecare:
Miră-te și află, de ce oare?
poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacientul: Domnule doctor, sunt deprimat.
Psihoterapeutul: Deprimat?
Pacientul: Da, domnule... Cu prețurile astea... cu viața asta... m-a apucat depresia.
Psihoterapeutul: Depresia psihică... Mda, înțeleg. Și cum se manifestă?
Pacientul: Domnule, în primul rând am senzația de amețeală continuă... e drept că nici n-am mâncat de trei zile...
Psihoterapeutul: Altceva?
Pacientul: Îmi vine să plâng tot timpul... tot timpul... iar în fața ochilor...
Psihoterapeutul: Ce se-ntâmplă în fața ochilor?
Pacientul: Văd ceva mic și negru...
Psihoterapeutul: Ceva mic și negru?
Pacientul: Da, mic și negru, negru...
Psihoterapeutul: Vai, domnule... cum puteți spune că suferiți de depresie? Mic și negru ați zis? Dar asta înseamnă, domnule, că dumneata vezi în viitor... Cum pot eu trata de depresie psihică un om care are viitorul în față?!...
replici din Unda veselă, spectacolul "Sfârșitul lui Robinson Crusoe" de Corneliu Sofronie (1995)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre pacienți și viață, adresa este: