medicina militară

Unui medic militar

Dacă un bolnav îi moare,
E uşor de presupus
C-avea ordin de chemare
De la Cineva de sus!

epigramă de Nicolae Andronescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Ziua Medicinei Militare - ca fost comandant

Chiar dacă pare-o nedreptate,
Eu vreau un om să stea degeaba
Când toţi muncesc făcându-şi treaba:
E medicul din unitate!

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina Maria mergea printre tranşee, alături de soldaţii răniţi. În timpul Războiului balcanic, fusese epidemie de tifos şi de holeră, iar regina îi mângâia pe soldaţi pe frunte. I se spune că e periculos, că se poate contamina şi să-şi pună mănuşi, iar ea nici nu concepe aşa ceva. Avea stofă de eroină.

citat din Lucian Boia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sora lui Richard Parker

Sora lui Richard Parker, Doamne Isuse Hristoase,
E o Fiară printre oameni.

Sub aura compasiunii,
Ascunsă-n uniforma unei surori,
Ea ucide în patul lor soldaţii răniţi –
O hienă în infirmierie.
Vulpe la vânătoare, ea va urmări
Şi va transforma pe germanii fără apărare-n cadavre.

Iart-o, Doamne, Arată-Ţi Mila. E o Fiară,
Deşi nicio Fiară diavolească n-a fost vreodată atât de infamă.
În Iad e cunoscută cu numele de Jane:
Doamne, fă-o asemeni Îngerilor.

* *În octombrie, 1914, trupele germane ocupând Anvers-ul au capturat un soldat britanic şi au publicat o scrisoare primită de acesta de la sora lui. Încheierea acestei scrisori a fost folosită de propaganda de război germană pentru a insinua manipulator că infirmierele britanice ucideau prizonierii de război răniţi:"Aş fi vrut să fiu alături de tine. Mi-ar fi plăcut să fiu o infirmieră, aşa aş fi putut sigur ucide unul sau doi nemţi." Efectul emoţional a fost enorm.
Poezia lui Hauptmann, "Sora lui Richard Parker", fiind dovada literară a acestui fapt.

poezie de Gerhart Hauptmann - laureat al Premiului Nobel pen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructe şi frunze

Din pomul înfructat al ceasului de seară
Cad pe pământ soldaţi răniţi întâia oară,
Şi frunzele-nverzite-a primăvară
Ne dau de ştire despre lupte
Cu miros de fructe.

Soldaţi răniţi întâia oară de cartuşe
Îşi iau pistolul fabricat din lemn de uşe,
Şi frunze înverzite a păpuşe
Ne-anunţă despre fructe
Cu miros de lupte.

În patul tău miroase a fruct de somn,
Eu trec prin el tuşind un domn,
Şi frunze-înverzite-a pom
Se războiesc în fructe
Cu miros de lupte.

Din pomul înfructat al ceasului de seară
Se închină morţi iubiţi întâia oară,

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Stângu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi, se ştie că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", românul Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume "Psihologia consonantistă", 1938-1939, la Editura "Maloine", Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabileşte legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face "paşi peste graniţele psihologiei" trecând de la om la alte sisteme complexe (comunităţi, organizaţii sociale etc.), inventând o nouă ştiinţă: Cibernetica.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu eram de atunci,
tot ce venea,
nu văzusem,
nu aveam
tactici de sprijinit gândul,
se făcea greu, foarte greu
şi cădea.

era duminică la fântână,
mă uitam la femeile
care îşi spălau lacrimile cu leşie.
în aer se împânzea
un miros de bandaje murdare,
ca şi când ochii lor ar fi zăcut
prin spitale de război răni întregi.

lângă ele erau copii şi câini,
aveau aceleaşi priviri ridicate a frică
şi întrebare,
le era foame,

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe şesurile Flandrei

Vara, în Flandra, maci roşii precum focul
Printre mii de cruci obrazul îşi întorcu-l,
Veghindu-ne somnul greu, de plumb, sub glie;
Deşi pe cer vesel cântă-o ciocârlie,
Sub bombe n-o auzim, n-avem norocul.

Suntem cei Morţi. Mai ieri, nu sosise-încă sorocul.
Vedeam soarele-n zori, înflorind ca siminocul;
Iubeam, eram iubiţi – azi în lut ne-am găsit locul
Pe şesurile Flandrei.

Preia tu lupta noastră, dar nu şi nenorocul:
Căzând, spre tine noi aruncăm zălogul
Luminii, torţa-i la tine-acum, păstrează-o vie.
Rămâi sub jurământ cu noi, altfel în vecie
Nu vom avea somn – cât maci ne-or scrie epilogul
Pe şesurile Flandrei.

[...] Citeşte tot

poezie de John McCrae, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!