stele şi suflet

Cantec

Vis in strune de vioara m-aş cânta
Chiar de-o sa doară viaţa auzită-n coarde...
Plângând cu melodia din sufletele calde
M-aş transforma in vânt... si aş zbura.

Deaupra unei stele, culcus mi-aş face-n cer
Să nu m-aud in taina celor ce mă cântă,
Să nu le-ating simţirea când zâmbetele pier,
Să le cuprind cu struna, aripa lor frânta.

Veghind eternitatea gândurilor rupte,
M-aş alina stiind ca tu, nu ţi-ai pierdut menirea.
C-ai triumfat in ceruri nemurirea,
Că mi-ai urcat in suflet, pe scările-mi abrupte.

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur

Potop, cad stele albe de cristal
Şi ninge-n noaptea plină de păcate;
La vatră-n para ce abia mai bate,
Azi, a murit chiar visul meu final.

Şi ninge-n miezul nopţii glacial...
Şi tu iar tremuri, suflet singuratic,
Pe vatră-n para slabă, în jăratec, -
Încet, cad lacrimi roze, de cristal.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Andreea C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul nostru-i asemeni apei: din cer se iscă, la cer se suie şi iar coboară către pământuri, veşnic altfel... De sus ţâşneşte din stânci abrupte şuvoi curat, apoi se sparge în nori de spumă, se-nvăluieşte-n vuiet blând jos spre adâncuri... De-apar în drumu-i stânci împotrivă, spumegă amarnic treaptă cu treaptă spre abis... Pe paturi molcom şerpuie-n văile verzi şi-n lacul cel neted chipul îşi scaldă stelele toate... Suflet al nostru, cum semeni tu apei, soartă a noastră, cum semeni cu vântul...

citat celebru din Goethe
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momentele autentice ale spectacolului au curs, oferind grandoare şi eleganţă întregului, însă momentul forte a fost duetul artistului cu regretatul Aurelian Andreescu, coborât din stelele reci pentru a-şi interpreta şlagărul de referinţă, Copacul, unde sincronizarea cu Fuego a fost perfectă; momentul a fost unul în care orice descriere este de prisos: Fuego şi-a demonstrat cu brio ''clasa artisticească'', aşa cum maestrul Geo Saizescu obişnuia să se exprime faţă de ceva ce însemnă artă lipită de suflet cu sufletul lipit de artă.

Ştefan Radu Muşat în Paul Surugiu – Fuego în Concertul Pop Simfonic de la Sala Palatului - 15 Mai 2022 (16 mai 2022)
Adăugat de Nicoleta Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naşterea lui Isus

Isus se naşte! Şi lumina pătrunde-n sufletele noastre.
Şi steaua tainei străluceşte deasupra celorlalte astre.
Cu magii azi ne închinăm şi noi, cu sufletul mergând,
o bucurie fără seamăn simţim în inimă şi-n gând!

Azi patimile se răpun de o putere preaînaltă!
Azi omul, luminându-şi gândul, spre cer cu inima tresaltă!
Nadejdile se nasc în suflet. Credinţa tainic reînvie,
căci harul sfânt acum coboară în viaţa stearpă şi pustie.

Şi orice suflet care simte că-n el răsare-o viaţă nouă,
e ca un crin ce în petale adună stropi curaţi de rouă!
Şi orice inimă ce poartă oglinda cerului în ea,
pentru ISUS născut în iesle, azi lumineză ca o stea!

Se nimiceşte tot păcatul sub raza sfântă a iubirii...
Azi, se deschide pentru suflet, spre cer, un drum al mântuirii!
Cu haina albă a virtuţii tot omul poate să se-mbrace,
căci sfânta naştere aduce în inimi linişte şi pace!

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete, prund de păcate

Suflete, prund de păcate,
eşti nimic şi eşti de toate.
Roata stelelor e-n tine
şi o lume de jivine.
Eşti nimic şi eşti de toate:
aer, pasări călătoare,
fum şi vatră, vremi trecute
şi pământuri viitoare.
Drumul tău nu e-n afară,
căile-s în tine însuţi.
Iară cerul tău se naşte
ca o lacrimă din plânsu-ţi.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi şi eu...

Un înger stă şi mă veghează,
Păzindu-mi sufletul de muritor,
Ce sunt eu.... al lumii care mă trădează?
Poate chiar eu-s al lumii trădător...

În spaţiul care se curbează contemplu al nemuririi timp,
Acel veşnic înger care mă veghează...
Stau, privesc în întuneric... cu sufletu-mi îl simt...
Din umbră în lumină alintat, zorii-n mare se revarsă...

Un om atât... şi stelele de m-ar iubi,
N-aş putea să mângâi orizonturi calde,
Eu doar atât, un muritor...
Aştept lumina care vine de departe...

Pe ţărmul unei lumi, într-un univers absurd,
Trăim atât de încărcaţi cu suflete goi...
Destine ferecate cu lanţuri de patos, stinse la amurg,
Precum cei ce mor sub ceru-nsângerat şi se numesc eroi...

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Nicovici
Adăugat de Alexandru Nicovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer, nu pentru că Dumnezeu a văzut în el fiinţa măreaţă şi biruitoare asupra răului, ci pentru că sufletul lui este posibil să fie un component major al energiei universului.

Camelia Opriţa în Se poate la fel de bine ca soarta omului să fie un joc al stelelor pe cer (27 februarie 2019)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că stelele se mişcă pe cer după o mecanică a sufletelor şi a minţilor noastre.

Gigi Căciuleanu în revista Formula As, Numărul 1260 (2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magice gălbenele

Întunericul serii coboară din munţi
Cu mâna ta ce-mi mângâie chipul,
În cameră, gălbenele-n ulcele de pământ
ne zâmbesc
Pe muzica neuitatelor clipe.
Privirea ta – delicat trandafir –
Mă cheamă s-o sorb cu săruturi,
Oglinzile sufletului să-şi găsească
în lumină ecou
Doar simţind esenţa din gânduri.
Eşti aproape, acum, de sufletul meu,
În freamătul frunzelor toamnei!
Pe cer, doar stelele ne mai vorbesc
În ploi ce cad valuri-valuri –
Vestitorii nopţilor ce-şi aduc din trecut
Dorinţele transformate în fluturi,
Petalele gălbenelelor, uitate de timp,
În pletele-ţi jucăuşe cu vântul...

poezie de Alexandru Răduţ din volumul de versuri O avalanşă de tandreţe (octombrie 2014)
Adăugat de Diana Marinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger al iubirii

Am adormit, un înger m a trezit,
Cu sărutări, pe al meu obraz,
In urma lui,
Parfum, si praf de stele, a rămas,
E îngerul iubirii am aflat, m a sărutat si a plecat
De când eu m am trezit ca un miracol
Simt usurare că plutesc acum
Iar ma înalt spre cer privesc pot sa plutesc
Iti dăruiesc sufletul inima inger al iubirii
Suflet din clepsidra timpului te ai coborât
Din astrele albastre sa vii sa te sărut
Când dorm si vii să mă saruti in vis
Sărutul tău rămâne eternul paradis
Inger al iubirii te scriu cu litere pe iris
Cerul meu albastru iubirea din vis
Tu esti intregul univers al eternului meu paradis!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina

În jur, mii de stele
ţes drum de mătase.

Iubirea-ntre ele,
regină rămase!

Coboară în suflet
şi-i toată un zâmbet,

colindă albită de dor,
purtată de dulce fior.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirare

Mirare întreruptă
înflorirea cireşului negru,
altar, de miros
sfinţit.

Căpriorul simte

cum îi cresc cornele-n stele,
două inelare-nuiele.

Noapte de vrajă
unde să plece?

Cum ne farmecă luna,

cum mă nasc
când nu mă mai nasc,

cum mă mir
părăsit de suflet!...

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (27 februarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorul de geniu are greutatea unei stele neutronice. Plumbul din literele operei sale valorează mai mult decât aurul, străluceşte mai tare ca diamantul şi vindecă sufletul mai bine decât orice leac.

aforism de Mihail Mataringa (12 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă pâlpâie steaua pe care-o priveşti, înseamnă că răspunde la scrisoarea sufletului tău.

aforism de Ionuţ Caragea din Gânduri pentru caricatura umbrei (2020)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maternitatea ideilor

MATERNITATEA IDEILOR

Îmi duc singurătatea la maternitate
să nască idee zămislită-n suflet
cu dorul care-n chinul facerii se zbate,
ce-i descendent din înălţătorul cuget.

Apoi, pe Creator îl rog să o moşească,
îngenunchiată la sfântă rugăciune.
Ca unei stele, lumină să-i dăruiască,
Şi s-o înzestreze cu înţelepciune.

De bucurie o scald în roua ochilor,
o-nvălui în puritatea sufletească,
o scot în lume prin ochii cititorilor
şi mă preocup de zestre părintească.

Să crească precum spuma-n valurile mării,
să-şi poarte destin prin eternul infinit,
la ecouri de gând să răspundă chemării

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din În Zodia Poeziei/ Editura Dandes Press - 2015 (2015)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În căutarea ta iubire

În căutarea ta iubire am obosit
Şi multe primăveri de-atunci au înflorit,
Tot atâtea toamne frunzele şi-au scuturat,
Iar tu mai ocolit romanţa mea neîncetat.

În căutarea ta suflet pereche am obosit
Şi glasul tău mereu, mereu m-a ocolit,
M-a amăgit soarele tău cel mult dorit,
Căci doar în visul meu neliniştit eşti de găsit.

În căutarea ta iubire eu voi fi mereu
Şi nu te voi lăsa să hoinăreşti de capul tău,
Tot te voi prinde-n lesa inimii cândva,
Speranţa împlinită va fi steaua mea.

Când vei întra în casa sufletului meu,
Iubire un cântec vesel va fi glasul tău,
Fericirea sus la stele o voi ridica,
Că tu iubire eşti apa vie în viaţa mea.

cântec, versuri de Valeria Mahok (24 august 2009)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bădiţă Mihai, mai stai (sonet)

BĂDIŢĂ MIHAI, MAI STAI
(sonet omagial)

Te-aştept să vii în vis, Bădiţă Mihai,
Ca Luceafărul pe lac împodobit
Cu nuferi şi stele, de nu eşti grăbit,
Să-mi asculţi dorinţa, când îţi spun: Mai stai!

Plutind pe valul apei, îndrăgostit,
Te adun în stropii de smarald, să-mi dai
Din Universul astral, un colţ de Rai,
Pentru amorul în vers pecetluit.

În zori te privesc pe roua ochilor
Şi te închid în altarul sufletesc,
Să te îmbrăţişez cu lacrimi de dor.

Rămâi în suflet şi am să-ţi dăruiesc
Omagii de dragostea poeţilor,
Când te comemorează şi te cinstesc!

[...] Citeşte tot

sonet de Maria Filipoiu din Luceafărul Eminescu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul

Pe ceruri, în noapte, un înger zbura
Şi-un cântec din ceruri cânta.
Şi lună, şi stele, şi norii pe vânt
Uimiţi ascultau acel cânt.

Cânta despre drepţii cu albe veşminte
Din umbrele raiului sfinte.
Cânta despre Tatăl ceresc, lăudându-l -
Şi neprihănit era cântul.

Ducea către lumea aceasta de jale
Un suflet în braţele sale;
Iar cântul rămase în sufletul crud
Uitat în adânc, neştiut.

Şi vreme-ndelungă, prin lume, cu dor
Tânji într-un chin arzător,
Nestinsă de tristele omului plângeri,
Cântarea aceea de îngeri.

poezie celebră de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrie-mi

Când vântul suflă printre copaci
Şi vrei să fii singur, nu vrei să vorbeşti cu nimeni
scrie-mi
Când găseşti in oameni
Doar ipocrizie
Tu nu mă uita
Şi dacă nu ai nimic de spus
Nu iti face griji voi intelege
E suficient să ştiu
Că te gandesti la mine...

Scrie-mi când nu vrei să vorbeşti cu nimeni,
când aduni în suflet singurătate,
când găseşti în oameni stelele apuse.
Scrie-mi când nu ai nimic de spus şi vrei să taci...
Dacă eşti un gând sau eşti doar o văpaie,
ştiu că mă păstrezi într-un mugur de lumină
unde sufletul meu arde fără căinţă în umbra ta.

poezie de Camelia Opriţa din Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Primăvara sufletului meu, clădită din cuvinte (22 februarie 2008)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!