stele şi suflet

Scrie-mi

Când vântul suflă printre copaci
Şi vrei să fii singur, nu vrei să vorbeşti cu nimeni
scrie-mi
Când găseşti in oameni
Doar ipocrizie
Tu nu mă uita
Şi dacă nu ai nimic de spus
Nu iti face griji voi intelege
E suficient să ştiu
Că te gandesti la mine...

Scrie-mi când nu vrei să vorbeşti cu nimeni,
când aduni în suflet singurătate,
când găseşti în oameni stelele apuse.
Scrie-mi când nu ai nimic de spus şi vrei să taci...
Dacă eşti un gând sau eşti doar o văpaie,
ştiu că mă păstrezi într-un mugur de lumină
unde sufletul meu arde fără căinţă în umbra ta.

poezie de Camelia Opriţa din Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Primăvara sufletului meu, clădită din cuvinte (22 februarie 2008)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce stau lucrurile, când focul tău aruncă tunete spre înălţimi? Pe alei de parcuri priveşti tremurul nemişcat al frunzelor. Dar crengile tale s-au aprins în văpaia stelelor! Câte ceruri ai îngropat în tine, că, scoborând prin arheologii de cimitire, atâţia zei apuşi se vaită spre lumină şi îngeri ce în sânge îşi zbat aripi cu ecou în suflet?

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visurile sunt stelele sufletului. Când devine prea întuneric, ele sunt singurele care luminează.

citat din Marinela Lungu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

CĂRĂRILE VIEŢII

ACOLO unde cărările sunt trasate
Eu merg alăturea cu drumul.
Pe oceanul vieţii, pe bolta înstelată,
nu sunt căi marcate.
Cărările sunt ascunse de zborul păsărilor,
de lumina stelelor, de parfumul anotimpurilor.
Rătăcită şi confuză, îmi întreb sufletul:
Amintirile nu poartă în ele
cunoaşterea misteriosului drum?
Mi-e dor de acasă, mi-e dor de "acum"!

citat din Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idee genială: Nelinisti metafisice(carari trasate sau nestiute, acoperite de zborul pasarilor, lumina stelelor, parfumul anotimpurilor-de remarcat simbolurile -praguri de trecut, [...] | Citeşte tot comentariul

Privirea ta

Privirea ta-mi revarsă-n suflet
fiori de lacrimi albastre,
un tainic gând rătăceşte
printre file roase de iluzii.
Melancolice stele răspund
neliniştitelor întrebări,
netezindu-mi cărarea visului
cu lumina dorului.

poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspiră cât mai sus, căci stele se ascund în sufletul tău. Visează profund, căci fiecare vis precedă un ţel.

citat din Pamela Vaull Starr
Adăugat de Irina Simion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindă îngerii la uşi
şi stele cad la greu,
ne facem sufletul o iesle,
să Îl primim pe Dumnezeu!

catren de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta

Cortina vieţii-ncet o trag
Pe câmpul plin de micşunele,
De ziua ta să ne iubim
Pe-un aşternut imens cu stele.

Îmi şterg c-o pală de lumină
Sărutul buzelor de miere
Şi-apun pe-o muchie de suflet
Printr-o superbă mângâiere.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul, Soarele, Stelele si Luna

A creat cerul
pentru a ne putea cuprinde
pe toţi
a creat Soarele
pentru a ne încălzi sufletele
a creat stelele
pentru a crede în vise
şi pentru a ne îndeplini
dorinţele
ne-a lăsat Luna pentru
a nu ne rătăci
şi pentru a ne lumina

drumul către... EL

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discursurile exagerate ascund sentimente mediocre; aşa cum preaplinul sufletului se revarsă uneori în metaforele cele mai sterile, pentru că nimeni, niciodată, nu poate exprima măsura exactă a nevoilor, nici a părerilor, nici a durerilor, iar cuvântul omenesc nu este decât un ceaun dogit în care batem ritmuri după care să joace ursul, când de fapt ne-am dori să înduioşăm stelele.

citat celebru din romanul Doamna Bovary de Gustave Flaubert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa mea fu ziuă

Viata mea fu ziuă şi ceru-mi un senin,
Speranţa, steaua de-aur mie-mi lucea în sân
Până ce-ntr-al meu suflet dodat-ai apărut
O, îngere căzut!

Şi două stele negre luciră-n nengri foc
Pe cerul vieţei mele; - iar geniul-noroc
Mă lasă-n lume singur, dispare în abis
De nour şi de vis.

O rază din privire-ţi viaţa mi-a-nnegrit,
Din sânul meu speranţa divină a fugit;
Norocul şi-a stins steaua; de m-ai iubi măcar,
O înger de amar!

Dar nu!... Din lumea-mi neagră tu zbori în calea ta,
Sub pasul tău pe-arenă de aur vei călca,
Când eu pierdut în noapte-mi nimic nu mai sperez,
Ci vecinic te visez.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1868)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murmurul stelelor

Ea cântă, iar cântecul ei
îmi pare un murmur de stele
trimis ca din suflet să-mi spele
cenuşi din trecute scântei.

E-un cântec ce naşte fiori
şi-aduce-n privire blândeţea,
căci vine în el cu tandreţea
şi dragostea primilor zori.

Ea-mi cântă, îmi cântă mereu
de-acolo, din sufletul meu.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi

Te voi iubi de dincolo de moarte,
ocrotindu-ţi fiecare respiraţie.
Te voi alinta în räcoarea dimineţii,
sărutându-ţi tălpile pline de rouă.
Te voi iubi de dincolo de stele,
desenându-ţi chipul în inima mea.
Te voi adormi în braţele mele
când obosit, îţi vei aşeza gândurile în suflet.
Te voi mângâia pe creştet
când deznădejdea îţi va cuprinde cugetul.
Te voi iubi, de dincolo de viaţă
dăruindu-ţi fiecare bătaie de inimă

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vals cu tine

Să valsez cu tine printre stele-aş vrea,
Purtaţi pe-aripile furtunilor stelare,
Pierzând alunecarea-n neuitare,
Şi-n urma noastră comete-ar rămânea,

Şi universul ar plânge pentru noi
În picuri mari de mii de stele,
Căci ne vom pierde şi apoi
Vom dispărea în dans de iele.
Şi-apoi vom spune,
Hoinari n-am fost, căci am putut
Să luăm ce-i mai frumos în suflet,
Lumina dragostei din lut
Am pus-o-n palme, doar cu-n zâmbet

poezie de Ioan Forgaci
Adăugat de aer nelu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietriş

Pietriş în suflet,
Lampa nestinsă,
Lentilele de fum,
Ochelarii mi s-au aburit.
Citesc mesajul stelelor
Din străfunduri de suflet,
Pietriş strălucind mat,
O plăsmuire de treceri...

poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriem pentru a ne elibera de sentimente...

Scriem ce simţim, din sufletul pur
Odată ce stelele se vor acoperi de nori,
Scriem cu foc şi dragoste nebună,
Suntem aici pentru a te susţine pe tine,
Lacrimi de dor, lacrimi ale unei mame singure,
Ale unei soţii părăsite de un soţ prea bun.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am născut să scriu poeme
Să adun coşuri cu stele,
Să vă pun în suflet perle
Nu să plâng pentru probleme!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După faptă şi răsplată

M-am născut să scriu poeme
Să adun coşuri cu stele,
Să vă pun în suflet perle
Nu să plâng pentru probleme!

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie, sufletul

Atenţie, mi-am pierdut sufletul,
Aducătorului – bună recompensă,
Dacă este o domnişoară, un pupic pe frunte,
Atât, sufletul meu latră rar, de obicei scrie versuri,
Unele sunt extraordinare, chiar aşa, necitite, ele strălucesc
Precum stelele îndepărtate, am un suflet care nu prea îşi ascultă stăpânul,
Nu se lasă dresat, nu crede uşor pe oricine, dar,
Ehei, când vede aurul din aproapele său,
Aleargă o sută de mile şi mai mult,
Ocoleşte pământul, aduce plante exotice
şi le depune la picioarele sfintei iubiri.
Dacă nici acum nu se găseşte sufletul meu,
Îl las celui sau celei care l-a furat,
Sunt sigur că la ceva tot foloseşte.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn

Noapte întreagă. Dănţuiesc stele în iarbă.
Se retrag în pădure şi-n peşteri potecile,
gornicul nu mai vorbeşte.
Buhe sure s-aşază ca urne pe brazi.
În întunericul fără de martori
se liniştesc păsări, sânge, ţară
şi aventuri în cari veşnic recazi.
Dăinuie un suflet în adieri,
fără azi,
fără ieri.
Cu zvonuri surde prin arbori
se ridică veacuri fierbinţi.
În somn sângele meu ca un val
se trage din mine
înapoi în părinţi.

poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!