timp şi tristeţe

Fata: Bă, tu chiar ai iubit şi luna şi păsările şi vântul, chiar şi zilele în care ai fost trist? Lumea asta e atât de rea uneori, cum poţi tu s-o iubeşti?
Băiatul: Aşa m-am născut. De fapt aşa ne-am născut cu toţii, numai că unii sunt prea laşi ca să iubească. Un eşec îi împinge la renunţare. Iar renunţarea înseamnă că trăiesc degeaba până la sfârşitul vieţii lor.

replici din piesa de teatru [o staţie...], scenariu de Ştefan Peca
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vot ...

Trist şi aspru urmăreşte,
Peste ani poporu-n lut,
Secera care răneşte,
De acolo, dinspre Prut.

Astăzi, el s-a luminat
Şi a luat calea cea bună,
Printr-un vot clar exprimat,
De naţiunea mea, română...

poezie de Liviu Reti (16 noiembrie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum plângem din cauza tristeţii. Tristeţea urmată de iubire, de bucurie sau, în general de o cauză oarecare, face ca inima să împingă mult sânge prin artere şi de acolo mulţi vapori spre ochi care se transformă în lacrimi. Este nevoie pentru aceasta de tristeţe, fiindcă răcind tot sângele, îngustează porii ochilor. Dar întrucât, pe măsură ce îi îngustează, micşoreză şi cantitatea de vapori pe care ei trebuie să-i lase să treacă, producerea lacrimilor nu mai este posibilă, dacă în acelaşi timp cantitatea acestor vapori nu este sporită de o altă cauză oarecare. Şi nu există ceva care să o sporească mai mult decât sângele care este trimis spre inimă în pasiunea iubirii. De aceea observăm că cei trişti nu varsă neîncetat lacrimi, ci numai la intervale, atunci când meditează din nou asupra obiectelor pe care le îndrăgesc.

citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E firesc să te jertfeşti pasiunilor tale; dar să te jertfeşti unor pasiuni pe care nu le ai! O, trist veac al XIX-lea!

citat clasic din Anne-Louis Girodet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sta prea mult cu un prieten trist! Când te duci într-o grădină te uiţi, cumva, la buruieni? Petrece-ţi mai mult timp printre trandafiri şi iasomie!

citat clasic din Rumi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie trist
O frunză rugineşte
În timp ce cade.

haiku de Mihail Mataringa (11 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria este ca o materie albă, în timp ce tristeţea este materia neagră; şi una şi alta participă în mod direct la echilibrul universului. Aşa şi viaţa are nevoie de cele două părţi pentru a se maturiza concret.

Camelia Opriţa în WordPress, Se spune că D-zeu a inventat dragostea pentru ca omul să se refugieze în ea de tristeţi.
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exerciţiu de timp...

Îmbătrânim pe fiece secundă,
Iar timpul buclucaş dispare-n undă.
Prin univers el zburdă negăsit
Şi-adoarme trist când am murit.

Mirarea vieţii se propagă-n el
Şi ne trasformă printr-un joc fidel,
Doar fericirea creşte-n noi
Şi ne absolvă paşnic de nevoi.

Visarea clipei o uităm,
Prin focul serii ce-l creăm.
Iar valul dezmierdărilor pierdute,
Pe buze se aştern tăcute.

O rază ancestrală leneveşte,
Iar faza lunii se căzneşte.
Şi schimbă nopţi tăcute-n zile,
Cum moartea stinge minţi ostile.

[...] Citeşte tot

poezie de Liviu Reti (8 noiembrie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuma soarele suia pe scara cerului în zodia întâia şi se auzea, din prăpăstiile de jos, tunetul zăporului. Pe plaiuri, era încă iarnă dulce, cu ostroave de omăt subt brazi. Cucoşii cei mari sălbatici începeau să-şi cheme găinile în marginea poienelor. Dela peşteră se auzea mugetul bourilor, în hăţaşurile văii. Cintezii şi stigleţii care ceruseră sălaş în peşteră cât ţinuse puterea iernii se mutaseră pe crenguţele mestecenilor de deasupra celor trei izvoare şi se închinau primăverii cântând subţirel şi sticlindu-şi în lumină àcele ochişorilor. După ce se arătă pe cerul nopţilor luna plină a luminii lui Martie, cei doi ucenici aşezaseră la altar făcliile de ceară poruncite, căci la sfârşitul acelei săptămâni postul lor se sfârşea, şi, după trei zile de mâhnire, tăcere şi taină, urma o nouă înviere a Dumnezeului tuturor veacurilor.

Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă sunt o persoană tristă cu vocaţie de a fi fericit, sau viceversa, ori dimpotrivă. Ceea ce ştiu este că da, există întotdeauna o anumită tristeţe în cele mai fericite momente ale mele, la fel cum există întotdeauna o mică bucurie în cele mai proaste zile ale mele.

citat clasic din Mario Benedetti, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga pentru soare

Împinge, rogu-te-aş,
luna
care-ţi acoperă
faţa aurie

pentru a-mi elibera
sufletul
învăluit într-o eclipsă
totală de tristeţe.

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea majoritate a populaţiei, înainte de 1944, era analfabetă. Iar azi am reuşit, în scurt timp de după '89, o performanţă tristă, să avem circa 3 milioane de neştiutori de carte la o populaţie în continuă scădere.

citat celebru din Fănuş Neagu (1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artă poetică

Să cauţi râul ce e timp şi apă,
Să-ţi aminteşti că timpu-i tot un râu,
Să ştii că ne petrecem ca un râu
Şi-al nostru chip se oglindeşte-n apă.

Să simţi că veghea este tot un vis...
Visând că nu visează... şi că moartea,
Ce spaimă aduce-n suflet, este moartea
Din noaptea rece ce se cheamă vis.

Să vezi în zi, în lună, -n an simboluri
De ani şi luni şi trecătoare zile.
Jignirea s-o transformi a ăstor zile
În muzică, în zvonuri şi simboluri.

Să vezi în moarte-un vis, în asfinţit
Un aur trist - aceasta-i Poezia,
săracă, fără moarte. Poezia
Se-ntoarce-n auroră şi-asfinţit.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste tristă

Acolo va fi un ornament tătărăsc,
Cerul rece al Stokholmului,
Scara în spirală care duce
La etajul trei
Al unei case cu patru etaje,
Dar aceasta înseamnă obligaţii.
John, care înoată trei ore
Zilnic în bazin,
Un volum colorat, cu versuri de Arthur Rimbaud
La capătul drept al mesei,
Iar masa, acoperită cu piele maronie,
Zăpadă multă
Şi poveştile triste ale lui Lingren...

În această carte nu va fi nimic
Despre cauzele isteriei mele
Şi despre atât de vesela insomnie
Despre piezişele priviri îndreptate spre mine
Şi despre atât de plictisitoarele concluzii.

[...] Citeşte tot

poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cămaşa sufketului matern (sonet)

Cămaşa sufletului matern
(sonet matern)

Cămaşa mamei se destramă încet,
De tainele ca visuri franjurate,
Ce în rugăciuni au fost croşetate,
Când mă legăna în cântec de poet.

Speranţele ei n-au fost spulberate
Prin anii, când timpul îmi picta portret,
În ochi de înger sa aibă răsunet
Din gândurile binecuvântate.

Le-a brodat prin nopţi, cu-a Lunii lumină
Să mă iubească stele şi luceferi,
La fel ca pe-o creaţie divină.

Dar zâna mi-a pus tristeţe şi poveri
În tolba sorţii prin noaptea senină
Şi pustie de bucurii şi plăceri.

[...] Citeşte tot

sonet de Rădăcini de suflet (8 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi, iubirile noastre mor de saţietate înainte chiar de a fi cunoscut foamea. Iată de ce amanţii sunt atât de trişti: ştiu că n-au alt duşman decât pe ei înşişi, că sunt în acelaşi timp izvorul şi secătuirea unirii lor.

Pascal Bruckner în Luni de fiere
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

Vin tristeţi, se duc ninsori
Peste-a lumii simfonie,
Cântul orei să-l măsori
În clepsidra veşniciei.

Cern secundele-peceţi
Prin organe minione,
Harta timpului îndrepţi
În vestigii fusiforme.

Tropote de ploi nechează
În minutul pitpalac,
Iar poetul-şi arondează
Dorul răstignit pe-un veac.

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constanţa de azi, chemată să devie peste câţiva ani unul din cele mai măreţe şi mai însemnate porturi din lume stă pe mormântul vechiului oraş Tomi, a cărui întemeiere e învăluită în negura unei triste şi crude poveşti (...)

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Constanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În lacul trist şi solitar
Tronează mândră luna plină
Ca o mărgea de chihlibar,
Expusă singură-n vitrină...
Pe malul lacului aştept ―
Aştept nebun să te arăţi,
Cu drag să te mai strâng la piept
Ca-n alte dăţi...

poezie celebră de Ion Minulescu din Corigent la limba română (1928)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu contează că sunt trist, atât timp cât simt că tristeţea mă inspiră. Asta mă face să mă înveselesc.

aforism de Andrei Ş.L. Evelin (2016)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!