Citate despre vamă și visare, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la vamă și visare, dar cu o relevanță mică.
Alungarea din mine
Te-aș alunga din mine ca pe-o necesitate
Ți-aș face-ngropăciune cu popi și parastase.
În gând ți-aș da pomană din viețile rămase,
Și-ntreaga veșnicie ți-aș umple-o de păcate.
Sau te-aș schimba la târguri pe voaluri de mătase,
Sau amanet în vamă pentru eternitate,
Urându-ți toate cele de neam și sănătate.
Să nu mai știu de tine, pe-un vis de șase șase,
Să-mi fii cea mai iubire uitată dintre toate.
Tu cea mai grea povară și cea mai neagră cruce
Să nu te pot încape, să nu te mai pot duce;
Să te mai las o viață fără identitate,
La margine de drumuri sub cerul în răscruce
Te-aș alunga din mine (măcar pe jumătate).
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne mor prietenii
Aud iar voci pe scena ce devora destine,
Prietenii ne pleacă, prietenii ne mor,
Văd rătăcind trei stele prin zare cenușie,
Cu inimile triste, vorbind de moartea lor,
Și simt cum vertical vibrează-n cor poeții,
Sub cerul vlăguit de-atâta imprudență,
Pășind printre fantome, pe coridoare sumbre,
Zâmbesc nepăsători spre noua existență.
Îngenunchind cuvinte sub tălpile de sănii,
I-au râs în față morții, poetic, mai mereu,
În ritm de tarantela, acum fără vreo teamă,
Se plimbă-n nemurire, doar ei cu Dumnezeu.
Au strâns, aici, în inimi, puține anotimpuri
Și-un dor mă amăgește la modul singular,
Recidivând cuvinte își vor urma destinul,
De-atâta disperare căzând rectangular.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantasmă medievală
Hei, da, de aș fi fost boier Costache
imitându-l pe Văcărescu, zis Ianache,
m-aș fi înconjurat de nimfe, baiadere,
topindu-mă în letopiseț de plăcere
Și tot ca el, boier de viță, falnic, tare,
nici eu nu aș lăsa domnița fată mare.
iar vinul roș ar curge șipot din bărdace
nu-mi cere îndurare, că nu te las în pace
Și i-aș șopti vers de iubire-n greaca veche
strâmb i-aș jura că-i fără de păreche
cu giuvaiere aș plăti, la granița ei vamă,
aș scrie spornic opul cu "Băgări de seamă"
Bătrâne, iar te amăgești cu vise de ietac
ți-arată din splendoare cadâna doar un crac
și-n toi de zaiafet, petrecere destrăbălată,
Ianache se desfată... Costache, altă dată...
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe mirosind a toamna
Merg cavalerii nopții să ceară lunii vamă,
Copacii în iluzii, pierd frunzele pe rând,
A mai trecut o vară, s-a mai topit un gând,
Să bem din cupa nopții și nu fi tristă, doamnă!
Pe ulița din suflet mai trece-un dor flămând
Trist căutând un loc unde-ar putea să doarmă,
Din vise desuete gustând ca dintr-o poamă,
Tomnatic pierde-vară el trece fluierând.
Ne plouă în privire, ne plouă și în gând
Cu stropi plesnind de clipe mirosind a toamnă,
Doar dragostea cu vise, licurici în coamă,
Ne-mbrace cu blandete în trupul ei plăpând.
Să amânăm tristețea în nopțile ce vin
Cu nostalgia-n suflet, plângând a poezie
Și spre-a uita de drama naturi-n agonie
O noapte să ne pierdem într-un poem divin
poezie de Elena Glodan
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Feciorul de împărat fără stea
În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri
Erau copile albe cu părul blond și des
Și coborând pe rază țara lor de misteruri
În marea cea albastră se cufundau ades;
Când basmele iubite erau înc-adevăruri,
Când gândul era pază de vis și de eres,
Era pe lumea asta o mândră-mpărăție
Ce-avea popoare mândre, mândre cetăți o mie.
Domnea în ea atuncea un împărat prea mare,
Bătrân, cu ani o sută pe fruntea lui de nea,
Și mâna lui zbârcită, uscată însă tare,
A țărilor lungi frâuri puternic le ținea.
Și tările-nflorite și-ntunecata mare
La glasul lui puternic gigantic se mișca.
Dar nu se miră lumea de brațu-i ce supune,
Ci de a lui adâncă și dreaptă-nțelepciune.
În sala cu muri netezi de-o marmoră de ceară,
Pe jos covoare mândre, cu stâlpi de aur blond,
Cu arcuri ce-și ridică boltirea temerară,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-i liniște și pace nici în moarte...
La poartă,-n rai, s-au adunat nebunii
Cu inimile-n palme, la vânzare,
Din care ciugulesc flămânzi lăstunii,
Spre alte lumi deșarte ca să zboare.
Tarabele cu vise demolate
Așteaptă orbii să le-nsuflețească,
Pe-un colț de lună, stelele fardate
Se bulucesc, de sus, să îi privească.
Stau sfinți la vamă să trieze bunii
După criterii ce se vor concrete,
Îngenunchează-n pragul rugăciunii
Adunătura de marionete.
Un hoț, dă mită, să ajungă-n față
(Sunt sfinți corupți și-n rai ca orșiunde)
Ticăloșia-n zâmbet se răsfață
Și ce ușor, pe uși de rai, pătrunde!
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie, îngerul iubirii
Să nu te lași înfrântă, piedici, ți s-or pune,
Vremuri cu furtuni ți-or da plânsul de zee,
Vise de s-or frânge, greu de te-o răpune,
Te ridic-arzând, să luminezi, Femeie!
Te-aprinde ca steaua, pe cerul nopții grele!
De-atingi vămi de sânge, nu mușca de jos,
Caută-ți, iar, locul, regină printre stele,
Vei radia candoare, cu chipul tău, frumos.
Rămai ce ești femeie, izvor de vis, idee,
Un postum te-ai născut, în scrisuri aurite,
O muză pentru pictori, poeților ești cheie!
Tu reînvii, mereu, simțiri, ce-s adormite,
Ești ploaia de petale, gând cuprins de focul
Iubirilor eterne, icoană-n legământuri,
Ești aură-n sfințire, n altare îți ai locul,
Născută-n rai de suflet, zbucium lin, de fluturi.
[...] Citește tot
poezie de Maria Călinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corabia morții - dedicată poetului Mihai Duțescu
Sufletul se-mparte astăzi
În tăceri și în durere...
Vin prietenii și frații
Să își ia la revedere.
Trec corăbii de lumină -
Lumânări... însingurare...
Și în viață și în moarte
Veșnic, ca un vis se moare.
Trec, din suflet să se-adape,
Îmbrăcați în negre zale,
Peste-ndoliate sate,
Îngeri de-nmormântare.
Lacrimi, spaimă și regrete,
Trup trecut în nemurire
În abis... Și alte trepte
Spre divina înfrățire.
Clopot, bucium, plâns și jale,
Cântec de îngropăciune,
Înfioară-ntreaga zare
Și la poartă-i multă lume.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corabia morții
dedicată poetului Mihai Duțescu
Sufletul se-mparte astăzi
În tăceri și în durere...
Vin prietenii și frații
Să își ia la revedere.
Trec corăbii de lumină -
Lumânări... Însingurare...
Și în viață și în moarte
Veșnic, ca un vis se moare.
Trec, din suflet să se-adape,
Îmbrăcați în negre zale,
Peste-ndoliate sate,
Îngeri de înmormântare.
Lacrimi, spaimă și regrete,
Trup trecut în nemurire
În abis... Și alte trepte
Spre divina înfrățire.
Clopot, bucium, plâns și jale,
Cântec de îngropăciune,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe mirosind a toamnă
Merg cavalerii nopții
să ceară lunii vamă,
copacii în iluzii
pierd frunzele pe rând,
a mai trecut o vară
s-a mai topit un gând;
să bem din cupa nopții
și nu fi tristă, doamnă!
Pe ulița din suflet
mai trece-un dor flămând
trist căutând un loc
unde-ar putea să doarmă;
din vise desuete
gustând ca dintr-o poamă,
tomnatic pierde-vară,
el trece fluierând.
Ne plouă în privire,
ne plouă și în gând
cu stropi plesnind de clipe
și iz, discret, de toamnă;
[...] Citește tot
poezie de Elena Victoria Glodean din Volumul de poezii "Între două tăceri"
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai frumos poem
dacă mai suntem și nu am plecat pe drumul fără de întoarcere
se întâmplă pentru că l-am visat pe eugene ionesco
în vis
începusem să-i dau dreptate
păsări de pradă planând de la foarte mari înălțimi
dând răspunsul cuvenit speciei
trecând vămile zilei de azi
răspunsul acesta nu are putere de lege
în vis
se deslușea felul în care voi scrie
cel mai frumos poem din lume
alcătuit după legea hiperboreilor
începutul va fi deja sfârșitul
petrecut la marginea râurilor
verile contemplându-le
curgerea leneșă dinspre izvoare
răsfirându-ți viața
de acolo
de la hiperborei
n-ar mai fi trebuit să ne mai întoarcem
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai să fim sinceri
hai să fim sinceri,
nimic nu se înalță cu o singură rugăciune,
pe drumul de fum al implorării
e necesar să strigi de mai multe ori
în urechile îngerilor
tu ești la granița dintre dumnezeu și minciună
femeie cu lăuntrul vamă de prunci
te privesc azi
în oglinda retrovizoare a timpului,
dintr-un ieri suit pe spinări de iubire
în biserica rugăciunii tale intrau
uneori genuni și eres
amintirea, decupată din cerebralitatea visului
îmi revarsă în lumânare declarația de singurătate
în ajun de mâine, astăzi
cred,
absența ta e motivată de trist,
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ardeleanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alt Graal
Stătea un cal
Pe piedestal;
Jos, totul îi părea banal:
Oraș cu iz de carnaval,
Tablou real
Dar teatral.
Un gând frugal
Și anormal,
În mintea lui de animal,
Încolți, ca un vis astral:
Ar fi vital
Și genial
Ca el să devină vocal
În acest univers oval.
El, cerebral,
Inițial,
I-ar dezbăra de-al lor carnal
Concept de trai occidental,
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să m-așez în palma ta
Îmi fac veacul în genunchi, fruntea mi-o aplec sub cnut-
Cnutul vieții blestemat, ce pe frunte l-am avut,
De când alergam prin timp, ca un fluture pribeag,
Între lacrimi și cuvânt, cu un vis născut beteag.
Sângeram în nopți pustii, ca un mac strivit de ploi
Și cerșeam, nici nu știu cui, să-mi dea visle-napoi.
Le păstrez de-atunci, dar nu-s decât gânduri de-aruncat,
Peste care numai ierni au tot nins și au călcat.
Sunt orfană de orice, de iubire mai ales,
Am dat tot ce-aveam de dat și din mine au cules
Toți flămânzii ce-au dorit, băgând mâna pân' la cot
Și-am rămas fără povești, și-am cântat și nu mai pot.
Drumurile s-au închis, bariere-s peste tot,
Ca să trec prin vama lor, ce, de unde să mai scot?
Doar poemul să mi-l vând, pe doi bani, sau ce mi-or da,
Să trec dincolo de ploi, să m-așez în palma ta.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri pe omătul Fraților Grimm. Cenușăreasa
Viața mă trece
prin altă vamă,
slugă ajung
la vitrega-mi mamă.
Pulberi de codru
din vatră cărând,
pădurea-adormită
îmi zise, tăcând:
"Presară cenușă
pe-ogorul din vis,
curând vei ajunge l
la balul promis!"...
Oracol cu har,
palat de cleștar,
tristețe veche,
la marele bal,
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi din Convorbiri literare (iulie 2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina
Matinală ca de fiecare dată, stau în scaunul pierdut...
Mă ridic spre a zări lumina și apoi mă ascund...
O lumină vie mă acoperă cu un văl de lumină,
Suspin, lăsând loc adierii de vânt...
Stau în lumina din mine...
Mă apropi de vers,
Mă ancorez în sufletul meu
Descriu cuvintele până devin chiar lumină roz,
Privesc lumina până devin spațiu...
Adorm cu ultimele cuvinte...
Timpul se adună...
Lumina devine ultima speranța spre rai...
Dumnezeu îmi dă mâna și mă privește atent
Sunt doar un om... visez și mă luminez...
Timpul se risipește în vămi...
Sufletul mi-e luminat...
Ultimele cuvinte se scriu înrămat..
Devin o rază de soare... devin un fir de iarbă
Devin o stea sau poate luna ta...
Stai în lumină... timpul se risipește în zori...
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul spre Vamă
Era într-o noapte toridă de vară,
dorințe păgâne veneau din afară
cu duhuri țesute din false ispite
ascunse în vechi amăgiri adormite.
Te văd și acum în taverna barocă,
prin norii de fum plutind echivocă,
sub buza ferestrei cu geamuri ovale
pictate cu scene din visuri astrale.
Păreai rătăcită - venind de departe,
pierdută-n orașul cu mituri deșarte,
păstrate în case cu-obloane-ntr-o rână
ce parcă trecutul voiau să și-l spună.
Din colțul opus mă priveai solitară,
cu ochii cuprinși de-o tristețe amară,
simțind cum veneau peste umbra opacă
dorințe păgâne ce-n gând te dezbracă.
Dar eu te chemam cu privirea-mi duioasă,
să vii să te-așezi lângă mine la masă,
departe de ochi cu priviri anodine,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale, ISSN 2247-1545
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bonjour, Nicolle
Demult te-aștept la marginile gliei,
Ca s-ascultăm Cântarea României,
Să-ți spun sublim, dar fără protocol,
Bonjour, ma vierge immaculée, ma gracieuse
Nicolle.
Îndrăgostit până-n celula-mamă,
Te caut, trecând vamă după vamă,
Și-am în stomac duium de fluturi stol,
Je vous préfère juste sexy, ma petite princesse
Nicolle.
Să lunecăm voios în altă lume,
Ca să reiterăm mai vechi cutume,
Și crini de foc ne deie rotocol,
Je t'aime pour toujours ma bleu de reine
Nicolle.
Destinul nostru silex și arcer
Să ne înalțe visele la cer,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru-a câta oară?
Am băut albastrul, dintr-o poezie,
Ți-am servit beția, gândurilor mele,
Am știut din tine, tot ce nu se știe,
Fără să mă bănui, că te-am scris sub piele.
Carnea mea miroase încă-a nopți de vară,
Inima-i mireasa valsului sub lună,
Țin condeiu'n mână (pentru-a câta oară?)
Gândurile parcă,-n versuri se răzbună.
Am băut cu tine, clipe de miracol,
Fără să mai număr cum mi-apun toți zorii,
Pân' s-ajungi la mine, mi-am tot fost obstacol,
Cântecul și plânsu-l, defeream viorii.
Ochii tăi sunt vama ce-o dosesc sub pleoape,
Buzele-mi au formă de tăceri duioase
Câteodată vântul, mi te-aduce-aproape,
Și simt cum, iubirea-ți, vindecă sau coase!
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când zorii noii zile se arată
Când zorii noii zile se arată,
În întunericul ce- i ca o vamă,
Pătrunde- n suflet dintr-odată
Iubirea Duhului de oameni.
Și ciripitul live de vrabiuțe
Deschide geamurile vraiște,
Apoi urmează Dumnezeu să guste
O nesfârșită lacrimă din Paște.
Neîntrecut încep iluminarea,
Când geamurile sunt de veghe,
Să intre- n in case alinarea-
Cu-albastrul cerului să se- mpereche...
Neîntrecut aceste păsări, iată,
Zvonesc, că zorii zilei vin,
Jur- imprejur e-o beznă dezolată,
Dar, smuls din teamă, visul e senin.
[...] Citește tot
poezie de Lilia Manole din volumul "Până mai sus de păsări"
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre vamă și visare, adresa este: