Doar timpul ...
Prin vremi de nepăsare și uitare,
În care păsări își striviră cântul,
Nu mai răzbește azi decât cuvântul
Scăpat din lanțuri crud înrobitoare.
Se zbate clipa, înghițind-o veacul
Și dărâmând nepământești iluzii,
Tratăm o boală veche cu perfuzii,
Că-n jalnic gând nu îi găsirăm leacul.
Călcăm pe viață năpădiți de silă.
Grețos mânați de poftele vulgare,
Uitând că sexul nu este idilă.
Doar timpul care-n trecerea-i facilă
Întoarnă-ntreg păcatul în uitare,
Ne-abate din cărarea mercantilă.
sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul sexagenarei
Mă-ntreb acum, fiind sexagenară,
De ce nu am un șir de curtezani?!
Nu-mi dați nici pe departe-atâția ani.
La casa omului sunt o comoară.
Îmi dau târcoale niște pehlivani,
Dar eu, la cei ca ei, sunt refractară.
Mă-ntreb acum, fiind sexagenară,
De ce nu am un șir de curtezani?!
Nu beau, nu risipesc, n-am tras țigară,
Iar pentru zile negre-am gologani.
Am umbră de mustață și-s cam chioară,
Dar știu găti fazani, claponi, curcani.
Că mă întreb, fiind sexagenară,
De ce nu am un șir de curtezani?!
rondel de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutele-mi urme ...
Mă-ntorc, peste umăr privind înapoi,
La urme de pași zăvorâte în timp,
Captive în chingi de țărână și ploi,
Cu glezne zdrelite în lanțuri de ghimpi.
Trecutul e-o dâră târându-se-ncet,
Prin vechi amintiri zvârcolindu-se-n van,
Din care răzbate sinistru scâncet
Al timpului prins, între limbi, pe cadran.
Mă-ntorc, peste umăr privind înapoi-
Nici ceasul, nici clipa să schimb nu mai pot...
Triumfe speranța de-a merge în doi!
Trecutele-mi urme din viață să scot,
Chiar dacă din timpu-mi rămas-a un ciot...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nepieritor și vesel va fi cântul
Din sărutări mi-ai însăilat veșmântul.
L-am îmbrăcat, să vadă-ntreaga lume,
Că de afară-i soare, cețuri, brume,
Nepieritor și vesel va fi cântul.
L-om despuia de strâmtele cutume
Strivind sub tălpi de nou tot legământul,
Smulgând din strâmbe rădăcini cuvântul,
Ne-om scrijeli pe suflete pantume.
M-ai învelit cu brațele-amândouă
În cea mai drăgăstoasă-mbrățișare.
Un ceas ce bate-n noapte ora două,
E martor la sublima nemișcare.
La ziuă, licărul de lună nouă,
Mi-alungă gândul cu visări sprințare.
sonet de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-apasă greu ...
M-apasă greu povara, mă-ncovoaie
Sub talpa timpului nepăsătoare
Și din miresmele-i otrăvitoare,
Îmi țese strai sub picurii de ploaie.
Mă rog cu fruntea-n glod și strânse palme,
Ca ghearele strânsorii să se-ndure,
Să piară spulberate sub secure
Și să se-ntoarne vremurile calme!
Dar a mea rugă în zadar se zbate,
Iar timpul, parcă vrând să-mi facă-n ciudă,
Tot rătăcind pe drumuri neumblate,
Târșindu-și pașii-n trecerea lui crudă,
Curge nestingherit și nu se-abate
Din drumul lui nepăsator de iudă.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândria carabinei
Un revolver aflat la datorie,
Neliniștit, căta spre panoplie.
Pusese ochii pe o carabină
Subțire-n talie și longilină.
Fiind de felul lui un tip bondoc,
O iubea-n taină, fără echivoc...
Nu-l speriase țeava ghintuită,
Ci mai degrabă-l duse în ispită.
Și cât ai scăpăra un biet chibrit,
Rămase-n admirație, trăznit.
În acest timp, frumoasa carabină,
Având purtări de divă cabotină,
Mândria în picioare i-a călcat,
Că după prima damă s-a luat.
Fiind curtat de mai matura flintă,
Care de multă vreme-l privea țintă,
El, căutându-și sufletul pereche,
Fugi spre ea ca apucat de streche.
Ea știe ce-a făcut, ce i-a șoptit,
Că într-o clipă mintea i-a sucit.
[...] Citește tot
fabulă de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt mortul viu
M-afund în spaima zilelor ucise,
La ceas tăcut, sunt amăgit vremelnic.
Sunt mortul viu, înscris deja-n pomelnic,
Ce-abia-mi urnesc picioarele prin clise.
Doar lacrimi stinse curs-au șovăielnic
Pe chipu-mi palid, înșirând suspine,
Ce-n firul neștiutelor destine,
La pânza timpului țeseau temeinic.
Când umbra-i tot, iar cupa mi-este plină,
Privesc spre orizontu-nsângerat,
Lacom sorbind licoarea anodină,
La carul timpului stau înhămat,
Și-adulmec lung răstimpul de lumină,
Ce setea vieții mi-a astâmpărat.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi o frunză-n noaptea rece,
Voi, stele, lună, m-ați petrece?!
Voi, brazi, m-ați legăna-n hamace,
Când ceasurile bat buimace?!
catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu lună-ți sunt, tu soare-mi ești;
În Iadul meu, un Rai zidești.
Când plec, ți-l las prin testament,
Să îți așterni timpul prezent.
catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fandositei - Parodie după "Primăverii" de Șt.O.Iosif
O, tu, cea mai fițoasă dintre dame,
Ce-ți fluturi mândră, formele nurlii,
Pe toți bărbații lumii-i vezi zurlii
Și mult prea boi, la caru-ți să se-nhame!
Cam des îi schimbi, de parcă-s pălării,
Te risipești, sărind din floare-n floare,
Dar anii trec, vei fi în renovare
Și o să zaci cu dosu-n bălării!
Prea mult hormonii tăi se ambalară
Și-ajuns-ai doar o damă de consum,
În timp ce toți iubiți-ți se-nsurară.
Și cănd vei fi curând sexagenară,
Cu plasmă și cămin în livingrum,
Nici Scaraoțchi n-o să te mai ceară!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când prima oară ...
Când prima oară am sorbit sărutul,
De pe-ale tale buze dulci ca mierea,
Mi-ai fost izvorul meu și învierea
Și seva vieții ce trezește lutul.
Din cupa fericirii-am prins puterea.
Lăsând în urma mea, uitat, trecutul,
Mi-a luminat sărutu-ți azimutul,
Redeșteptând în sufletul meu vrerea.
Aripi mi-ai dat, beția mi-e profundă...
În piscul 'nalt ne-nlănțuie iubirea.
Simțiri tresar și trupul mi-l inundă.
În praf de stele se preschimbă firea.
Din timp am smuls de nesperat secundă
Și-atins-am ca din treacăt nemurirea.
sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A vieții-mi roată se rostogolește,
Ducând la vale anii mei cu ea.
Cât inima în piept se zvârcolește,
Doar mintea cu speranțe-i îngrădea
catren de Mihaela Banu (30 martie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu trenul spre Mizil
În timp ce căutam din ochi bancheta,
De-așa uimire, mai să-mi vină rău,
C-am dat peste frumoasa Julieta
Și-al ei iubit, Romeo... Popândău
epigramă de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu număra secundele cum trec,
Cu pașii mici, mers sacadat și sec,
Ci-ți împletește-n Raiul desfătării,
Dulci amintiri, prin ițele uitării.
catren de Mihaela Banu (6 august 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictatele pânze sub lupă
Maestrul rutina-și impută;
Tiparele vechi vrea să rupă.
Din har, chintesența-mprumută,
Pictatelelor pânze sub lupă.
O tentă se zbate captivă,
În raiul mirabilei schițe.
Promisa lucrare votivă,
Se-așterne sub tălpi de penițe.
Când ziua și-ntinde aripa
Și vezi greu muncite peneluri,
Pe-al lui șevalet a prins clipa,
Ce leagăn își află-n pasteluri.
Pe colțul de masă-o paletă,
Zăcând sub uscate vopsele,
E martoră, lâng-o lavetă,
La nașteri de stiluri rebele.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu (16 iunie 2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe crucea de la căpătâi
În lungul anilor șirag,
Am pus cu viața rămășag,
Că stăruind, mi-oi croi drum
Și-i voi simți al ei parfum.
De ceasul morții eu m-am dat
Să-nving destinul meu ingrat,
Ce la-nceput mi-a fost ursit,
Dar a rămas de neclintit.
De-aceea să te rog aș vrea,
Atât, ca după moartea mea,
Pe crucea de la căpătâi,
Sub fumul sfintelor tămâi,
Să încropești un epitaf
Din viața-mi prefăcută-n praf
Și să-mi tocmești pe la nămiezi,
Ca în Elada, vechi aezi,
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întreabă dorul meu de tine
Întreabă dorul meu de tine.
Sărutul meu e istovit,
Că din visare nu-și revine,
Din clipa când m-ai părăsit.
În mintea mea, idei ciudate
Din amintiri te zămislesc.
Prin lacrimile-mi tremurate,
Abia de chipu-ți deslușesc.
Cum parcă m-a-ngrozit tăcerea
Aș vrea pe nume să te strig,
Dar depărtarea de-ți e vrerea,
Mă-nvăluie năpraznic frig.
Când gându-mi bate-n uși închise,
Zdrelindu-mi zilele în timp,
Pe-altarul sufletelor ninse
Am mai jertfit un anotimp.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt tradafirul ce se scaldă-n rouă,
Astăzi sunt cer albastru, mâine lut.
Sunt scama unui nor pe luna nouă.
Sfârșit am fost, dar pot fi și-nceput.
catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-ndrăgostit de farmecul femeii,
S-ar teme de-ale timpului capricii?!
Nici cel sărac, bogatul, ori vlădicii,
N-ar da uitării ce-ntrupat-au zeii.
catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața ta rămân fără cuvinte ...
E miez de vară și mă pierd prin lanuri.
Văpaia soarelui mi-o fac cunună.
Aș vrea s-ating cu tine noi limanuri,
În seara asta, pe sub clar de lună.
Mă-mbie cântec de privighetoare
Să-ți dovedesc noian de simțăminte,
Dar orb mă simt, am în obraji paloare
Și-n fața ta rămân fără cuvinte.
În lan de maci, când vântul dă năvală,
Sărutul tău hulpav pe loc mă frânge.
Cât luna spelbu-i chip în lac își spală,
Fiori de dor mi se strecoară-n sânge.
Furtună de trăiri mă răscolește.
Pe strunele nestăvilitei lire,
M-or răsfăța, pân' ziua se ivește,
Neîntrecute cânturi de iubire.
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Mihaela Banu despre timp, adresa este: