Citate despre cuvinte și greșeli, pagina 4
Răspuns
Dacă Dumnezeu ar vorbi odată cu mine,
Cred că i-aș găsi multe defecte:
Mi s-ar părea puțin răgușit,
Puțin bâlbâit,
Puțin.
Ar face și greșeli gramaticale.
Când s-ar înscrie la cuvânt,
Cuvântul nu și-ar găsi cuvintele.
Doamne, du-te acasă!
Când vorbești numai cu tine,
Ții cel mai frumos discurs,
Ai cea mai frumoasă voce
Și toate atributele.
Iar pentru că taci mereu,
Meriți cu prisosință
Titulatura de Cuvânt.
Nefăcând ceva, nespunând ceva,
Ești fericit: nu-ți este niciodată dor
De tine.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A ne ruga înseamnă a lupta pentru unitate. Da, a lupta, pentru că dușmanul nostru, diavolul, așa cum spune cuvântul însuși, este dezbinătorul. Isus cere unitatea în Duhul Sfânt, să facem unitate. Diavolul mereu dezbină, pentru că este potrivit pentru el să dezbine. El insinuează dezbinarea, peste tot și în toate modurile, în timp ce Duhul Sfânt face să se conveargă mereu în unitate. Diavolul, în general, nu ne ispitește cu privire la teologia înaltă, ci cu privire la slăbiciunile fraților. Este viclean: umflă greșelile și defectele celuilalt, seamănă discordie, provoacă critica și creează facțiuni. Calea lui Dumnezeu este alta: ne ia așa cum suntem, ne iubește mult, însă ne iubește așa cum suntem și ne stimulează spre unitate.
citat din Papa Francisc
Adăugat de Alexandru Răduț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiri ucise pe pământ
Doar amintirea poate să-ți măsoare
Prin viscolul plecării fără sens,
Clipa în care-ai inventat ninsoare
Peste destinul ce ți l-ai ales.
Doar amintirea te mai ține minte,
Și-ți caută în cioburi de oglinzi,
Sărutul îmbrăcat în vechi veșminte
Cu care iernii veșnice te vinzi.
Și dacă nu-ntelegi, de vină nu e
Răceala ce-ai lăsat-o în cuvânt,
Ci... poate, o greșeală care-ți suie
La cer, iubiri ucise pe pământ.
poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
O greșeală trebuie iertată și uitată, adică îngropată și lăsată să se odihnească. Așa cum morții se odihnesc. Așa cum nu se cuvinte a dezgropa morții, nu se cuvine nici a dezgropa secretele.
citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe sub ușă
Ziua de azi
Mi-a fost vârâtă, ca de obicei,
Pe sub ușă.
Mi-am așezat pe nas ochelarii
Și-am început
S-o citesc.
Nimic deosebit,
După câte văd.
Cică pe la prânz o să fiu cam trist,
Nu se specifică motivul,
Și-o să continui să iubesc lumina
De unde-am rămas ieri.
Pagina exterioară informează
Despre tratativele mele cu apa, cu munții, cu aerul,
În legătură cu pretenția lor absurdă
De-a-mi intra în sânge, și-n creier.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
În inimă se ascut cuțitele
În inima mea se ascut cuțitele tăcerii
Pe cărarea unde luna-și scutură pletele
Peste colbul ars în cenușa amintirii
Unde iluziile iubirii tăbăcesc regretele.
Așezăm ochi lângă ochi în izvoare,
Sângele pulsează în statui amnare,
Greșeala lacrimii s-aprinde în tristeți,
În focuri imense din scântei amare.
În cuibul frunzelor zidite în nămeți
Se odihnesc părerile oglinzii zdrențuite
În care tu mă vezi ascuns după perdea
Cu mângâieri de îngeri prelinse în iubite.
Nu risipim nicicând zădarnica-ncercare,
Toamna limpezește cerul peste noi,
În inima mea se ascut cuțitele tăcerii
Gata să răpună furtunile din ploi.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caricatura, travestirea, parodia, precum și demascarea sunt procedee ale minimalizării, cuvânt pentru care există în limba germană un corespondent fericit (herabseitzen). Ceva elevat este, în sens psihic, figurat, ceva mare și presupun că acesta, ca și ceva mare în sens fizic, este reprezentat printr-un consum mai mare. Observația cea mai obișnuită ne arată că, dacă vorbim despre ceva elevat, vocea are alte inflexiuni, mimica este deosebită, iar întreaga noastră ținută încearcă să se acorde cu demnitate lucrului reprezentat. Ne impunem o constrângere solemnă care nu diferă mult de cea adoptată în prezența unei înalte personalități, a unui monarh, a unui prinț, a unui om de știință. Nu vom greși dacă vom admite că această inervație deosebită a mimicii de reprezentare corespunde unui consum suplimentar.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Experiența morții clinice a fost un mare dar pe care Dumnezeu ni l-a dat, pentru a ne îndemna să schimbăm drumul greșit pe care am mers până acum și să ne însușim lecția cunoașterii și a iubirii, care e adevăratul sens al vieții. Avem o singură șansă de ieșire din criza în care întreaga omenire este implicată: să optăm pentru o adevărată renaștere spirituală. Cu alte cuvinte, să trăim în armonie cu Dumnezeu, cu noi înșine, cu semenii și cu natura.
Dumitru Constantin Dulcan în interviu (noiembrie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În inimă-i răspunsul!
Nu te lăsa prostit de vorbe mari
Ce-ți sunt în minte strecurate,
De către cei ce împletesc cuvinte
S-apoi le-aruncă în văzduh
De dragul de-a le auzi rostite.
Caută-n schimb să-ți faci curaj,
S-asculți tăcut ce inima-ți șoptește.
Și cu încredere s-o lași să te ghideze,
Pe calea către tine.
Ea știe fără nici cea mai mică urmă de-ndoială
Ce-ai fost, ce ești și ce poți deveni,
Și fără să judece-ale tale fapte
Te sfătuiește și te îndrumă răbdătoare,
Știind că într-o bună zi te vei trezi.
Așadar, aruncă-ți ochiul către ea mai des.
Lăsându-te călăuzit de-a ei înțelepciune
[...] Citește tot
poezie de Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În rău și-n bine
Ce să fie viața mea?
Dansul unui fulg de nea?
Lacrimă-nghețată-n vânt
și căzută pe pământ?
Picătură de sudoare,
o scăpare muritoare
dacă este viața mea,
ai să vrei să uiți de ea,
nimic să nu-ți dea de veste
că am fost greșeala Ta;
căci - înaripat - și gândul
are un călău: cuvântul.
Orice-ar fi, privind spre soare,
cu pământul sub picioare,
ascunzându-te de mine
ca un păpușar pe sine,
[...] Citește tot
poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rană
Nu voi găsi cuvinte când simt brațele tale
Că vin încet spre mine dezmierdând,
Unghiuri rătăcite din lumile-mi ovale
Tăcere a cuprins inima oftând.
De aș afla cum să mă apăr când leii vor să muște
Aș fi acum departe, departe de unde sunt...
Jalnicul meu suflet impulsiv să guste,
O viață de senin odat' pe-acest pământ.
Plânsul meu se scrie în cărți ce nu le văd,
Mă doare în adânc când singură mă aflu...
Și privesc la mine, ochi lăcrimați revăd
Și un suflu cald luptând în rece sacru.
Te-ntrebi vreodat' cum mă rănești și mă tai pe suflet?!
Dureri se înmulțesc atunci când nici nu știi...
Eu așa înaltă... voi, prea mici în cuget
Nu pot schimba destinul a trei oameni vii.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Despre vârstnici. Au trăit mult. Adeseori au fost păcăliți și adeseori au făcut greșeli. Și viața, în ansamblu, e o treabă cam urâtă. Rezultatul este că nu sunt siguri de nimic și fac toate lucrurile într-o măsură prea mică. Ei cred, dar niciodată nu știu și poate tocmai din pricina acestei șovăieli adaugă întotdeauna cuvântul posibil sau poate. Mai mult decât atât, experiența lor îi face neîncrezători și îi determină să bănuiască numai răul. Își călăuzesc viața într-o măsură prea mare după considerații referitoare la ceea ce este util și prea puțin după cele referitoare la ceea ce este nobil, căci utilul este ceea ce e bine în mod absolut. Nu au încredere în viitor. Parțial și din cauza experienței. Pentru că, majoritatea lucrurilor merg prost; sau, în orice caz, mai prost decât se puteau aștepta.
citat celebru din Aristotel
Adăugat de Emil Dogaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
O toamnă necesară înlăuntrul fiecăruia
Noi am rostit toate acele cuvinte; dar, pentru drumul
pe care vom apuca, cuvintele
nu pot forma un plan. Nu exista altă pregătire, fără de numai
harul divin. Greșelile mele
au stat ascunse. Cineva ar putea numi așa ceva pregătire!
Am un strop minuscul
de cunoaștere în sufletul meu. Îl las să se dizolve în oceanul tău.
Sunt atât de multe primejdii în el.
Înlăuntrul fiecăruia din noi este o toamnă continuă. Frunzele noastre
cad și sunt duse de vânt
peste ape. O cioară cu picioare negre croncăne
despre cele trecute. Apoi,
generozitatea ta revine: primăvară, aburi, inteligență,
parfum de zambile și trandafiri,
[...] Citește tot
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricare ar fi greșelile făcute de partenerul dv., nu-l criticați niciodată, nu pronunțați niciodată cuvinte aspre de mustrare, iar dacă cineva încearcă să-l ridiculizeze, săriți-i în ajutor și apărați-l cu o dreptate sălbatică.
citat din Dale Carnegie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ceas de taină
Sunt un castel cu zidul, pe-alocuri, dărâmat
De valul nestatornic în țărmul lui bătând-
Un boț de humă arsă cu suflet prea mirat
De-atâta ritm ce bate în trupul lui flămând.
Destinul ce mi-i dat îl port cum se cuvine
Și-n Tine, Doamne, caut puterea și-alinarea
Căci pentru-ntregul cer, ce azi îmi aparține,
Mi-ai dat în dar tăria de-a mă lupta cu marea
Acestei vieți în care am fost, cândva, sortită
De-a bea din cupa plină pelinul dar și... vin.
Iar de-am greșit vreodată, eu, oaia rătăcită,
Am regăsit Lumina-n cuvântul tău blajin.
Și-acum, în ceas de taină, precum o stalactită
Mă scurg în mii de lacrimi și Ție mă închin.
poezie de Elena Victoria Glodean din Între două tăceri (25 aprilie 2008)
Adăugat de Elena Victoria Glodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu cred că cei care au supraviețuit pe munții mari ai lumii sunt mai buni decât cei care au murit. Norocul, în mod sigur, are un cuvânt de spus aici. Dar erorile comise au și ele un rol important, la fel ca și prudența și experiența.
citat din Kurt Diemberger
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când, ca urmare a unei tulburări oarecare, survenită în clipa pronunțării unui cuvânt dat, cineva emite la repezeală o vocală lungă, el nu pregetă să alungească vocala scurtă care urmează imediat după aceea, săvârșind astfel un nou lapsus destinat să-l compenseze pe primul. La fel se petrec lucrurile atunci când cineva pronunță într-un mod impropriu sau neglijent o vocală dublă; el caută să se corecteze pronunțând vocala dublă care urmează într-un fel menit să reamintească pronunțarea exactă a celei dintâi: s-ar spune că persoana respectivă ține să demonstreze auditoriului său că cunoaște limba maternă și nu se dezinteresează de pronunțarea corectă. Cea de-a doua deformare, care poate fi numită compensatoare, are ca scop tocmai să atragă atenția auditoriului asupra celei dintâi și de a-i dovedi că vorbitorul însuși a luat aminte la greșeala sa.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar nu ne da... singurătate...
Motto:
Când vara e aicea iar
Și ne-"nflorește" cerul tot,
Să ne-amintim - o clipă doar -
Și de acei ce... nu mai pot...
Când iarna șuieră haină -
Și-n jurul tău... și-acolo-n tine,
Cui întinzi mâna ta bătrână,
Să-i ceri să-ți dea... un pic de bine?
Privești în jos, cu umilință,
Te rogi să mori, de chin să fugi,
Dar mult prea greaua-ți neputință,
Nu mai răspunde nici la rugi...
Și n-ai un suflet lângă tine,
Să-ți curme jalea c-un cuvânt,
Să-ți ia calvarul de rușine
Și să îl spulbere în vânt...
[...] Citește tot
poezie de Mariana Cruceru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinceritate, cuvânt cu rezonanță, exprimă stări emoționale intense. Sinceritatea se oferă mai greu și este primită, de multe ori, cu neîncredere. Este apreciată de cei cu carcater ales și pusă sub semnul întrebării de cei comuni. Sunt situații în care este de evitat, mai ales acolo unde ea ar putea fi înțeleasă ca o jignire și nicidecum ca un mod de corijare. Sinceritatea este o armă cu două tăișuri, dacă ea nu este apreciată la justa sa valoare, de cel căruia îi este adresată. Firește că toți dorim să ni se ofere sinceritate și căutăm, pe cât posibil, să oferim la rândul nostru, dar sunt situații și situații, de aceea nu o recomand întotdeauna, mai ales acolo unde ea ar putea fi înțeleasă greșit.
citat din Rita Drumeș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În taină
Strălucitorii ochi albaștri
Mă-ndeamnă-ntr-una să-i privesc
Și-astfel în noapte doi sihaștri
Cântul iubirii-și povestesc.
N-am fost și nici nu vrem să fim
Călugări din bătrânul schit
Căci multe-avem să ne șoptim
Când luna blând a răsărit.
Vino-n brațe-mi draga mea
Vreme de pierdut n-avem
Când ne-ndeamnă dragostea
Să mă chemi și să te chem.
Copila mea cuminte
Deși puțin vorbim
Alesele cuvinte
Ne fac să ne iubim.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cuvinte și greșeli, adresa este: