Citate despre flori și mere, pagina 4
Chipul tău de floare
flori de măr... ce amăgire
într-o iarnă argintie
vis în nopțile de iarnă
dorul viu de primăvară
pe un colț de cer in soare
zăresc chipul tău de floare
întind mâna să-l cuprind
dar dispare-n infinit
a fost numai o părere
nu sunt flori și nu sunt stele
doar o iarnă cam geroasă
ce mă ține-nchis în casă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
Sunt acum struguri și mere
Dar nu mai sunt rândunele
Multe flori sunt veștejite
Frunzele-s îngălbenite
Iară pomii rămân goi
S-a dus vara de la noi
Păsărelele-au plecat
Frunzele s-au scuturat
Vantul sufla și ne zice:
- Uite vine iarne rece
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miniaturi Seara
Aseara-am stat sub marul nostru bun,
Cu mere, ca obrazul tau, domnesti.
Cat as fi vrut si n-am cercat sa-ti spun
Ca-n gandurile mele, floare, cresti.
Ne-am ridicat deodata amandoi
Si-am parasit livada impreuna
Cu buzele-nghetate. Peste noi
Curgea molatic un parau de luna.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumătate a trupului
Din tălpi până-n creștet
mă-nvelește glasul mamei.
N-ar fi ea scânteie dacă n-aș fi fost eu
cerul legănat de ape.
Când mi se făcea dor de iarbă,
mă auzeam de sub învelișul inimii ei
în mijlocul basmului.
Jumătate a trupului meu e mama,
Cu cealaltă jumătate m-am privit
într-o frunză de măr
și eram floarea lui.
Celelalte flori mi-au ajuns la inimă;
vor muri fără mine
dacă nu le împăturesc cu aripi de înger
să urce în oglinda cerului,
să curgă ninsori în fericirile celor
care n-au fost înveliți
din tălpi până în creștet
de glasul mamei.
M-am gândit la frunză și
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciorchini de omăt
Iarnă, ce frumoasă ești
Când văile primenești
Cu haine imaculate
În lacrimi de brad spălate!
Și cât de fermecătoare
Este prima ta suflare
Când împrăștie, în joacă,
Mugurii de promoroacă!
Iarnă, tu mă-nnebunești?!
Coborâtă din povești,
Cu ifose de crăiasă
Vrei să-mi intri iar în casă.
Și-mi zici că, de sărbători,
Pe geam ai să pictezi flori!
Bine! Fie-așa cum spui,
Dar vreau floarea de gutui
Pe suflet să-mi desenezi.
Vreau și pomi cu mere verzi
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
hora satului
în zi de sărbătoare
ochii nesătui
în livezi înflorite
merele pârguire
tanka de Mariana Popeangă Cornoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Sub flori de măr
Ce mi se scutură în păr
Se umple sufletul de soare;
Pe orice frunți suferitoare,
Oh! ningeți, albe flori de măr.
Sub liliac
Sunt pasări dulci ce nu mai tac,
Concert de voci mângâietoare
Sărmani cu inimi gemătoare,
Uitați, dormiți sub liliac.
Pe sub cais
Din aripi bate albul vis
De-o inocență răpitoare:
Amanți cu inimi arzătoare,
E fericirea sub cais.
Sub nucul lat
Te afli însă izolat
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A doua zi se sculară, pe ochi mi se spălară, se îmbrăcară, se scuturară și pe Domnul lăudară, că le-a ajutat de au ajuns vii, nevătămați. Spuse Țugulea tovarășilor săi pentru ce a venit, iară ei răspunseră că dacă împăratul nu va voi să-i dea fata de bună voie, apoi o vor lua-o ei cu nepusă în masă, că doară nu sunt ei de florile mărului cu Țugulea viteazul.
Petre Ispirescu în Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am început o campanie de alungare a albinelor din meri. S-au apucat să înțepe toate florile!
aforism de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dumnezeu a dăruit o livadă. Mărul nu a existat înaintea florii și înainte de a deveni fruct!
Viorel Muha (martie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lerui-ler
Ninge cum ningea odată
lerui-ler cu flori de măr
viscolește înflorind o fată
din pământ și pân-la cer
Lerui-ler cu flori de măr
doar vioară parcă ninge
și-un troian într-adevăr
lasă-n urmă câte-un înger
Doar vioara parcă ninge
viscolește înflorind o fată
soarele un strop de sânge
ninge cum ningea odată
Lerui-ler cu flori de măr
o mână mă scoate-n cer
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (decembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umoriștii și iarna grea
Când e timp capricios
Și din cer cad flori de măr,
Luăm iarna-n serios
Și guvernul în răspăr.
epigramă de Nichi Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind spre absolut
Lerui-ler ninsoare mută
Dumnezeu așa sărută
lerui-ler cu flori de măr
iarna vine azi din cer
Lerui-ler pe câte-un fulg
din nemărginire-l smulg
lerui-ler ce dulce vină
să vă dea la toți lumină
Lerui-ler dragostea mea
a desprins din cer o stea
lerui-ler colindă frigul
de la singur la mai singur
Lerui-ler cu flori de măr
dragostea vine din cer
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (12 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
bătăi ușoare
când și când la fereastră
o ramură de măr
grea de atâta floare
mă ține trează din zori
tanka de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În seara de Crăciun
Afară ninge liniștit,
În casa arde focul;
Iar noi pe lângă mama stând,
Demult uitarăm jocul.
E noapte, patul e făcut,
Dar cine să se culce?
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar și dulce.
Cum s-a născut Hristos în frig,
În ieslea cea săracă,
Cum boul peste el sufla
Căldură ca să-i facă.
Cum au venit la ieslea lui
Păstorii de la stână
Și îngerii cântând din cer,
Cu flori de măr în mână.
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Devenire
Am fost floare de măr,
într-o copilărie frumoasă,
prințesa cu rochia roz.
Visam,
să devin un măr de aur.
Lumea-și vedea încă de ale sale
când sămânța mărului
a încolțit miraculos.
Și, cum Dumnezeu
ne împlinește mereu visele,
azi mă regăsesc întreit.
Pe cea mai tânără
ramură, o floare nouă
cântă soarelui de,, ziua bună!,,.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
A doua zi nu se luminase bine de ziuă, și împăratul era în grădină ca să vază merele cele aurite și să-și împace nesațiul ce avea de a se uita la dânsele. Dară rămase ca ieșit din minți, când, în loc de mere coapte aurii, văzu că pomul înmugurise din nou, iară merele nicăiri. Încă fiind acolo, văzu cum înflorește pomul, cum îi cade florile și cum roadele se arată iarăși. Atunci îi mai veni inima la loc și se mulțumi a aștepta până a doua zi. în ziua următoare, ia merele de unde nu e. S-a supărat împăratul, nevoie mare, și porunci ca paznici să se uite să prinză pe hoți. Dară ași! unde e pomana aia! Pomul înflorea în fiecare zi, se scuturau florile, rodul creștea și seara da în pârg. Noaptea se cocea. Oarecine venea atunci și le lua, fără să prinză de veste oamenii împăratului. Pare că era un lucru făcut: acel cineva care lua merele își bătea joc și de împăratul și de toți paznicii lui. Acest împărat acum nu-i mai era că nu poate avea mere aurite la masa lui, ciuda cea mai mare era că nici pârga acestui pom nu o văzuse măcar. Aceasta îl întristă până într-atâta încât p-aci p-aci era să se scoboare din scaunul împărăției și să-l dea celui ce se va lega a prinde pe hoț.
Petre Ispirescu în Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Instictul poeziei
Mă dor genunchii de Brâncuși
și mâinile mă dor de Eminescu
într-un marfar am plâns la Huși
cu merele din rai se-ocupă restul
De mâinile mă dor de Eminescu
când mângâi coapsele-ți cu elegii
numai ca poet eu m-am ales cu
frumoasa toamnă a florilor dintâi
Când mângâi coapsele-ți cu elegii
și-într-un marfar mai râd la Huși
în rapidul amintirii dragoste rămâi
mă dor genunchii de Brâncuși
Și mâinile mă dor de Eminescu
Shakespeare și el să dea tot testul
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Copilăria asta e un fluture...
Să se facă repede copilărie,
cât ar bate trei orologii
cu douăsprezece aripi de pegași în cetatea norilor,
să se prefacă zăpezile în armăsari de foc.
Copilăria asta e un fluture
urcat în fulgerul tânăr,
amestec de primăvară și lumină între flori.
A fi copil e înger la ureche.
Atunci ce rost mai are orizontul
sau râul cu un singur mal?
Că s-a întâmplat să-mi văd aripile în oglinda apelor.
Am trecut de toamna cu buzele de mere roșii,
Jumătate floare, jumătate grăunte de rouă,
plutesc în armura soarelui.
Se-ntâmplă, că s-a întâmplat să mă fac fluture
de la inimă în jos,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița (30 august 2017)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și mai trecând ce mai trecu, împăratul își aduse aminte de cele trei mănunchiuri de flori. Atunci se vorbi cu împărăteasa cum să facă să-și dea fetele la casele lor. Cum se află de această hotărâre împărătească, începu a veni pețitori de pe la fel de fel de împărați. Fetele, adecă cea mare și cea mijlocie, își aleseră câte un fecior de împărat și se duseră după bărbații lor. Fata însă cea mică nu voia să se mărite cu nici un chip. Ba să-i dea pe feciorul cutărui împărat, ba pe al cutărui; ași! ea zicea că nu-i place nici unul. Ce să facă bietul împărat? Se sfătui cu boierii și găsiră cu cale să stea fata într-un pridvor, cu un măr de aur în mână, să treacă toți fiii de împărați și de boieri pe dinaintea ei, și, pe care îl va plăcea, să-l lovească cu mărul. Așa și făcură.
Petre Ispirescu în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre flori și mere, adresa este: