Citate despre flori și nuferi, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la flori și nuferi, dar cu o relevanță mică.
Caută-mă
Caută-mă... în nopțile cu lună,
Sărut să pun pe-a-tale pleoape,
Pe frunte să pun o cunună,
Din flori de nuferi, de pe ape.
Caută-mă... în visele tale,
Când dormi să uiți amarul,
Să fiu eu, perina cea moale,
În somn când treci hotarul.
Caută-mă... în lacrimile tale,
Ploaie ce udă aridul pământ,
Să crească flori pe o cărare,
Să vin pe ea... să te alint.
Caută-mă... în vântul ce-adie,
Să-asculți șoapte de amor,
În zborul florilor de păpădie,
Am să te mângâi cu mult dor.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Lihăt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descânt
iubito, în zori
îți voi zidi o casă din petale de vis
mâinile noastre, duioase atingeri făr de margini precise
să îți pui în păr un strop de dor
să te îmbraci apoi în flori albe de cais
voi întreba doi nuferi dacă ar dori să îți stea in obrăjori
te-as inveli în clipe nesfărșite
ți-aș împleti iubito părul cu lacrimi de iubire
numărând în astă seară pașii pănă la limita dorului
doar pentru tine
femeie, înger și durere
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitalam
Anotimp de iubire al apelor lungi
sunând toropit și prozodic în maluri,
când plouă cu astre-ostenite de vârstă,
întoarse în mâluri primare de fluvii...
Bogatele trupuri de carne lichidă
cu vinele verzi - somnoroase tulpine de lintiți;
artere submerse - liane de nuferi clorotici;
nervoase vibrări de unde subțiri și foșnite,
imensă-ncordare de fibre foind:
iuți păstrăvi, plevușcă futilă, bibani melancolici,
și somnii placizi - acuaticii mușchi răscoliți;
crap matur, viclean - o, monstruos biceps al deltei!
Periodic răstimp al apelor calme,
cu mari înfloriri germinale de icre:
maci roșii și negre lalele - pretexte vitale;
și sălcii sumare-așteptând despletite
fecunda plecare-a polenului - ploaie
întoarsă în mâluri primare de fluviu...
[...] Citește tot
poezie clasică de Romulus Vulpescu (1959)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel cu lacrimă de vânt
Suspină în adâncul meu doi ochi căprui fardați cu ploi.
Pe scări de suflet urcă umbre cu pasi stingheri și umeri goi.
Chiar îngerii se răzvrătesc, oftând de dor încătușați,
Din aripi, împletind în zare, un pod din lacrimi, resemnați.
De ce nu te-am găsit pe când flori de cireș inimresmau
Ani inocenți de început și prin petale rătăceau,
Alai de fluturi nepereche pe ram de gând, din pribegie?
Aș fi venit prin lan de maci să-ți dărui stele numai ție!
Te-aștept să-mi vindeci rest de vis, să-mi ștergi tocite agonii,
Pastel cu lacrimă de vânt să mi-l pictezi în armonii.
Să-nseninezi solstiții oarbe de-absențe lungi, încărunțite
Și dor ne-nfrânt să îl dezlegi cu flori de nufăr infinite.
Te voi chema cu glas de crin, din necuprins și zbor uitat,
În seara ce va fi să vină să-mi spui, în șoaptă, de-ai păstrat
Scântei de jar din vis nestins, de-ți pasă, fiindc-aș vrea să știi
Că pescărușii melancolici ți-au scris pe cer: -Te-aștept să vii!
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de epocă
Într-un buchet de flori de toamnă... am pus parfum de epocă,
Un vechi parfum stors din romanțe, din frumuseți îngălbenite.
Parfum de coarde-atinse tandru și veșnic... ca un miez de rocă,
Parfum din vremuri ce sunt duse... parfum din timpuri fericite.
Pe un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de nostalgie,
Un vechi parfum cu iz de-atuncea, când ne iubeam fără păcat.
Parfum de epoci strânse-n viața... cu-aceiași timpi ca-n trilogie,
Parfum din vremuri stinse-n vremuri, odor ce-și n-are duplicat.
Într-un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de tinerețe,
Un vechi parfum, stors din dorințe... păstrat acuma în memorii.
Parfum de nopți topite-n patimi, de nopți cu nuferi de noblețe,
Parfum din vremi demult apuse... din vremi răzlețe prin istorii.
Pe un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de ploi târzii,
Un vechi parfum cu-aromă dulce, cu-aromă coaptă, de demult.
Parfum din stropi de pasiune... ce-au curs prin nopți cu frenezii,
Parfum din vremi... ce-au fost odată, romanțe vechi ce le ascult.
poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre pași de-argint
printre pasi de-argint, primăveri trecute
își arunca fluturi si-adieri de vânt
printre bucle blonde de copii zănatici
trec încet și nuferii ce rad pe rand.
prin poteci albastre de lavande mandre
se strecoara macii, parca-nlacrimati
cu obrajii rumeni, imi aduc aminte
chiar si flori de colt, zane-n muntii 'nalti.
mă imbraca zorii-n roua albastrie
și-mi saruta talpile fierbinti
mă strapung indata de odinioara
reci fiori de tine, simt cum ma inalti.
picuri reci de ploaie, amintirea-i vie
mana-ti curge-ncet peste trupul meu
un parfum discret, puf de papadie
azi iti simt chemarea, doru-ti este greu.
[...] Citește tot
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roua de pe flori
ne spune o poveste de a
mor (?!) dacă nu te văd
te văd dulce emoție
talisman: un nufăr as
cu
ns în suflet adânc
ce mult înseamnă să rămâi
îndrăgostit și roua știe povestea
un
timp stai și asculți dramoleta
de amor pur ne
contrafăcut - inima plânge
o poveste ieftină, naivă pes
cu
ită dintr-o revistă de doi lei -
cât un covrig cu mac cu sare
pentru domnișoare puse pe plâns
părăsite de iubit logodnic soț amant
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te las
Te las... să-ți fie dor de mine
Să vezi când dimineata vine
Că-i întuneric și e gol
În casă singur dai ocol
Nu ai știut ca sa te bucuri
De ochii mei ca flori de nuferi
De limpezimea apei reci
Și de umbritele poteci
Din râsul meu nevinovat
Nu ai știut sa faci palat
Și candelabru de lumina
Din bucuria mea deplină
Te las... să-ți fie dor de mine
S-aud în urma mea suspine
Și dacă nu va fi asa...
Nu- i locul meu în viața ta.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E iarnă
Pe lacul mort, un val face un rid
Și barcagii-s triști și nu vâslesc,
Nici nuferi nu-s, iarna nu înfloresc,
De ger și stufu-a devenit flacid.
La sat, poeții, în odăi se închid
Și muzele cu versuri le pețesc,
Pe lacul mort, un val face un rid
Și barcagii-s triști și nu vâslesc.
În munți e jale, lupii, oi, ucid,
Pe stânci abrupte, brazi se preoțesc,
Parfumul de tămâie-l risipesc
Și-n dangătul din clopotul rigid
Pe lacul mort, un val face un rid!
rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vei mai fi altfel decât a mea
nebunia atingerii
te va urmări prin toate celulele
ca o profundă mutație genetică
îți vor înflori sânii precum nuferii
în plin deșert din ochii îți vor crește oaze
iar brațele vor înota precum delfinii
oricât te vei opune
oricât vei vrea să eviți acest dezastru
te vei prăbuși definitiv în inima mea
precum se prăbușesc stelele în ele însele
și să nu crezi vreodată că e vina mea
iubirea acestea mă omoară la fel
de parcă mi-am răstignit toți dumnezeii
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ofelia
I
Pe unda neagră, lină, în care stele dorm,
Ofelia cea albă plutește-ncet, culcată
În lungile ei văluri. Și pare-un crin enorm.
Chemări de corn răsună-n pădurea depărtată.
De ani o mie trece pe lungul, negrul râu,
Ofelia cea tristă, ca o nălucă pală.
De ani o mie, dulcea-i sminteală, fără frâu
Romanța și-o îngână în briza vesperală.
Ca pe-o corolă vântul îi desfășoară, lin,
Gingașul văl pe apă, și sânul i-l sărută,
Plâng sălcii pe-al ei umăr, iar trestiile vin
Asupra frunții sale, în vise-adânci pierdută.
Mototoliții nuferi suspină-n juru-i, blând;
În vreun arin ce doarme, ea sperie ca un crainic
Vreun cuib din care o clipă se-aud aripi bătând.
[...] Citește tot
poezie celebră de Arthur Rimbaud (1870)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Plouă și noi ne iubim
Plouă trupurile stau cuminți
lângă liniștea pietrelor
Mâna mea te mângâie pe trup
Orizontul își îmbracă vântul
în fulgi de zăpadă
Dimineața, iubirea ca soarele,
Curată în flori de nufăr se ascunde
Îți cuprind mânile cu somnul
Și liniștea păpădiilor
Eu știu să te iubesc cu apa
Și focul cu seara și dimineața
Ce ridică curcubeul, scăldat în soare
Acum timpul face din aripi magice
Culori albastre galben-verzi
Un zbor de cocori în translucida iubire.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucium de cer
Ninge cu nuferi albaștri de tei
Luna se oglindeste-n ochii ei
Doinind lacrima catargelor
Infinite coloane...
Scufundate-n codrii pe cer
Somnorase stele pe ramuri de păsărele
Călătoare petale de floare albastră
Pe vântul unui rece astru
Fiu de Luceafăr......
Cu vine de mercur argintiu
Izvorât din lacul Phoenix
Invălurit de ramură de plopi fără soț adiind
Dulcea baladă incrustată
Pe o placă de marmură jelită de soare
Cutreieră el
Copilul bucium de cer...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuferi la xi-hu
In oglinzi de margarite
Ondulate-n moi covoare,
peste ape-ncremenite
Nuferi pun stravechi stergare.
Insulite mici, cochete,
Printre unde tremurande,
Strang alaturi in buchete
Nuferi mari cu flori rotunde.
Albe flori, ca o mireasa
Ce se-ndreapta spre altar,
Pete albe de matasa
Printre frunze verzi rasar.
Mai departe-n alte cercuri,
Gelozii de mandarini,
Nuferi galbeni duc de veacuri
In a lacului gradini.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Enache
Adăugat de Laurentia Paun Taban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Să ne iubim o veșnicie
Sub sâni îți înfloresc magnolii,
Eu smulg din rodul lor târziu
Și-acopăr cu lumină zorii
Catifelați... Căci vreau să fiu
Întâiul val de lună plină
Ce să te soarbă se grăbeșe,
Cât ochii tăi sunt zi senină
Și teiu-n păr îți înflorește.
Te chem într-un ocean de sângeri...
Pe buze - mal catifelat...
O scoică și-a ucis tăcerea
Și-ntr-un surâs s-a înălțat.
O lotcă, blând precum un nufăr,
În larg, tăcut, spre necuprins,
Duce iubirea noastră-n visul
De neuitat, de neatins...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
umbrele se șterg în zori
răsar pe mal albi nuferi
eu scriu cu pana înmuiată în noroi
durerea în cuvântul dintâi
cuvântul se zbate în mine
căutând timpul ce vine
mă scurg pe pagina goală
cuvântul în taina Ta se întrupează
eu scriu în cuvinte nevăzute
chipul și minunea de a fi
o lacrimă de înger peste pleoape
e zbor presărat cu stele
adie lin, în chip de flori peste câmpiile sufletului
eu caut să scriu în slove
chipul și minunea de a fi în vers
lumina Ta
în noaptea din noi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți las zălog un mac
Te regăsesc ades în necuvântul serii,
În zâmbete de nuferi ce se-oglindesc pe lac,
Vâltorile de gânduri din portul nerăbdării
Ți le trimit prin fluturi ce-n zboruri își desfac,
Mov aripi de saten să-ți mângâie durerea,
Cu praf de acuarelă pe buze să-ți picteze,
O lacrimă de-alean să-ți tulbure privirea,
Cu flori turcoaz de stele un vis să-ți contureze.
În adieri de șoapte poți desluși chemări,
Minute-mpotmolite de timp pietrificat,
Un înger adormit în cuib de neuitări
Și-un suflet ce în taină cu dor l-ai sigilat.
Am să te-ating o clipă cât minte să mă ții,
Voi fi un amănunt în zodie de vânt,
Dar visul este vis. N-am cum să vin, să-mi fii,
Zălog îți las un mac în fiece cuvânt!
[...] Citește tot
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragă-mi ești
Dragă-mi ești ca dragostea,
Dragostea ce-n suflet port,
Tu nu poți să fi a mea,
Și acest gând eu nu-l suport.
Dragă-mi ești ca un luceafăr,
Luceafăr din miez de noapte,
Precum o floare de nufăr,
Dragi îmi sunt a tale șoapte.
Dragă-mi ești ca un sărut,
Acel sărut ce vreau să-ți dau,
Ca prin magie apărut
Pe buzele-mi să pot să-l iau.
Îmi ești tot dragă, și-mi vei fi
Mai mult decât tot universul,
Cât te-am iubit, te voi iubi
Știu că doar eu îți sunt alesul.
poezie de Răzvan Isac (24 decembrie 2014)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din flori de nufăr
Din flori de nufăr împletit-a punte
Natura, peste luciul nesfârșit,
Lumina-n cupa lor s-a cuibărit,
Zădărnicia timpului să-nfrunte.
Suav miros, în rătăciri nomade,
Spărgând hotarul șubredei blazări,
Desferecat, se scurse din visări,
Scăpând din încâlcitele năvoade.
De prin străfund de lacuri, ca-n oglindă,
Gemene flori și-ntoarnă al lor chip,
Tânjind spre cerul ancorat în grindă,
După străvechiul lumii arhetip
Și-n cercuri infinite se perindă,
În sacru ritual, stereotip.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Factori decisivi
pasiune, performanță, perseverență
trei factori perfect decisivi
cu parfum de poezie fac prezență
printre autorii zilei inventivi.
mă hrănesc cu poezia persuasivă
las timpul să se scurgă în condei
vremea inspirației este cursivă
ca un fluviu străbătut de idei.
sensibilă emoție ca floarea de nufăr
atrage-ntre petale fluturi visători
inec dezamăgiri ce mă fac să sufăr
în sufletul meu poposesc călători.
anii creativi sunt ordonați în cufăr
la școala viitorului vor fi luminători.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre flori și nuferi, adresa este: