Citate despre inimă și înfrângere, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la inimă și înfrângere, dar cu o relevanță mică.
Angelina
Ca Dumitru-n albanime
Mai viteaz nu era nime,
Nici la braț mai viguros,
Nici la umblet mai frumos:
Era înger la iubire,
Zmeu era la războire;
Între fete curcubeu,
La bătăi trăsnet și leu.
El cu dragii săi tovarăși
La război pornit-a iarăși,
Dar pe drumul lat și-ntins
L-a cuprins un dor pe cale:
Dorul Angelinei sale.
Și el zice către frați:
Dragii mei! Voi m-așteptați,
Până-n seară, până-n noapte,
Până mâine-seară poate,
Pân mă duc la draga mea
Căci nu pot de dor de ea!
Astfel zise lin și blând
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătatea omului
Să-ți faci puțini prieteni. Din tine nu ieși.
Căci prea des falsitatea credința ne-o înfrânge.
Când ți se-ntinde-o mână, nainte de-a o strânge,
Gândește-te că poate te va lovi-ntr-o zi.
Să nu-ți dezvălui taina din suflet celor răi.
Nădejdile, ascunse să-ți stea de lumea toată.
În zâmbet să te ferici de toți semenii tăi,
Nebunilor nu spune durerea niciodată.
O, tânăr fără prieteni mai vechi de două zile,
Nu te-ngriji de Cerul cu-naltele-i feștile!
Puținul să-ți ajungă, și zăvorât în tine,
Tăcut contemplă jocul umanelor destine.
Pe cei curați la suflet și luminați la minte
Neîncetat să-i cauți. Și fugi de tonți și răi.
Dacă-ți va da otravă un înțelept, s-o bei -
Și-aruncă antidotul, un prost de ți-l întinde.
[...] Citește tot
poezie celebră de Omar Khayyam
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nu-ți renega iubirea
Nu mă îndurera,
în mine ca și-n tine
trăiește Dumnezeu,
coroană de iubire.
Ca El noi pătimim
căci poate e firesc,
așa mai mult să știm
iubirea, din pocale de cristal, să o sorbim.
Nu-ți renega iubirea,
nu o închide în cămări obscure
căci sufletul rămâne
inert fără de hrana din prescure.
Că nu mai poți iubi,
să spui, e nedreptate,
ești însăși tu iubirea,
acum și peste moarte.
El e mereu în tine
n-ai dreptul a-l nega,
trăiești căci El e si va exista
neancetat în inima ta.
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înfrângeri
să-mi construiești o casă din inimi frânte
departe-n întunericul des
unde e greu să ajungi,
pomegranade dulci să-mi așterni pe buzele uscate
să mă hrănesc din ele mai apoi,
când ultimul strop din eternitate va aluneca din universul meu,
timpul râde de mine că nu i-am deslușit secretul,
chipul meu de copil se-ntreabă unde-am fugit,
știe că n-am să mă-ntorc acasă...
păsări fără aripi cu pene umflate în șir indian se clatină pe străzi,
eu sunt una din ele, ieșită din rând
cu pene mai lungi puțin colorate și grele,
număratul stelelor acum m-a obosit,
vreau să-nchid ochii în pustietatea serii
să cad în visul neștiut,
cortine lungi, să curgă praf din ele
să nu mai văd sfârșitul iscălit, pe foi de dud uscat
închise-n temple albe,
să nu mai cer trecut nici viitor
că tot ce am, ce sunt, oricum se va cerne.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magrady Graham
Spuneți-mi, a fost Altgeld ales guvernator?
Când se simțea deja prosperitatea adusă de profituri
Și când Cleveland-ul a început să se dezvolte, întinzându-se spre est,
Era de acum prea mult pentru tine, biată inima bătrână
Care ai făcut atâtea eforturi pentru democrație
În lungi, prea lungi ani de înfrângeri.
Și, asemeni unui ceas peste care s-a așezat uzura,
Ți-am simțit bătăile mai plăpânde, până când te-ai oprit.
Spuneți-mi, a fost Altgeld ales?
Și ce a înfăptuit?
I-au dăruit capul pe tipsie unei dansatoare
Sau a triumfat pentru binele poporului?
Întreb, pentru că atunci când l-am văzut
Și i-am strâns mâna
Ochii lui albaștri, senini și copilăroși,
M-au mișcat până la lacrimi
Plutea în jurul lui un aer de eternitate,
Precum lumina aceea rece, proaspătă și clară care se străvede în zori
Deasupra culmilor!
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul e parte din noi. Ne construiește, ne ridică la fileul hazardului cu imperfecțiunile aferente, definindu-ne. Suntem esență și Har, mici miracole, robi și împărați într-o biată inimă ponosită. Ne naștem iubind și pierdem lupte detașat, cinic, pentru orgolii, visuri frânte, lungi și aproape interminabile agonii asumate.
Lasă o fereastră deschisă! În spatele ei sunt oameni frumoși, sluți, curajoși, integrii sau lași. Puțin din tine. Se reinventează, plantează flori pe Cer, zboară din sine, se detașează de rău și dansează în ploaia vieții în picioarele goale. Unii sunt piatră de temelie, alții altar, alții o flămândă și surdă înfrângere. Dau cu tine de toți pereții timpului, te strivesc doar, doar să prinzi elan și să-ți desfaci aripile de visuri. Câteodată e esențial să te frângi pentru că n-ai suficientă determinare pentru recompunere. O să fie bine!
Andreea Palasescu (26 octombrie 2020)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi
cineva îmi spunea să nu te cred
râdeam ca de spaimele acelea care ne făceau
zilele fericite
precum o împreunare de mâini
cineva îmi spunea să nu te iei după cuvinte
după rândurile scrise pe marginea unei hotărâri despre care
nimeni nu poate semna
cu vibrația cea mai înaltă
cineva mi-a spus nu muri
viața se va transforma într-o înfrângere
și nu va fi de ajuns
graba miliardelor de lumini spre punctul nostru de întâlnire
să le spunem că pentru oameni stelele
sunt cele mai sigure locuri
cineva mi-a spus nu-ți opri privirea și nici inima
asupra unei singure femei
te va duce ca pe-un neputincios până la groapa săpată
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La margini
Confuzi în râul umanității ce curge,
cu ochi obosiți în care imagini trufașe
balansează între realitate și dorința ce strânge,
la margini trăiesc spectatori ai altei vieți,
invizibili, fără reguli și lanțuri, "liberi" și făr' de poteci.
La periferiile unei societăți surdă, strâmbă și coruptă
unde-i implacabilă degradarea urbană,
de mizerie sufletele-s roase și demnitatea-i pierdută.
La fiecare colț de stradă,
către un viitor ce nu mai e,
defilează speranțe ca la paradă.
Ascunși în noapte,
de tenebre sau de clarul lunii însetați,
sub mincinoase stele fermecătoare,
inima lumii și-a vieții închid resemnați,
oameni cu idei neroditoare,
absenți și dureros de viață negați.
Confuzi în râul umanității ce curge,
la margini trăiesc spectatori ai altei vieți,
timpul perenitatea înfrânge,
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te bucură, Maria
Lângă mormânt, afară,
Maria hohotea;
Și-un molcom vânt bătea
În noua primăvară...
O piatră răsturnată,
Mormântul trist și gol.
O, marele pârjol
Va înceta vreodată
În inima Mariei,
Înfrântă de tristeți?
Sfâșietoare ceti
Pun piedici bucuriei...
Sărmană Magdalina
Cu sufletul de jar,
Ți-e plânsul prea amar.
Nu-ntrezărești lumina
Zvâcnită peste moarte,
[...] Citește tot
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Motivul principal pentru care suntem de multe ori lipsiți de curaj sau de lipsă de încredere în sine sau avem o stimă de sine scăzută e pentru că există un cuvânt în dicționar care aduce teamă în inima oricui. EȘECUL! Eșecul este definit ca: Înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune. Nerealizare a unei acțiuni la care s-a depus un efort fizic sau intelectual susținut; insucces; nereușită. Trăim într-o societate care pune greșeala ca fiind ceva de neiertat. Și totuși, ar trebui din nou să îi ascultăm pe cei care au reușit și nu întreg corul de ratați ai acestei lumi. Ceea ce nimeni nu spune despre eșec și greșeală e că acestea sunt lucruri absolute firești în ORICE proces de învățare. Doar cine nu vrea să evolueze și să progreseze în viață poate spune "eu nu sufăr eșecuri". De la mersul pe jos la succesul în dragoste și la reușită profesională TOTUL este un proces în care greșeala este firească.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai este viață, fără tine...
Se scutură copacii de zăpadă
Și eu mă scutur de un dor pribeag,
Să las pădurea, cum mai râd, să vadă,
Când neiubirea pleacă în zigzag.
Te-am tot purtat pe aripi de mătase,
Ți-am arătat de sus ce verde strig,
Tu ai plătit iubirea să mă lase
Orfană sub zăpezi, să mor de frig.
Și totuși pe sub piele muguri cântă,
Viorile deszăpezite, în extaz,
Îmi țin pe corzi o inimă înfrântă
De neiubirea ta și de necaz.
Baladele îmi gustă din durere
Și-n simfonii albastre mă alint,
Iau primăvara-n brațe și-n tăcere,
Încerc să înfloresc și iar mă mint,
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum 10 ani eram pe stradă, la 5:00 dimineața, în noaptea de Înviere și am avut viziunea că în lume e plin de oameni așa cum e și Pera. Oameni înfrânți, pierduți, depresivi, fără speranță și care depun eforturi uriașe doar ca să își vadă munca irosită sau cu rezultate mult sub așteptări. Oameni care merg prin viață răniți și doborâți de sărăcie, greutățile vieții, lipsa de iubire și atâtea și atâtea nenorociri care se tot adună și nu devin mai puține, ci mai multe. Și eu, Pera, deși încă nu aveam decât rezultate foarte mici, am înțeles în inima și în mintea mea un lucru important: că dacă citesc și aplic, dacă învăț din eșec și repet încă odată cu lecția învățată, dacă perseverez ca un catâr încăpățânat care nu se lasă până când nu cade lat, pot să aleg orice domeniu din viața asta și să ating visuri imposibile. Am știut că toată puterea este la mine și dacă accept asta, pot să fac orice îmi doresc în viață. Și tu ești capabil de acest lucru! Îndrăznește și cere mult de la viață!
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miroase-a gust...
Miroase-a gust...
Miroase-a gustul de iubire, miroase-a patimă în noi
Miroase-a gust de fericire, miroase-a fân și caprifoi!
Miroase-a zâmbete furate, miroase-a sărutări fierbinți,
Miroase-a binecuvântare din Univers și de la Sfinți!
Miroase-a inimi împletite în contopirea unui trup
Și are gustul bucuriei când din amor nebun mă-nfrupt!
Miroase-a gust de primăvară când înfloresc salcâmii-n mai,
Miroase-a florile grădinii, a nopților urcate-n rai!
Miroase a sălbăticie, când trupurile cad înfrânte
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (1 noiembrie 2014)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aveți lumină?
Ciudat e cum învie Crist
Și cum vă dă lumină,
Deși din niciun acatist
Vreun rost nu se animă,
Mereu tu treci drept egoist,
Mereu ești tu de vină.
Măcar pentru o zi de-ar fi
Lumină peste lume!
Atunci nu v-ați mai amăgi
Năuci în rugăciune,
Când boli și moarte zi de zi
Nu-i nimeni să-și asume!
Mâine veți fi din nou posaci,
În lumea voastră strâmtă,
La fel de triști, ori de săraci,
Cu inima înfrântă,
Supuși unor prelați rapaci
Ce mintea vi-o-nfierbântă.
[...] Citește tot
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scindarea unui suflet
(Sentiment)
E atât de rece acum... e ger crunt,
Peisaj negru... mă zbat, cu greu îl înfrunt,
Pașii-mi sunt grei pe acest pământ.
Legată de mâini, dar cu discernământ
Rostesc în șoaptă al meu sfânt jurământ.
Îmbrac conștientă ale credinței veșmânt,
Sufletul vreau să mi-l înfierbânt.
Negrul nu mai e negru, încep să descânt.
Culoare diferită dau fiecărui cuvânt
Unite între ele, formând dulce legământ.
Sentimente aurite, ale sufletului recensământ
Iubirea-mi va fi de azi, acoperământ
Gândul nu vreau, aievea, să-l mai frământ
Să descifrez anagrama unui deznodământ.
Iubirea e un sentiment atât de sfânt,
Cu care viața, vreau să mi-o încânt.
De necurat și răutate, nu mă mai las înfrânt,
Las gerul să le poarte cu el, cât mai departe, în vânt.
[...] Citește tot
poezie de Diana Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eden poezie
(bilanț spectral)
după ce am respirat toate ispitele sub pomul cunoașterii
și-am fecundat lucruri și gesturi încuiate în zori
cunosc măsurile zilei aș putea zice
în mile de terori insolubile
steril în care am ars cărbunele sângelui meu
să încălzesc morții așternutul
pruncii gerului mi-au traversat oceanul din pântec să mă supună iluziei timpului
să-mi împăneze văzduhul cu lut mai greu decât stânca
oedip și-a pierdut vederea în oasele mele ca să-mi plătească viziunea
după ce-am tocit pingelele viului cât m-am priceput
doar atât pot spune
am un pachet de amintiri legat cu șnur de victorii și înfrângeri
mi-am executat greșelile
chiar repetitiv de cele mai multe ori
pedepselor am sorbit lacom ambrozia nu otrava mărului
pe care am făcut-o armură
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ani de-a rândul
Am trăit la fel ca toți călugării fără să știu că sunt
Am mâncat puțin și ce-am apucat fără să știu că am postit
Am îmbrăcat numai rochii lungi în urma cărora orașul se reașeza
Fără să știu că pielea mea era o prelungire a veșmântului monastic
Am mers pe jos până la casa mea, urcând și urcând poteci ale minții
Fără să știu că locuiam într-un lăcaș de cult pe care nu-l vedeam
Atât de bine era ascuns sub pleoape
În camera mea claustrală eram de fapt pe vârful unui munte
Unde nimeni nu ajungea, mi-am dedicat viața altora
Și le-am făcut jurăminte știind că nu e cale de întoarcere
Am băut numai apă de izvor așa cum fac asceții
Fără să știu că prin inima mea se putea vedea de la mare distanță
Distanța era de fapt goliciunea, doar cu ajutorul ei m-am putut găsi
Și pentru ea am învățat să confecționez zale care nu pot fi înfrânte
M-am separat de restul lumii inaptă: Vorbesc doar cu îngerii
Și-n părăsirea mea îmi sunt îndeajuns câteva cuvinte
Pe care ei ca lăptarii la prima oră a dimineții mi le pun la ușă
Dar mai ales am citit cărțile sacre și am contemplat priveliștile
Care-mi apăreau la geam după fiecare pagină, m-am pierdut în ele ani de zile
Îmi pare rău că nu pot fi găsită la timp
poezie de Carmen Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți aduc Isus onoare
mă închin Isuse Ție
și te laud și îți cânt
fii slăvit în veșnicie
de aici de pe pământ
în lumina Ta Divină
vreau Isuse să mă-nchin
de har cu inima plină
înaintea Ta eu vin
îți aduc Isus onoare
și te laud te slăvesc
căci îmi dai a Ta salvare
pentru veci eu te iubesc
o Isuse scump și drag
îți cânt azi Numele Tău
și-ți dau inima din prag
că-mi ești Domn și Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (7 august 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul VI
Venindu-mi iar în firea ce-o pierdui
de mila celor doi cumnați, de care
cu totul tulburat în suflet fui,
văzui căzniți de-alt soi și o nouă stare
de cazne-oriunde mi-am întors privirea
și-oriunde-am mers și-oricum făceam mișcare.
Era-ntr-al treilea cerc aci-n izbirea
eternei ploi, ce rece, grea și iute,
nu-și schimbă-n veci nici cursul ei, nici firea.
Și ning zăpezi și ape cad stătute
și grindini bat prin zarea-ntunecată ;
pământul ce le-nghite-ntr-însul pute.
Iar Cerber, fiara crudă și ciudată,
câinește latr-aici la ticăloșii
plouați etern, trei guri căscând deodată.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maldoror
Maldoror
Spre Lucia pe care noi urcam,
O treaptă fiecare, scara,
Iar zilele, pun preț, un ban,
Ne ceartă-n valuri neagră, marea.
Cum timpul curge neostenit,
Din turn se prăbușește ceasul,
Din lamentări în infinit
În dragoste respecți păcatul.
Eu mă opresc, se-apropie-un hău,
Un monstru fără noimă, nume,
Când bine redevine rău,
Iar răul nu creează-o lume.
Vremelnici prieteni, vremelnici oameni,
În rest vârcolacii, raci răniți,
Scoici în valuri, ce rost mai are
Să murim, dacă-nviem din nou, din nou?
Omnia fluunt, omnia mutantur,
Un marș forțat de ani-lumină.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre inimă și înfrângere, adresa este: