Citate despre iubire și sclavie, pagina 4
Renuntare
Iubito, imi calc juramantul
Un intreg univers ne desparte
Si las in urma Pamantul
Gonind haituit catre Marte.
Strabat galaxii necuprinse,
Ma-nvaluie-o cascada de stele
Din toate iubirile stinse,
Sunt doar eu si gandurile mele.
Pasiuni trecatoare, orgolii, capricii...
Renunt la tot si la toate
Nu mai sunt sclavul lumestilor vicii,
Doar vidul si astrii-mi sunt vecinatate.
poezie de Alex Dospian (2012)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înviere
nicio pace
nicio zi n-au fost așa
pe pământ
foc ce nu mistuie
dragoste ce nu cade
amintire este moartea
chiar de ar bate la ușă
chiar de ar mai striga
robii au fost dezlegați.
poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ștefan la moarte
Ștefan, domnul țării, pe cei mai mari unește
La Suceava veche și-astfel le vorbește:
- "Fiul meu cel june! Voi, români doriți!
Moartea mă culege dintr-ai mei iubiți.
Dorul pentru viață nu mă-ntristă foarte;
Omul chiar când naște face-un pas spre moarte.
Viața-i ca fantasma cu chipul plăpând
Ce prin nopți s-arată și se stinge blând.
Omu-i ca un vierme ce-n țărână pare
Un minut vederii și, lucind, dispare.
Dar mă-ntristă foarte norul furtunos
Ce pe cerul țării trece neguros;
Soliman ce mâine poate se prepară
A lovi cu moarte draga noastră țară.
Ungurul cel falnic se supune lui.
În poloni credință nu mai poți să pui.
Un pilot cu minte prin furtuna tare
Nu desface toate pânzele ce are.
Astfel pân' ce fieru-i nou să-l încercăm,
Cu temeiuri bune țara să-nchinăm.
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu din Cartea - Legende Istorice
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire, în veci slavă ție!
Ți-e sufletul fagure dulce
În veci însetat de izvoare,
Vin paseri în el să se culce
Și-albine cu miros de floare.
Te pierzi în visări sidefate
Și ziua și noaptea visezi.
Clădești din noroaie palate
Și aur în mlaștină vezi.
Tu cânți când e moartea aproape
Și-n hohote reci din senin;
Putea-vor o lume să-ngroape,
Tu nu auzi niciun suspin.
Ești focul ce arzi în oceane;
Ești sclavul ce cânți în robie,
Ești înger răpit din icoane,
Iubire, în veci slavă ție!
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur... (1926)
Adăugat de Nicolae Martinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru departe
... Și sistrele se-aud pe mal vibrând
în depărtări sub flori de timp-zenit
spre bezna-n fulger aspru biciuită.
sărută-mă, în valuri legănând
puterea dragostei nemărginită.
Te speli de vise; și cu părul mături
podele iluzorii de nisip:
sărută-mă! Rob ție, te-am răpit
pentru departe să te știu alături.
poezie de Liviu Pendefunda din Sideralia (1979)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condamnați
Eu, sclavul trist al tristei mele harpe,
eu văd pierind, cu ochii, ce-am iubit,
mi-ar fi prea mult și-o gaură de șarpe
să merg în ea, tăcut și umilit.
Ce să mai cânt, când au venit pirații
și apele din mătci ni le-au furat,
o lacrimă ființei mele dați-i
și-o s-auziți de omul scufundat.
M-aș îneca, m-aș stinge și m-aș duce,
să mă zdrobească ritmuri pe-o șosea,
nici nu mai am nevoie de o cruce,
mi-a fost destul c-am dus-o pe a mea.
.....
poezie clasică de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am vorbit cu Henry despre gelozie, despre cât de recunoscător este el că nu folosesc gelozia ca să-l tiranizez. Fac atât de mult ca să-i mențin siguranța, căci în siguranță lucrează, se dezvoltă, își găsește echilibrul și se găsește pe el însuși. S-a găsit pe sine pentru că eu n-am făcut din el un sclav. I-am respectat entitatea - simte că nu i-am încălcat niciodată libertatea. Și de aici s-a născut forța lui. Și cu această forță mă iubește, total, fără război sau ură sau rezerve; lui am putut să-i fac cel mai mare dar: acela de a nu-l ține prizonier, de a păstra sufletele noastre independente și totuși unite. Cel mai mare dar al dragostei înțelepte. Și tot asta îmi oferă și el.
Anais Nin în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nume
Mă duc, stăpână, de-acum și nu știu de-oi mai veni.
Ah, ascultă, să-ți grăiesc, până n-apuc a muri
Răbdare îți zic să faci și răbdând să nu urăști,
Inima care ți-am dat numai tu s-o stăpânești.
Ori în ce stare voi fi, să știu că m-or îngropa
Amanet cu viața mea numai la dragostea ta.
Rob desăvârșit al tău fiind dat prin giurământ,
A mă preface nu-i chip până ce-oi intra-n pământ.
acrostih de Costache Conachi din (acrostih: MARIOARA)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea târziu
Sufăr în tăcere legat cu amintiri,
În juru-mi îndreptate sunt sute de priviri,
Se-nfing în al meu suflet, și-ndurător în sânge,
E trupul meu uscat, ce nu mai știe-a plânge,
Să știi c-ai ce vărsa, atunci când ai ce strânge,
Dar cum nu ai prea strâns din tristele iubiri,
N-ai șansa să transformi scaieți în trandafiri,
Ci ai să lupti ca orbul cu lumea în zadar,
Să le arăți că-i dulce așa un trist amar,
De te-ai lupta și tu cu cineva măcar,
Vezi bine... da ești singur luptând cu amintiri,
N-au mai rămas alături nici câteva priviri....
și sclav al neputinței zadarnic vreau să sar,
În numele credinței și-n numele iubirii,
Dar prea târziu încerc, uscați sunt trandafirii.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Care este diferența dintre dragoste și obsesie? Nu te-au făcut amândouă să stai treaz noaptea, să bântui pe străzi, o victimă a propriei tale imaginații, a propriei inimi? Nu te-ai scufundat în amândouă cu capul înainte, în nisipuri mișcătoare? Nu e fiecare bărbat îndrăgostit un prost și fiecare femeie o sclavă? Dragostea e ca ploaia: se transformă în gheață sau dispare. Acum o vezi, acum nu o mai găsești, indiferent cât de mult cauți. Dragostea se evaporează. Obsesia este mai reală, doare, ca un ac în fund, o piatră în pantof. Nu dispare într-o clipă. Un telefon de dimineață plin de regrete. O scrisoare care spune "Dragă, la revedere din partea mea". Obsesia are un gust familiar. Ceva ce știi de o viață. Se instalează și stă la pândă, rămâne cu tine. O emoție care ar trebui legată și aruncată la gunoi, înlocuită cu gânduri mai serioase, mai puțin dureroase, mai pure...
Alice Hoffman în Regina de gheață
Adăugat de foxy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ulise
Cu greu ar putut fi considerat un model al timpului său:
atât Circe, cât și Calypso l-au avut la pat
fără mari eforturi, la fel tinerele sclave
care alinau rănile pe șesurile din jurul Troiei.
Un asemenea om n-avea cum să rateze
sirenele. După ce a trecut de ele,
încă legat de catarg, el ridica nepăsător din umeri,
urmărindu-le cum săreau de pe stânci și cum,
într-o isterie-a eșecului, cădeau în apele verzi.
Și cine altul dacă nu Ulise, îndeajuns de viclean,
ar fi îndrăznit și reușit să flirteze peste tot, pentru ca apoi, prin fraudă,
să-și atribuie reputația de om care-și iubește căminul?
Să lași în urma ta un siaj de inimi frânte
și, scăpat teafăr dintre ruine, să te prezinți posterității
drept soțul trist căruia dorul de iubita lui, Penelopa,
i-a fost pretutindeni călăuza care i-a arătat drumul spre casă?
poezie de Michael Cayley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc ca robul
A mai trecut
O zi... cumplit;
Nu te-am văzut,
Dar te-am iubit.
Te iubesc ca orbul.
O zi în care te-am iubit,
Dar vocea nu ți-am auzit.
Te iubesc ca surdul.
O zi în care, ca un mut,
Eu te-am iubit, dar am tăcut.
Te iubesc ca mutul.
O nouă zi fără de rost...
Eu te-am iubit, dar ca un prost.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu (5 ianuarie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea e robia grea
toată lumea o știe
și persist să mă îndrăgostesc
fac aceeași greșeală
pentru o clipă de fericire
îmi vând inima și sufletul
mintea se-ncețoșează
sunt un zombi care pășește
orb tras de lanțul sclaviei
mă calc în picioare
mă sprijin de val și călătoresc
pe norii duși de vânt
mă-ngrop în frunze sau în mâl
fac cum îmi comandă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idilă
Rob al iubirii "moderniste",
El i-a propus, în multe rânduri;
Timidă, dânsa stă pe gânduri...
Nu știe cât or să reziste.
epigramă de Valerian Lică din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când cineva, cu faptele sale păcătoase, cade din dragostea Tatălui său, dă de dreptatea Lui, care, ca pe un rob, îl va readuce la cale cu sila. Îi dă și timp, doar va simți să vină de bună voie; dacă însă nu bagă în seamă, îi ia și timpul și cade fără de veste urmărit de dreptate.
Arsenie Boca în Părintele Arsenie Boca, mare îndrumător de suflete din sec. XX (2002)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem erotic
Voi aluneca pe urme de nisip ca vântul
adulmecându-ți mirosul pielii răspândit
între hainele noastre precum parfumul
florilor de câmp cosite odată cu grâul.
Și voi gusta din fructul blestemat al iubirii
mușcându-ți buzele ca din gutui coapte
mirosind a toamnă iubită tandru-ntre vii
și a parfum de-ocean răvășit peste noapte.
Strângându-te la piept, voi retrăi fantasma
și sființenia împlinită a îmbrățișării târzii
sclava mirării că are aceeași mireasmă,
iterând încă o dată, esența iubirii dintâi.
poezie de Luminița Suse din Anotimpul licuricilor (2001)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Medalion
Păcatele mele! Pe fruntea ta,
la tâmpla ta,
ca delicatele, nervurele frunzei,
scris era
sfârșitul meu:
m-am spânzurat de gâtul tău
cu funia de aur
a pletelor tale.
Și spânzur acum
de ramura gâtului tău
și acum trage greu,
greu apăsând pieptul tău
cea mai teribilă,
înfricoșătoare medalie.
Binecuvântato, iubito,
repede să treci
prin codrul deznădejdii,
nu cumva să te ajungă
delirantul, viscolul rău.
Și medalionul aruncă-l
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desigur că nu există niciun motiv pentru ca noile regimuri totalitare să semene cu cele vechi. Guvernarea prin intermediul bâtei și al plutoanelor de execuție, al înfometării forțate, al întemnițărilor și al deportărilor în masă este nu numai inumană (dar de asta nu prea se sinchisește nimeni în ziua de azi), ci se poate demonstra că este și ineficace, iar într-o eră a tehnologiei avansate, ineficacitatea este un păcat împotriva Sfântului Duh. Un stat totalitar cu adevărat "eficient" ar fi acela în care atotputernicul comitet executiv al șefilor politici și al armatei lor de directori ar avea putere deplină asupra unei populații de sclavi pe care ar fi inutil s-o constrângă, pentru că și-ar iubi servitutea. Ai face s-o iubească: iată misiunea pe care statele totalitare de astăzi o dau ministerelor propagandei, redactorilor-șefi ai ziarelor și profesorilor de școală.
citat celebru din romanul Minunata lume nouă de Aldous Huxley (1946)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Troilus și Cresida. Cartea întâia
De Troil, rigăi Priam fiu mezin
Cât încă sunt cu voi aici agale
Voi depăna: cum a sorbit din plin
Iubirea cu amarurile sale
Și bucurii, și-apoi cumplita-i jale.
Ajută-mi, Tisiphona, să înstrun
Trist viersul meu ce plânge cât îl spun.
La tine strig, zeiță mult zbătută,
Furie crudă stând sub greu blestem:
Ajută-mi mie, tristă alăută
Ce-îngân, cum știu, pe-ndrăgostiți când gem.
Căci se cuvine, după cum vedem,
La om mâhnit, tovarăș negurat,
La jalnică poveste, chip surpat.
Deși robesc la robii lui Amor,
Iubirii nu cutez cu vreun temei
Să-i fac rugare pentru ajutor:
Departe-n hău e ajutorul ei.
[...] Citește tot
poezie de Geoffrey Chaucer, traducere de Dan Duțescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiul nerisipitor
Cu cel ce nu-i decât un ciob,
cu un hoinar te bucuri, tată.
Eu ți-am dus greul ca un rob
și n-ai fost vesel niciodată.
Da, fiul meu, tu ai robit,
dar eu te-aștept de-o veșnicie
ca să-mi slujești ca fiu iubit,
din dragoste, nu pe simbrie...
Cu-acest fugar, cu-acest proclet
petreci sub viță și sub cetini.
Și mie nu mi-ai dat un ied
ca să mă bucur cu prieteni.
O, nu un ied, ci zeci de zeci
ți i-aș fi dat, căci se cuvine.
dar tu voiai ca să petreci,
vai, cu prietenii, nu cu mine...
I-ai dat inel împărătesc
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iubire și sclavie, adresa este: