Cântec de primăvară
Înfloresc grădinile,
Ceru-i ca oglinda,
Prin livezi albinele
Și-au pornit colinda...
Cântă ciocârliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joacă pe câmpie.
Joacă fete și băieți
Hora-n bătătură -
Ah, de ce n-am zece vieți
Să te cânt, Natură!
poezie clasică de Șt.O. Iosif
Adăugat de diana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța
Trecea în cârjă sprijinit
Pe ulița pustie,
Și-n caterincă, ostenit,
El învârtea necontenit
O veche melodie.
Era un cântec ce-l știam
De-acasă, dintr-o seară...
Cum l-ascultam pierdut la geam,
Mi se părea că mă vedeam
La noi, acasă, iară...
Și-atâtea lucruri s-au ivit
În mintea mea cu dânsul!
Dar când bătrânul gârbovit
Sfârși romanța, m-a lovit
Pe negândite plânsul...
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet modern
Se-ntinde fără de hotar câmpia
În visul liniștii de-amiaz furată...
Doar, ca o liră-n aer spânzurată,
Sus, cântă, nevăzută, ciocârlia.
Dar ce nor alb departe-n drum s-arată?
Tot vine, crește, parcă vijelia
I-ar da avânt și i-ar spori tăria
Cum trece vâjâind ca o săgeată!
Săltând în fuga roților pripite,
Ca și un monstru cu-aripi înmiite,
Căruța Modei piere la răspânte...
A izbutit doar câteva clipite
Măreața pace-a firii s-o-nspăimânte...
Sus, ciocârlia n-a-ncetat să cânte.
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mandolinate
Când l-a zărit,
Venea în sus
Din răsărit,
Ea din apus.
De nu mă-nșel,
Era-n april:
Copil și el,
Și ea copil!
Cum s-au văzut,
Dragi și-au căzut.
Cum și-au zâmbit,
Și s-au iubit.
Și-au hoinărit
În jos și-n sus,
Spre răsărit
Și spre apus
[...] Citește tot
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arborii-nfloriți răsună...
Arborii-nfloriti rasuna,
Cânta cuiburile-n slava...
Cine-i oare capelmaistrul
În orchestra din dumbrava?
Pitigoiul care-ntruna
Da din cap cu-atâta fala?
Ori pedantul cuc ce-si striga
Numele fara greseala?
Este oare cocostârcul,
Care, tacticos la pasuri,
Calca-nfipt pe lungi picioare,
În acest concert de glasuri?
Nu! În inima-mi traieste
Cela ce conduce corul...
Tainic simt cum bate tactul,
Si socot ca e amorul.
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la muzică, dar cu o relevanță mică.
E mult de-atunci
E mult de-atunci
e mult, nepoate,
Și ca prin vis le văd pe toate
Hei! să te miri, să te cutremuri
De câte-au fost nainte vremuri
Și-i mult, e mult de-atunci, nepoate!
Intrase sabie în țară
Zaveră
ciumă
jaf și pară!
S-au prăpădit ai mei cu toții,
Și tot ce-aveam prădară hoții
Și turcul stăpânea în țară
Cum am scăpat și eu cu zile
Nici aș putea să-ți spun, copile
Pesemne pronia cerească,
Voind ca să mă pedepsească,
Mi-a dăruit pedeapsa-n zile
Că, uite, vremurile-acele
De-au fost amarnice și grele,
[...] Citește tot
poezie clasică de Șt.O. Iosif
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Șt.O. Iosif despre muzică, adresa este: