Tăcerea cuvintelor
Mi-am închipuit tristețea... o romantică corvoadă,
Avea părul strâns, codițe, vorbea singură pe stradă
Nu zâmbea, nu avea farduri, palidă, neîngrijită,
Parcă nu știa de sine, părea foarte chinuită
Mi-am închipuit iubirea, strălucea, o stea în noapte
Era cer senin întrânsa, erau zâmbete și șoapte,
Iar pe chip, bujorii vieții o-nroșeau fără să știe,
Părea fără nici o grijă, părea sinceră și vie
Mi-am închipuit durerea, nici un zâmbet... o grimasă,
Era toată frământare, nu părea că îi mai pasă,
Se chircise înăuntru într-o disperare mută,
Dintr-o fostă frumusețe... ajunsese doar o slută
Mi-am închipuit un suflet care le-a trăit pe toate,
Devenise ca o stâncă, unde vântul nu răzbate,
Iară lacrimile ploii îi păreau o mângâiere,
Era sufletul din mine... poezie și tăcere
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șopot interior
Liniște-n atâta zgomot,
Închid ochii... căutare,
Înăuntru nu e ropot,
Ploia pare că dispare
Undeva, genunea vieții
Se aude-n mine plină
De cristalurile gheții,
În albastrul de lumină
Eu vibrez către un mâine
Istovit de răutate,
Cu speranța că în sine
Voi fi pace și dreptate
Tac și gânduri, tac sărmane,
Ferecate în tăcere,
Unde stările umane
Nu mai știu a fi durere
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fir de nisip
Se scurge timpul în clepsidră,
Dispar secunde furibund,
Spre o tăcere insipidă
În care pasul mi-l afund.
Fir de nisip născând momente,
Ce-mi par mereu de neajuns,
Prea multe scări, prea multe trepte,
Prea mulți de dacă până sus.
Le urc, dar parcă merg la vale,
Spre un adânc nesuferit,
Chiar de nu vreau, e doar o cale,
Mă-ntorc de unde am venit.
Și tot alerg finalitatea,
Sperând că poate-i început,
Uitând că viața-și cere partea,
Iar eu nu-i dau ce ar fi vrut.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colț de stea
De unde ai venit la mine?
Din care colț ceresc ascuns?
Tu mi-ai adus stele cu tine,
Să-mi strălucească când sunt plâns.
Pe drum cules-ai curcubee,
Ca să le văd eu peste tot,
Să-mi curgă rimă din condeie,
Atunci când nu mai simt că pot.
Din care altă galaxie
Te-ai înălțat ca să îmi zbori?
Să-mi pui în suflet poezie
Și infinituri de culori?
Doar te privesc și simt o pace
Din care nu mai vreau să plec,
Acolo dragostea nu-mi tace
Și-n ea vreau timpul să-mi petrec.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul sărut
Să-mi fii motivul de a scrie
Un ultim vers, atât aș vrea,
O lacrimă de bucurie,
Care din suflet va cădea
Să-mi fii atingerea plăcută
În diminețile târzii,
Privirea caldă și tăcută,
Care șoptește... vreau să-mi fii
Să-mi fii culoare în trăire,
Pictează-mă în curcubeu,
Eu să-ți fiu cer, tu fi-mi iubire,
Iar amândoi să fim mereu
Să-mi fii apusul enigmatic
Indiferent de anotimp,
Sărutul ultim și sălbatic,
Prin care vom fugi din timp
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul la revedere
Azi s-a închis o poartă veche,
A scârțâit încet, plăcut,
Spre casa inimii pereche,
N-am cerut eu, soarta a vrut.
Ne-am despărțit ultima oară,
Curgea o lacrimă-n tăcere,
Nu aveam inima ușoară,
Dar știu că dragostea nu piere.
Azi am pus capăt suferinței,
Un pic forțat am acceptat,
Dar mă supun umil credinței,
Că sufletu-i nu m-a uitat
Și mă așteaptă-n alte sfere,
Altundeva, în alte lumi,
Unde iubiri nu-s efemere
Și stelele din cer aduni.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știai
Îmi cântă buzele a tine
Nici nu știam că pot să cânt
Și notele îmi sunt suspine
Pe portative de cuvânt
Scriu melodii în vers se pare
Mă mir și eu... tu nu o faci
Cumva știai, dar de ce oare
Ai preferat numai să taci?
Ai așteptat să-nvăț eu singur
Acorduri... și să ți le scriu
Știai că nu sunt foarte sigur
Știai exact că am să-ți fiu
Îți cânt cuvinte la ureche
Chiar dacă pare că recit
Mi-e sufletul a ta pereche
Iubește-mă, ne-am regăsit
poezie de Adi Conțu (14 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia care știe să iubească
Am fost la început nepăsător,
Probabil neatent pentru o clipă,
În brațe de femeie și ușor,
N-am mai putut să mă retrag în pripă
Ea aștepta tăcută să apar,
Cu trup parfum, privire răpitoare,
Un gust amestecat dulce-amar,
Pe buzele-i etern seducătoare
Și le-am gustat naiv, fără să știu,
Că n-am să pot a le uita vreodată,
Căci fără ele nu mai pot să fiu
Decât acel ce le mai vrea o dată
S-a întâmplat cândva să-i fiu bărbat,
Femeii care știe să iubească
Și de atunci mi-e sufletul curat,
Iar inima continuă s-o dorească
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șotron
Știu demult, nu mai sunt tânăr,
Dar nu simt că sunt bătrân,
Nu vreau zilele să-mi număr,
Că am fost... nu am să spun.
Alerg visele rebele,
Cearcăne, mă fac că n-am,
Riduri... mă tot strâmb la ele,
Ca atunci când mă jucam.
Viață, viață, nu-mi dai pace,
Urme lași pe trupul meu,
Însă sufletul nu-mi tace,
Mă ține copil mereu.
Voi pleca cu el odată,
Ai să vezi, vei regreta!
Fără noi, ești doar o soartă,
Tu nu vei mai exista!
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătâcit in iubire
Te-am cunoscut pe-o lacrimă de frunză
În dimineața zilei următoare,
Pictură vie pe-a naturii pânză,
Te prelingeai pe-o inimă de floare
Parfumul tău acoperea tăcerea
În infinite spații aromate,
Tu mi-ai zâmbit, mi-ai colorat durerea
Și m-ai ascuns în clipe fermecate
De-atunci mă rătăcesc fără oprire,
Iubirea ta mi-e labirintul vieții,
Am să rămân în el în nemurire
Ca să-i dedic poeme frumuseții
Aștept o seară, știu că va să vină,
Aș vrea ca lângă tine s-o apuc,
Alături să îți fiu, să-mi fii lumină,
Când eu în noaptea vieții-am să mă duc
poezie de Adi Conțu (10 iulie 2018), traducere de Adi Conțu
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcută
Ascunsă-n gândurile tale
Încerci să nu arăți ce simți
În jurul tău mii de petale
Te roagă să iubești, s-alinți,
Însă preferi singurătate
De ce preferi să stai în ea?
De ce o frică te desparte
De tot ce ești? De tot ce-ai vrea?
Te rog, de poți, iartă-mi privirea
Dar cum să nu observ ce faci?
Îți văd cumva nefericirea
Pe care o ascunzi și taci
Să nu te-nchizi, nu da uitării,
Ce sufletul adânc îți simte
Privește iar albastrul zării
Unde iubirea nu te minte
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu (8 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcută
Ascunsă-n gândurile tale,
Încerci să nu arăți ce simți,
În jurul tău, mii de petale,
Te roagă să iubești, s-alinți.
Însă preferi singurătate,
De ce preferi să stai în ea?
De ce o frică te desparte
De tot ce ești? De tot ce-ai vrea?
Te rog, de poți, iartă-mi privirea
Dar cum să nu observ ce faci?
Îți văd cumva nefericirea,
Pe care o ascunzi și taci.
Să nu te-nchizi, nu da uitării,
Ce sufletul adânc îți simte,
Privește iar albastrul zării,
Unde iubirea nu te minte.
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerșetorul de emoții
Am tot plâns lacrimi poeme,
Le-am oftat în vers, tăcut,
Am iubit năuc o vreme,
M-a-nălțat... și m-a durut
Cerșetor trăind emoții,
Clipelor le-am returnat,
Așa le trăim cu toții,
În credință... în păcat
Le furăm din nemurire,
Dar le dăm și înapoi,
Facem schimb, printr-o iubire,
Cam de tot ce suntem noi
Și mai pierdem câteodată,
Mai uităm tot ce-am primit,
E doar viața, e ciudată,
Ești urât... ori ești iubit
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet pereche
Ai venit... șoaptă-n ureche
Ca un freamăt sufletesc,
Te-am simțit suflet pereche,
Am știut că te iubesc
M-ai rugat cu bunătate
Inima să mi-o deschid,
Să-i fac dragostei dreptate
Chiar dacă sunt un timid
Să cern vorbe-n vindecare
Peste suflete încet,
Să le fie alinare
Gândul dulce de poet
Fără tine... nu-s cuvinte,
Aș rămâne numai dor,
Răvășit, tăcut, cuminte
Și nu aș putea să zbor
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să iubești o femeie
Să iubești o femeie, ce magnific, ce chin!
Te ridică spre ceruri, te preface-n suspin,
Dar ce dulce e chinul, cât de mult îl dorești,
O femeie e arta de a ști să iubești
Să iubești o femeie... te iubește mai mult!
E tăcerea firavă, e al vieții tumult
E miracolul veșnic ce te face să crezi,
O femeie-i lumină, doar încearcă să vezi
Dar la fel e-ntuneric dacă dragostea-i stingi,
E, o lacrimă caldă, ce pe-obraz o atingi,
Este dansul iubirii, fără ea nu ar fi,
Decât pași înnodați într-un ritm ce nu-l știi
Să iubești o femeie, tot ce poate fi sfânt,
Este lună, e soare, dar aici, pe pământ
Are cheia spre mâine dar și cheia spre ieri,
Să iubești o femeie... să exiști... să mai speri
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut de vers
Nu te cunosc, nu mă cunoști,
Dar când citești, pari a o face,
Nu poți ascunde după măști
Ceva ce-n suflet nu îți tace
Nu înțeleg, nu înțelegi,
De ce cuvântul te atrage
E un mister ce nu-l dezlegi
Ce din cotidian te trage
Fiori resimți fără regret
Bătăi de inimă-ți dansează
Valsând în gânduri de poet
Care iubește și visează
Cumva te pierzi în lumea lui
Ce-ți pare bună, împăcată,
Și deși taci, ai vrea să-i spui,
Că nu mai vrei să pleci vreodată
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu (11 iunie 2017)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricum ai fi
Femeie cu ochi albaștri,
Plângi cu lacrimi mari, cât aștrii,
Și zâmbești curat, ca zarea,
Chipul tău reflectă marea
Femeie cu ochi căprui,
De ce taci? De ce nu spui?
Tu iubești intens și poate
Mai puternic decât toate
Femeie cu ochii verzi,
Mă privești... oare mă vezi?
Ești atâta de frumoasă,
Floarea florilor în casă
Femeie cu ochii negri,
Atât de frumoși, integri,
Care mă pătrund profund,
În simțire și în gând
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu să-mi fii răsărit
Iubește-mă încet, pierde-mi secunde,
În locul lor creează-mi veșnicie
Atinge-mă și-n brațe mă ascunde
Ca să mă regăsesc pierdută ție
Să-mi pui pe pleoape amintiri frumoase
Cu ochii-nchiși să le revăd în vise
Ascunde-mă-n cuvinte amoroase
Și fă din mine larg de zări deschise
Vreau să adorm sărut lipit de tine
În tremurul de buze umezite
Să-mi fii o vindecare de suspine
Atunci când sunt emoții infinite
Iubește-mă tăcut, dar nu-mi fii șoaptă,
Să te aud și trupul să-mi tresară
Și fă-mă dimineața ce așteaptă
Să-i fii lumina zilei prima oară
poezie de Adi Conțu (10 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la tăcere, dar cu o relevanță mică.
Furtuni și stele
Ne-am iubit în ochii lumii,
Sau ascunși, feriți de toate,
Ne-am iubit precum nebunii,
Într-o clipă, pe jumate
Ne-am iubit în ploi superbe,
Uzi în suflet, vii sau morți,
Între zori și nopți acerbe,
Între granițe de sorți
Ne-am iubit răpuși, albaștri,
Pe sub ceruri călătoare,
Pe pământ și printre aștri,
Printre stele căzătoare
Am iubit murind, dar veșnic
Doar iubind am renăscut,
Prin sărutul, care strașnic
L-am simțit... și cât l-am vrut!
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemarea inimii
Te voi iubi în mugurii sălbatici,
Când pleoapa dimineții se desface,
Iar tu-i privești cu ochii enigmatici
Care vorbesc, chiar dacă gura tace
Am să te simt în adieri de lună,
Ce își strecoară printre ramuri raza,
De parcă își dorește să îmi spună,
Că blânda ei lumină ne e paza
Te-mbrățișez în susur de izvoare,
Acolo unde curge fericirea,
În mijloc de albastru, într-o zare,
Ce a pictat în curcubeu iubirea
Am să-ți sărut pe chip tot ce e vreme,
Să înțelegi cum inima îmi bate,
Când ritmul ei încearcă să te cheme,
În clipe-n care mi-ești mult prea departe
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Adi Conțu despre tăcere, adresa este: