Culorile unui destin
pe coală albă de hărtie
așez mărgăritare calde,
picurând din agonie
a unei inimi albe.
rânduri se scriu cu purpuriu
din rănile de gând,
închise-n suflet azuriu
cu lacrimi susurând.
cuvinte cad din diamante,
care-au cioplit o fericire
sortită unei minți savante
și unui duh de nemurire.
un trandafir negru-al pierzării
file a șters din calendar...
m-a pus în gara așteptării
în locuri de amar.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Sunt doar ce am primit
Doi ochi privesc prin ploi de vise,
Din constelații i-am avut...
Sună dorințele promise
La ușa mea dintr-un trecut.
Un tren de vise ajunge-n gară,
Pe unde fost-am eu cândva...
La fel toridă și polară
Purtată de acel ceva.
Și încă ochii mei se miră
De oamenii cum forfotesc...
Îi simt cum mor, deși respiră
Zicându-și vesel: "Eu trăiesc!"
Planetele mă-nconjurară,
Ca norii unui dor de gând,
Privirea-aceea... atât de rară!
O tot aștept visând.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine nu spune și nu face la timp ceea ce e corect... e ca și cum ar ajunge în gară mult prea târziu și ar pierde un tren către o destinație foarte importantă. Alt tren poate că mai vine (sau nu!)... dar acel moment pierdut, este pentru totdeauna... și nu se va mai întoarce. Morala? Fă toate lucrurile la timp și nu lăsa timpul cu ocaziile lui să-ți scape printre degete! Regretele personale dor mai mult ca rănile provocate de alții... Fructifică oportunitățile vieții și fă bine cât poți, a mulțumi pe oricine. La final, tot ție îți faci bine. Mulțumirea celorlalți, obligatoriu se întoarce la tine (mai devreme, sau mai târziu), simțindu-se pragmatic prin toate avantajele pe care viața ți le oferă. Hai să fim înțelepți! Să corelăm tot ceea ce facem... cu ceea ce primim în viață! Absolut mereu culegem ce am semănat. Un adevăr care încă doare..
Adina-Cristinela Ghinescu în Pentru suflet - Colecție de citate și aforisme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la gări, dar cu o relevanță mică.
De ziua ta
La fel ca vremea de afară,
Tu ești și ploaie, ești și soare...
Furtună matinală, sau briza de seară,
Static și în mișcare.
Controversat... iubit, respins,
Ești în mixaje de culoare...
Când prea comod, când prea aprins,
Când mult prea slab, când mult prea tare.
Enigmă spuseră mai mulți;
Sau poate n-au spus, n-au gândit...
Trist e, că doar pe-acești saluți,
Pe ceilalți, gonind răstit.
Și cât de mare ironie de ai privi în cine ești!...
Nu cred că-ți place tot ce-ntâmpini
În al tău timp ce nu găsești;
Deschide-ți ochii la răspântii!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recviem
Am cugetat la ce-ai fost tu:
O rimă, muzică sau grijă...
Un râu spumos etern curgând
Cu paradise și inferne,
Sau poate un tren așteptând
După o lungă drumeție,
În gara lui ajuns să fie,
Plecat fiind mai de demult;
Din meditația-mi finală
Un trist deznodământ umbrește
O revelație reală
Și fragezimea undelor niciodată șterse...
M-am întrebat la ce visai
Mai mult decât te-ai fi-ntrebat,
Să sting durerea ce aveai
Eu fermă, iar tu... ezitant...
În gândul tău poate să crească
Prejudecăți îmbietoare,
Poate reproșuri, sau invidii...
Dar inutil... și ce ratare!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-a împotrivitul și dezbrăcatul (satiră de dragoste)
Mă simt atât de goală lângă tine...
Am obosit să tot port haine geloase!
Să te surprinzi, privindu-te în mine,
Și în canicular... și pe geroase!
Mă simt ca un obiect ce-l vrei statuie,
Mă tot ridici și iar mă tot cobori...
Iar voi ofta, când prind fluturii-n cuie,
Că nu ești pregătit să te însori!
Mă simt ca o regină-ntru-un borcan,
Mă vrei să-ți fiu numai pentru tine...
Nu-i firea mea s-aștept an după an,
Până te-nveți și tu să ai patine!
Măi, tipule! Tu mă cunoști și da și nu... Cum pică!
Când ți-amintești, dai peste mine cu fanfara...
Când vina una nouă, îți par mică...
Și parcă îmi arăți unde e gara.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Adina-Cristinela Ghinescu despre gări, adresa este: