Convalescența unei frunze
Și mai bolnav am părăsit spitalul
Și mă ating cu fața de pământ,
Nici nu mai știu probabil ce mai simt,
Așa convalescent mi-e idealul.
Și boala e înfiptă în esență,
De-acolo n-o pot scoate cu nimic,
Mi-a mai rămas atât, un spațiu mic,
Cu un bolnav acces la existență.
Și totul o-ntrebare și-un răspuns e,
Copac, cu flori murind în rădăcini,
Și ochii nălucesc, de lacrimi plini,
De-atâtea înțelesuri nepătrunse.
Poți, trunchi narcotizat, să te închini,
Către convalescența unei frunze.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Manifest pentru sănătatea Pământului
Aproape am ajuns să ne mândrim
Că mai rapid în acest veac se moare,
Că noi ne-mbolnăvim și suferim
De boala bolilor fără scăpare.
Stupizi actori ai tragicului rol,
Mai și avem puterea inumană
De a vorbi despre acestă rană
Ce va lăsa pământul strep și gol.
Noi suntem fiii veacului bolnav,
Noi suntem canceroșii de elită.
Nu ne mai vindecăm cu niciun praf,
Bieți iovi pe o planetă părăsită.
Și mai avem și straniul obicei
De-a spune, și-n piept a ne și bate
Că moartea ne-a făcut averea ei
Vânzând înstrăinata sănătate.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Manifest pentru sănătatea Pământului
Aproape am ajuns să ne mândrim
Că mai rapid în acest veac se moare,
Că noi ne-mbolnăvim și suferim
De boala bolilor fără scăpare.
Stupizi actori ai tragicului rol,
Mai și avem puterea inumană
De a vorbi despre acestă rană
Ce va lăsa pământul strep și gol.
Noi suntem fiii veacului bolnav,
Noi suntem canceroșii de elită.
Nu ne mai vindecăm cu niciun praf,
Bieți iovi pe o planetă părăsită.
Și mai avem și straniul obicei
De-a spune, și-n piept a ne și bate
Că moartea ne-a făcut averea ei
Vânzând înstrăinata sănătate.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Patrascu Ionut
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Suportabila veșnicie
Ce nu-i boală, e moarte.
Ce nu-i aici, nu-i nicăieri.
Nu doar vecia ne desparte,
Ci fumegânda zi de ieri.
Noi rezistăm în veșnicie
Pentru că știm că e mereu,
Viața ni-i grea ție și mie,
Cu zilele ne e mai greu.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bolnavi unanim
Și ce-ar fi dacă
Într-o zi blestemată
Ne-am îmbolnăvi cu toții
Deodată,
Și medici, și pacienți,
Și părinți, și copii?
Ce-ar fi, ce-ar fi,
Dacă, brusc,
Ne-am îmbolnăvi,
Dacă n-ar avea
Cine pe cine să mai trateze,
Cine cui să-i mai scoată
Bandaje și paranteze?
...
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la un cardiac, cordial
De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care ma gasesc de vreme lunga,
Consider ca e-un gest profund moral
Cuvantul meu la voi sa mai ajunga.
Ma monitorizeaza paznici minimi,
Din maxima profesorului grija,
In jurul obositei mele inimi
Sa nu ma mai ajunga nicio schija.
Aud o ambulanta revenind,
Cu cine stie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se trateaza cicatricea.
Purtati-va de grija, fratii mei,
Paziti-va si inima, si gandul,
De nu doriti sa vina anii grei,
Spitalul de urgenta implorandu-l.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu (31 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada lui Ilie de la sculărie
Cică într-o uzină dintr-un mic oraș
a venit un lider din străinătate,
gazdele cu dânsul se purtau gingaș,
ca să-i intre-n v oie, le făceau pe toate.
Vizitând străinul secțiile lor,
s-a oprit deodată și cu bucurie
arătă spre-un simplu, vârstnic muncitor:
Ãsta nu-i Ilie de la sculărie?
Iar oficialii tare s-au mirat
de această faptă, totuși, peste poate,
și l-au pus pe listă neîntârziat
ca să plece grabnic în străinătate.
A ajuns la Roma c-un autobuz,
După ce un vameș, fir-ar el să fie,
Fără ezitare cică le-ar fi spus:
Ãsta nu-i Ilie de la sculărie?
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacient
Eu n-am să mă fac bine niciodată,
Mereu voi suferi de-o boală grea,
Simțindu-mi conștiința vinovată,
Că nu e totul bine-n țara mea.
Puteți să mă-ntrebați: - Ce vrei, băiete?
În treburile mari de ce te bagi?
Am să răspund milos și pe-ndelete:
- Eu știu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi.
Mi-am investit și nervi și timp și viață,
În drumul care m-a ademenit
Și-am acceptat să dorm pe copci de gheață
Și să trăiesc pe muche de cuțit.
Puteam să-mi fac în alte părți avere,
Puteam să fiu un bun european,
Puteam să mă înscriu la mamifere,
Ins metabolic de la an la an.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
După catastrofă
Gândește-te că mai avem motive,
De fericire și de bucurie,
Că eu sunt viu și că și tu ești vie,
Și n-avem îndoieli definitive.
Că nu ne bănuim de nicio boală,
Că moartea încă pare-a fi poveste,
Că dintre toate numai viața este,
C-am depășit secunda infernală
Și poate o sentință, ghilotină,
În nu știu care clipă ne așteaptă
Și vom muri de-o zodie nedreaptă,
Nu știm nimic din ce va fi să vină.
La cumpănă, și dreaptă, și nedreaptă,
Să fiu senin și să rămâi senină.
poezie celebră de Adrian Păunescu din "Iubiți-vă pe tunuri, 1981
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de Bacovia
Acum, când cade toamna pe pământ,
Ca un coșmar al unei boli ciudate,
Acum să trecem prin acele sate,
În care merele în meri mai sunt.
Acum să ne iluminăm de tot,
Până-n adâncul inimii și-al firii,
Ce disperare, cum se duc martirii,
Și a-și rosti plecarea nu mai pot.
Foioasele în vântul toamnei ard,
Mușcate sângeros și trist de lună,
Și turturelele se despreună
Acum, noi doi în focul revanșard
Acum, atât de singuri pe pământ,
Să recităm Bacovia, plângând.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blues cu iedera si stejar
Și ce-ar fi dacă
Într-o zi blestemată
Ne-am îmbolnăvi cu toții
Deodată,
Și medici, și pacienți,
Și părinți, și copii?
Ce-ar fi, ce-ar fi,
Dacă, brusc,
Ne-am îmbolnăvi,
Dacă n-ar avea
Cine pe cine să mai trateze,
Cine cui să-i mai scoată
Bandaje și paranteze?
Ce-ar fi dacă,
În urma dreptului legitim
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singuri și toți
Sfârșim mizeria, începem criza,
Puteam trăi și noi cum se cuvine,
Și omenirii-ntregi nu-i este bine,
Petrodolari plătesc pe Mona Lisa,
Ne-am dus mizeria cu demnitate,
Fără mașini, fără curent la prize,
N-aveam nimic cînd lumea avea de toate,
Azi suportăm cu ea aceleași crize.
Ne pregătim de douăzeci de veacuri,
De fericirea unui veșnic mâine,
N-am cunoscut fraterne ajutoare,
La boala noastră n-avea nimeni leacuri.
Nu ne-a dat nimeni pace, drepturi, pâine,
Iar la durere tot pe noi ne doare.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni nu e singur pe pământ
Nimeni nu e singur pe pământ,
Cineva în grija lui îl are,
Nici cei singuri - singuri nu mai sunt
Dacă are umbră fiecare.
Singur stai în casă și gândești
Că ești singur fără mântuire,
Dar în pragul casei părintești
Se aude-un greierat subțire.
O scrisoare-ți foșnește-n mâini,
Un poștaș la ușa ta mai bate,
Latră-n depărtare niște câini,
N-ai să mai cunoști singurătate.
Asta este boala cea mai grea,
Dar de ea instantaneu se scapă,
Când în plânsa sete, cineva
Îți aduce un pahar cu apă.
Umbre jos și norii sus pe cer,
Cai păscând și soarele în scapăt,
Om stingher în drum spre om stingher
Nimeni nu e singur pan' la capăt.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiți-vă pe tunuri
Mă voi feri ca de foc de pericolul
Că dragostea să devină
Obiect al meditației,
Al speculației,
Al filozofiei.
Ferească Dumnezeu
De acea dragoste retorică,
În stare să ucidă
Numai eroii
Pe scenele de scândura uscată.
Alt fel de dragoste am trăit eu
În zilele și-n nopțile vieții mele.
Am fost devorat,
De patimi reale,
Și nici un regizor
Nu mi-a putut iscăli pieptul
Cu biata lui cerneală roșie,
De care s-au învrednicit toți actorii.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Superproverb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Starea de grație
Starea de grație
vine și trece,
stânga e tulbure,
dreapta e rece.
Zestre ilogică
și totuși zestre
ca din noi înșine
două ferestre.
Judec grăbitele
clipe de față
cu darul timpului
de-o altă viață.
Starea de grație
iarăși nu vine
și poeziile
îmi sunt senine.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Caut interlocutor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la medicină, dar cu o relevanță mică.
Rugă pentru părinți
Enigmatici și cuminți,
Terminându-și rostul lor,
Lângă noi se sting și mor,
Dragii noștri, dragi părinți.
Chiamă-i Doamne înapoi
Că și-așa au dus-o prost,
Și fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.
Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poți întârzia
Să o ia de la început.
Au plătit cu viața lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinții care mor.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeul Salvarii
Închide fereastra, perdeaua o lasă,
Dă zgomotul mării afară din casă,
Dă-mi voie s-așez fruntea mea pe-al tău pantec,
S-ascult al rodirii și-al tainelor cântec,
Să fiu tot o rană, să fii tot o rană,
Materia-n fierberea ei grosolană,
Să trecem în moarte din cauze varii,
Cu marea venind către noi ca barbarii.
Eu las adevărul acesta să steie,
Ești cea mai fierbinte și dulce femeie,
La noapte, plângând lângă tot ce mă doare,
Pe ochi desena-te-voi, straniu, cu sare.
Dă marea afară din casă și vino,
Nestinso, neblândo și iar nestrăino,
Pereche de umbra noptatecă pune
În contul durerii că ești slăbiciune,
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul Europei de răsărit
1.
Voi cei gata de poruncă, ati venit să căutati
Mâna ieftină de muncă de la cei subdezvoltați.
Asta nu e libertate, ci-i un bestial record,
Să le strangeți voi pe toate,
Est și vest și sud și nord.
Să le strangeți voi pe toate,
Est și vest și sud și nord.
Refren:
Totuși iubirea, vindecă firea,
Haideti copiiii.. iii.. iii...
Din condiția umană, nu putem nici noi lipsi,
Europa e o rană ce se poate izbăvi.
2.
Pentru fiii nostri nu e niciodată loc in școli,
Viața veșnic amăruie, numai lipsuri, numai boli.
Hei, potop, întoarceți stropii si binecuvântă, hai,
[...] Citește tot
cântec interpretat de Cristian Buica, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nici o carte
De cand ai plecat departe,
Ma gandesc sa scriu o carte,
Dar de-aici si pan` la tine
Nu se merge, nu se vine.
Pot sa iti fiu supus paharnic,
Tot ce-ti scriu, iti scriu zadarnic,
Si de-ar fi sa-ti mai ajunga
Cartea mea de cale lunga.
Mila ta eventuala
M-ar atinge ca o boala,
Niste lacrimi de la tine
Nu mi-ar face nici un bine.
Poate-ar fi o terapie,
Daca te-as putea descrie,
Dar ma tine, ma retine
Dorul propriu-zis de tine.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Biet nemuritor la zidul morții
Numai viteza mă mai ține viu
Și sclav măreț acelorași proporții,
Să mă opresc, n-am dreptul nici să știu
Că sunt alergător la zidul morții.
n-am timp la zidul morții să m-așez,
și combustibil am, de nicăierea,
probabil unii cred că și trișez,
dacă, de-o viață, îmi refuz căderea.
n-am mai dormit de când eram copil,
cu-aceste roți, cu-această șa sunt una,
iar dacă aț încetini, umil,
m-aș prăbuși din zid, pe totdeauna.
Distanțele pe care mi le-asum,
Paradoxal, sunt cele și rămase,
pe zidul lentei morți, de-atâta drum,
vehiculul mi s-a urcat în oase.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Adrian Păunescu despre medicină, adresa este: