Citate despre Atlantida
31 de citate (inclusiv în versuri) despre Atlantida, insulă legendară.
Atlantida s-a scufundat. A fost singurul mod de a evita colonizarea engleză.
aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Al: Scumpete, am impresia că mintea ta este ca și continentul Atlantida. Nu apare pe nicio hartă.
replică din filmul serial Familia Bundy
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avem și noi Atlantida noastră, insula Ada Kaleh.
David Boia (8 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
sub orașul acesta
se află un alt oraș
construit cândva
de civilizațiile antice
poate chiar Atlantida
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiica lui Atlas
Unde să se ivească
visul lui Platon,
pe acest atlas fără Atlantida?
Din ce noapte a memoriei
sau din ce sânge, din ce secol?
Istoria este-adâncită-n somn
pe-acest pământ plin de gunoaie,
orbit de demență și de-arhetipuri.
Ce a mai rămas din ea
plutește deasupra, traversând mările,
căutându-și un chip.
poezie de Salgado Maranhăo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atlanți sub cuvinte
Când în Timaios
Platon vorbea despre Atlantida
nu mi-am imaginat că s-a scufundat
într-o poezie
un continent de poezie inundat
și secat..
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Atlantida, dar cu o relevanță mică.
Atlantida din suflet
m-am săturat de mărunțișuri și
de lumea machiată cu praful neputinței
în care trăim de ceva vreme
birocrația sufocă până
la sinucidere
mă uit peste umăr și văd
același infern
violuri
beții
droguri
accidente și morți
teroare
sclavie
umilință
incompetență
sfidare
incompatibilitate
neputință
ură
aroganță și invidie
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea era frumoasă
lui nichita stănescu și lui florin iaru
ea era înnebunitor de frumoasă și se arăta doar când voia
o dată într-un an, o dată într-o viață
după ce cuvintele ultimului poet care a scris despre ea ajunseseră
pe fundul oceanului
și ceilalți credeau deja că este numai o legendă, precum atlantida
sau el dorado
toate ale ei pantofii, rochia neagră, părul alungindu-se la infinit
linia ghicită a coapsei, unghiile siclam, fructele de mare mâncate delicat
cafeaua băută doar pe jumătate, dezordinea lăsată în dormitor
ogarul care aleargă fără să latre vreodată
privirile care o urmăresc fără șanse
limuzinele cu jenți frecate până la strălucire
păsările migratoare, fierul de călcat și tâmplăria de secunde
toate există doar în visul nostru
cel de noapte cu noapte
pentru că numai visul nu este distrus de ceasuri, de trecere și de întâmplare
visul revine la nesfârșit
coșmar uneori, alteori fabrică de ciocolată, visul.
[...] Citește tot
poezie de Bogdan O. Popescu din Aerobiciclete (2010)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-un balon de săpun roz
trag linii punctate între două vise
cobor înălțimi și adun perimetre
înmulțesc cumva haosul ca pe o bănuială
îl ridic apoi la puterea publică
fără să mai caut inutilul cu nautilius
nu știu câte leghe voi străbate
nici dacă voi mai nimeri luna
dar voi continua să sper în atlantida
ca și cum acolo s-ar fi născut Dumnezeu
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A ascuți a aspira a te aventura
dacă mă iei de la aero
port voi fi al tău pe vecie
voi linge lumina lisă din față
dacă mă uiți voi lua
alte tremurări alte trenuri fantastice
voi urca în mașini (?!)
dacă pui farul din atlantida
pe mine mă pierzi pe moment
mă recâștigi în sezonul
în care artiștii fac tone
de mușchi la creioanele
ascuțite-ntre sâni carismatici
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atlantida
Au existat sau n-au existat.
Pe insulă sau nu pe insulă.
Oceanul sau nu oceanul
l-a înghițit sau nu.
I-a fost dat cuiva să iubească pe cineva?
I-a fost dat cuiva să lupte cu cineva?
S-a întâmplat totul sau nimic
acolo sau nu acolo.
Orașe au fost șapte
Oare într-adevăr?
Au vrut să fie veșnice.
Dar unde sunt dovezile?
Nu au inventat pulberea, nu.
Au inventat pulberea, da.
Probabili. Îndoielnici
Imemoriali.
Neluați din aer,
[...] Citește tot
poezie clasică de Wislawa Szymborska din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi spuneai relaxat să te uit conștient
palmele care-au lăsat urme pe uși
au fost cândva cărăbuși
pe care îi coloram cu guașe diluate
și așa, pe nerăsuflate,
îi trimiteam pe acele poduri de gheață
din Atlantida
și nu făceau față
alunecau ca proștii la intrare-n oraș
iar cactușii îi luau pe făraș
în eventualitatea în care, desigur,
s-ar fi dezmeticit
și ar fi revenit
pe ușile care se-nchid repetat
nu dintr-un motiv anume
ci de la palmele care
s-au întâmplat
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacient
Eu n-am să mă fac bine niciodată,
Mereu voi suferi de-o boală grea,
Simțindu-mi conștiința vinovată,
Că nu e totul bine-n țara mea.
Puteți să mă-ntrebați: - Ce vrei, băiete?
În treburile mari de ce te bagi?
Am să răspund milos și pe-ndelete:
- Eu știu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi.
Mi-am investit și nervi și timp și viață,
În drumul care m-a ademenit
Și-am acceptat să dorm pe copci de gheață
Și să trăiesc pe muche de cuțit.
Puteam să-mi fac în alte părți avere,
Puteam să fiu un bun european,
Puteam să mă înscriu la mamifere,
Ins metabolic de la an la an.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urzicile
De ce zâmbești malițios, ascunzi ceva si nu știu oare?
Nu ai găsit in Atlantida bijuterii pe fund de mare?
Sau poate-n Cuzco sus pe munte sub bolta cerului astrală
Găsit-ai semn de la incași in Templul Soarelui spre seară...?
De ce zâmbești malițios, vezi c-am intârziat acasă
Si mă intrebi pe unde-am fost, lipsind cafeaua de pe masă?
Da.... am ghicit, departe gândul de tot ce-am spus si vrei să-mi zici
Că mâine mergem impreună să adunăm din câmp urzici....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu mor în fiecare dimineață
mă las apoi îngropat de realitate
de la inimă în jos spre rădăcină
să-mi caut seva prin măruntaiele pământului
defect profesional-desigur
minerul din mine nu a uitat întunericul
doar partea aceasta care se visa marinar
mai strigă cerului sufocarea vieții
mă străduiesc să învăț tăcerea
nu mai șoptesc nici ierbii dorința
desfac doar piatra-n patru să-i caut centrul
între timp mă întorc în mine
din ce în ce mai adânc
până la înec
să-mi găsesc în sfârșit atlantida
să desfac minunea minunilor
în atomi
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul e posibil
Ar putea să vină muntele la mine
Și deșertul și pădurile și râul,
As putea să vin si eu la tine
Și să rup din zare țarcul, frâul
Ar putea sa vina sfinxul nemișcat,
Cu nedescifrate simțăminte,
Aș putea să stau într-un palat
Construit din apă și cuvinte.
Ar putea sa vina și-nțelesul,
Taina galaxiei, nepătrunsul,
Atlantida și Hiperboreea,
Să fiu eu cel ce vă dă răspunsul
Ai putea să vii de partea mea,
Când în sfere muzici se desfac,
Inima-i hrănita de o stea;
Infinituri, nu mai pot să tac!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pace vouă!
Nicicând n-a fost un Paște mai tragic pe Planetă
Explozii, catastrofe, nu-i pace sub măslini
E pentru prima oară când Dumnezeu regretă
Că-n lupta altor neamuri se sting mai mult creștini.
E-o fierbere ciudată, manevre militare
Mari deplasări de trupe, pe mare, pe uscat
Încep să scoată capul focoase nucleare
Azi, echilibrul lumii s-a rupt și e păcat.
N-au învățat, se pare, nimic din Atlantida
Și nici din Hiroșima n-au tras nici un folos
Ne vântură neantul cu cancer și cu SIDA
Istoria se-ascunde precum un melc fricos.
Au înflorit copacii, bat clopote de Denii
Ierusalimul, iată, de ploi a înverzit
Și pelerini cu torțe și scumpe mirodenii
Sosesc din toată lumea pe-acest pământ sfințit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 aprilie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Suntem ca două pofte
suntem amândoi doar amândoi într-un colț al încăperii
ca niște unghiuri ascuțite îmbrăcate
sumar unul cu celălalt și atât
suntem ca niște mere coapte de sfârșitul verii
ca două pofte ca două gusturi aproape identice
ca o singură foame suntem
ca o mușcătura pe gât ca un strigăt
ca o dâră de sânge ca niște unghii nestăpânite excentrice
ca o formulă matematică suntem ca o piramidă
ca o forță gravitațională ca o implozie
ca o lege a fizicii ca un emcepătrat
ca o descoperire științifică suntem ca o rocă subită
suntem ca Atlantida dinainte de a fi dispărut
ca un mit ca un foc irezistibil
ca o fatalitate plăcută suntem
ca frumoasa din pădurea adormită înainte și după sărut
poezie de Călin Hera din Îmi pun singur miere în ceai (2010)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atlantida
Mediterana, sub flamura zării,
mă-ndeamnă cu valul ei - braț înspumat.
Alerg, nebunatic, din urma uitării
spre țărmul de Ochiul Suprem admirat.
Visarea-și aruncă ancora grăbită,
de unde Trecutul se lasă pornit:
din ceața uitări răsare-Atlantida,
de valul turbat trasformată în mit.
Pe lacrima mării sclipesc diamante:
Tezaur Elen risipit peste tot.
Sub lava tăcerii destine presate,
remeditate de Platon, Herodot...
Torpilele-gânduri străbat Veșnicia
pa arhipelagul de taină păzit.
Din freamăt de vis Atlantida re-nvie,
De unde Trecutul se lasă pornit.
poezie de Alexandru Doga din florile dalbe (5 noiembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru păcatul de-a ne fi iubit
Cum despărțirea-i de neconceput,
Iar drumul vieții-a devenit îngust,
Noi, două umbre,-o să-l urmăm pe Proust,
În căutarea timpului pierdut...
Vom pribegi-n Sahara însetați,
De-acesta-i prețul ce-avem de plătit.
Pe Everest vrem să fim deportați,
Pentru păcatul de-a ne fi iubit.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Atlantida, adresa este: