Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Aurel Romila despre boală

Dacă Dumnezeu ne-a îngăduit bolile și suferința, să ne rugăm totuși lui Dumnezeu să le putem suporta.

în ziarul Lumina, interviu (6 februarie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E absolut obligatoriu și Codul penal prevede treaba asta, să nu pedepsești pentru o așa-zisă crimă un bolnav mental. Dacă el e dement, degeaba îl bagi în pușcărie. Închisoarea are un caracter corectiv, de îndreptare. Nu ai ce să corectezi aici. Prin urmare, dacă nu e discernământ, el trebuie să stea într-o instituție specială, nu în pușcărie. Aceasta este legătura între discernământ și boala mentală.

în ziarul Lumina, interviu (20 august 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Psihiatria este o meserie. Se învață îngrijind bolnavi psihici, cu un maestro și citind cât mai mult și reflectând.

în articol (august 2015)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Normalitatea e o stare de echilibru și armo­nie în­tre cunoaștere, afectivitate, inteligență și voință. Când una din acestea e excesiv dezvoltată sau sub­dez­­voltată, armonia se pierde și apare boala sau suferința.

în Formula AS, interviu (2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu pot să nu-mi amintesc de Nicolae Labiș. Mă aflam la Spitalul de Urgență, când el și-a trăit acolo ultimele zile. Eu nu-i cunoșteam poeziile, abia după moartea lui le-am citit și am realizat ce talent uriaș se pierduse. Atunci, pentru prima oară, mi-am dat seama cât de comun și neajutorat ești în boală, indiferent ce ai în cap.

în Formula AS, interviu (2008)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În mod paradoxal, așa cum nu crede lumea, bolile psihice cu cât sunt mai grave, cu atât nu arată o suferință clară, expresivă. De pildă, bolile cele mai ușoare în ierarhia lor, cum ar fi nevrozele, dau cele mai expresive suferințe. În timp ce bolnavii mai profunzi, psihotici, cum zice românul "nebunii" sau "schizofrenicii", deși deranjează enorm pe ceilalți, ei nu-și dau seama de asta și par mai indiferenți și nepăsători la lucrul acesta. Deci mai mult e afectată familia decât el. Asta ca să avem niște grade de suferință chiar în bolile psihice.

în ziarul Lumina, interviu (6 februarie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cea mai gravă consecință a istoriei noastre din ultima sută de ani a fost felul în care s-a făcut selecția umană. O societate care nu permite dezvoltarea persoanei e o societate slabă. Când personalitatea nu poate înflori, când e traumatizată, apar bolile psihice și intervine ratarea. Ratarea e punctul în jurul căruia se învârte totul. E discrepanța între ceea ce am putea deveni și ceea ce ajungem să devenim în societatea de azi. Destinele sunt neîmplinite, ratate, curmate prematur, fiindcă deasupra noastră tronează niște incapabili care ne pun piedici. Suntem condamnați la ratare de niște psihopați.

în Formula AS, interviu (2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În afara oamenilor cu boli reale, avem și niște boli mai fine, mai spirituale, ale epocii, ale generației. Se întâmplă acum că generația tânără are riscul cel mai mare de a intra într-o toxicomanie. De ce? Aceștia, fiecare în parte, spun că suferă. E un "mal du siècle", adică nu suportă epoca în care trăiesc, nu suportă politica și atunci starea aceasta îi obligă să bea, să fumeze, să-și trăiască fericirea în mod artificial. Această problemă, care frământă generația tânără, atacă viitorul țării.

în ziarul Lumina, interviu (6 februarie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la boală, dar cu o relevanță mică.

În ce privește sănătatea mentală a românilor din perioada socialistă și comunistă, a fost o sănătate a terorii, a fost sănătatea unor oameni care nici măcar nu erau foarte sinceri. Astăzi lucrurile nu mai sunt așa. Însă acum lumea este prea liberă, este dezorientată. De aceea nu mai vede sensul. Deși caută. Și caută fie să-și facă vreo casă mare-mare, fie să plece în străinătate să câștige mai mulți bani, să aibă o viață cât mai bună. Oamenii sunt dezorientați. Trebuie să fim conștienți că nu aici este paradisul, că avem o măsură, că urmează involuția, vin bolile și moartea. Trebuie să înțelegem lucrurile astea. Ele se învață la ora de religie. Nu sunt un viciu al societății, ci reprezintă cursul firesc al vieții pe care îl ai așa cum ți-l pregătești. Nimeni nu spune să fii inactiv, Biserica nu propovăduiește asta. Creștinismul te învață să fii muncitor. Să ai o casă, să-ți faci o grădină dacă poți, dar să fii și moderat. Așa o să-ți fie bine. Altfel, singur nu-ți va fi prea ușor. Spre sfârșitul vieții te așteaptă căminul, altul care să-ți dea de mâncare.

în ziarul Lumina, articolul "De ce pentru studiul religiei în școală?" (14 decembrie 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu m-au interesat niciodată detaliile picante - că Eminescu s-a îmbolnăvit de sifilis, ori că Baudelaire s-a drogat. În schimb, m-a atras un anumit obicei al lui Kant: deși lucra într-o singurătate deplină, refuza să mănânce singur la prânz. Când gazda îi punea mâncarea pe masă la ora unu - punctual, ca la nemți - el nu se așeza, dacă nu i se aducea și un companion. Voia să stea de vorbă. De ce? Pentru că aceea era pauza lui și simțea nevoia să comunice. Într-adevăr, comunicarea este inversul singurătății. Vorbind, povestind, omul îți iese mai ușor din pielea lui. Toți trebuie să ne deprindem să comunicăm, începând cu familia.

în Formula AS, interviu (2008)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Aurel Romila despre boală, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook