Banat şi creştere

Umbrilii tele (poezie în grai bănăţean )

Umbrilii tele mă -astrucă,
Doi paş îmbătaţ dă pucere
Mă calcă, mă rup, mă- apucă
În vara –mi pierdută şe piere...

Lumini şi umbre ocesâce
Mă ung, şă împleceşce un dor
În urma nopţâlor- sâce
Dă gânduri beceje şe dor.

Păsăşce şi noapcea şi ea
Doi paş să – mpârângă şî pier
Ş-atâta vară – oi avea
Ş-atâta noapce măi şer...

Umbrilii tele tot cresc,
În mine potop dă lumini
Gimneaţa pot s-o primesc
Când nu ce duşi, nişi nu vini...

poezie de Sergiu Boian
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

U: ceramică tare

cât mai larg îmi place deseori
să pun piciorul în fagul ce-l creşti
care se-nalţă în chip de pădure
lângă făget (?!)
să pun piciorul în pragul ma
rilor distilatori de ţuică din banat - u
neori sigilată în oale de jupâneşti

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasu toamnii (poezie în grai bănăţean)

Glasu toamnii rujinit,
Iar mă strâgă şî răspund,
Toamna în mine-o buit,
Şî dăjeaba mă ascund...

Sara prinsă întră glasuri,
Să străcoare şî mă-mbie
Toamna parcă faşe nazuri
Pântră lodzâli dă vie.

Şî bogicăie, şe vină!
În pişioare calcă satu,
Lasă urme dă rujină,
Pă unge îs faşe patu...

Glasu toamnii să tăt sâmce
Şî cresc umbrilii dă sară,
Gândurilii mele strâmce,
Rujinesc, a câta oară...?

poezie de Sergiu Boian (august 2011)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminilii nopţî (poezie în grai bănăţean)

Noapcea răsfiră lumină
Dă fuljere strâmbe şî şoapce,
Vântu în mine să-nchină,
Şî rupe şî rupe dân noapce...

Urme zvârlice dă vânt,
Cresc nopţî bube şereşci
În mine atâta pâmânt
Îngroapă beceje poveşci.

Fulgeră, satu primeşce,
Lumini otrăvice şî chin
Noapcea in mine găsăşce,
Vânturi şe trec şî şe vin...

Luminilii nopţî – durere
Mă ard, mă-ngheaţă şî dor,
Să - ngroapă satu şî piere...
Trăiesc măi o noapce şî mor...

poezie de Sergiu Boian (25 iunie 2011)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ge jiune (poezie în grai bănăţean)

Un loc măi fain în toată ţara,
Unge-l găsăşci pă-ntrăg pământ?
Acolo-n satu meu... ăl mândru,
În satu meu, în locu sfânt.

În satu-n care, noi, cu toţî',
Am crescut ge mişi copii,
Unge cu greu am trăit,
Cu năcazuri... bucurii....

Mi dor ge pita coaptă-n vatră,
Ge lapcilii nezmântânit,
Mi dor ge moşu şî ge baba,
Ge ochii şe nu să geşchid.

Mi dor ge drumu şe duşea
La poarta căşî' un' stăceau
Bătrânii chinuiţ ge soartă,
Cu ochii-n lacrămi m-aşceptau.

[...] Citeşte tot

poezie de Claudiu Românu (17 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am în mine... (poezie in grai bănăţean)

Am în mine numa ploi
Şi o toamnă şe ascunge
Soarili rămas in noi,
Nu răsare, nu pătrunge...

Parca-m strâns în mine stropii,
Şe mă udă şi goliră
Apa la marjina gropii
Unge gându să răsfiră...

Întră ploi sî noapce şăd,
Şeru plânje fără glas,
Toamna adormit-o văd,
Cum s-adapă şî o las...

Numa' urme uge sâmt
Cum apasă gându crud,
Şeru pare tot măi strâmt
Nu-l măi văd, nu-l măi aud!

[...] Citeşte tot

poezie de Sergiu Boian (2010)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan şi Radul

I

Ştefan cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
Duce o ceată
Moldovenească
În loc de plată
Să-şi dobândească
Pradă bogată
Şi voinicească.

Radu cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
I-a pus în cale,
Păzind moşia,
În deal şi-n vale,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

România - Bucureşti

Locul unde picură iubirea
Chiar din stele— galaxii
Strecurându-ţi viu uimirea
Chiar în ochii tăi cei vii

E meleagu acest"de vis
Inundat chiar din balade
Numele-ţi unde-i admis
Cu al lui Emil Palade

Sunt izvoare aici de flori
Şi de paşi şi zbor spre stele
Iar privirile-n culori
Dă farmec patriei mele

Din Cluj până în Constanţa
Din Arad până în Iaşi
Să nu îţi pierzi cutezanţa
În artă să fii acelaşi

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (1 martie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mormântul tău, "Măicuţă"

Se opreşte lângă o cruce, înnegrită peste vreme
Şi-nchinându-se încearcă cu o frază să o cheme:
- Mamă! Chipul tău trăieşte, l-am avut mereu cu mine,
Pribegind în lumea mare, el mi-a dat puteri depline.
Apoi... tace şi se pleacă peste piatra-mbătrânită,
Cu tristeţe o măsoară, c-o privire-ncremenită.
Dacă ar putea sunt sigur, s-ar îmbrăţişa cu dor
Şi o lacrimă fierbinte ar cădea din ochii lor,
El, iar spune toate cele, cum a fost şi ce-a făcut,
De când ea se odihneşte, generaţii au crescut.
Ea, ar întreba desigur: Dragul mamii, cum o duci?
Te-am "lăsat" copil de-o şchioapă, ai nevastă, ai şi prunci?
- Am venit maică la tine, de la mare depărtare,
Memorându-ţi amintirea, să mă-nchin, să las o floare
La mormântul tău cel sumbru şi castanul ce se-ndoaie,
Ce-a crescut şi-mbătrâneşte de atâta vânt şi ploaie,
Lângă crucea ce-nverzeşte, de licheni şi mucegaiuri,
Într-un cimitir ce-mi este amintiri pe aceste plaiuri,
Ca să-ţi povestesc viaţa, ce-am trăit-o şi-o trăiesc,
Anii buni sau trişti de-o vreme, ce mereu mă-nbătrânesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea XXL (parodie după "Scrisoarea III" de Mihai Eminescu)

Un osman dintre aceia fără neam şi fără limbă,
Ce mânat de vreri meschine patria ades şi-o schimbă,
Se plimba matol, sărmanul, neţinând cărarea dreaptă,
Scărpinându-şi cu ardoare scăfârlia cea deşteaptă.
Dintr-un bloc fără ferestre o gagică se coboară,
După mutra rutinată nu părea deloc fecioară,
Mirosea a vişinată de-acum două primăveri
Iar surâsu-i (cu proteză) provoca la ochi dureri.
Osmanlâul, tip sensibil la atâta frumuseţe,
A-nceput să facă zâmbre şi pe-alocuri feţe-feţe
Şi chiar dacă peste case, nesimţită, cădea bură
Pofticios privea la tipă, fermecat de-a ei natură.
Pipăindu-şi marafeţii, vru să-ngaime tandre şoapte
Cam ceva de genul: "Fato, unde vrei să dormi la noapte?"
Ea, văzându-i poticneala, gât de struţ pe dată-ntinde,
Din cotlonu-i plin de zoaie, ca zvârluga se desprinde:
- Scoate euroii, nene, iar apoi în braţe-mi vino
Eu să îţi alin hormonii, iară foamea-mi tu alino!
Hai, acuşi se face beznă şi apar la streşini stele,
Vin să-ţi prezantez tariful plus serviciile mele!

[...] Citeşte tot

parodie de Rudy Valentino, după Mihai Eminescu
Adăugat de Rudy Valentino
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce plângi mamă? (baladă, în memoria celei ce mi-a dat viaţă)

De vei citi aceste versuri,
Vei înţelege foarte mult,
Vei şti că dragostea de mamă,
E prea puţin, un... cult.

Când îţi văd privirea tristă
Şi pleoapele-n lăcrimate,
Simt că inima-mi plesneşte
Şi deodată nu-mi mai bate.

Să-mi revin mă uit la soare,
Îmi şterg fruntea şi obrazul
Şi-ncercând să-ţi fur o vorbă
Te-ntreb mamă: -Ce-i necazul?

Tu te-ntorci, privind spre mine,
Îţi stergi ochii cu năframa
Şi c-o voce tremurândă
Spui zîmbind: -Mânca-te-ar mama!

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!