Berlin şi Paris

După ce am văzut Parisul, Berlinul a devenit zero, nu m-a mai interesat... Parisul a ajuns obsesia mea.

citat celebru din Emil Cioran (1934)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piesa lui G. Ciprian "Omul cu mârţoaga" a fost jucată în multe ţări

La mormântul tău se roagă
Toţi cei pentru care-ai scris
Şi-ai dus ţara cu-o mârţoagă,
La Berlin şi la Paris.

epigramă de Laurian Ionică din Festivalul "Cât e Buzăul de mare" (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte să fi spus cele ce am spus azi aici, am avut grijă să le trimit la Roma, la Paris şi la Berlin.
Toate acestea fac obiect de discuţie prin lojele masonice unde s-ar fi hotărât detronarea suveranului României...

Nicolae Iorga în Aula Academiei Române (februarie 1938)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timpul diferitelor călătorii, Samuel Fergusson a fost corespondentul cel mai harnic şi cel mai interesant al lui "Daily Telegraph", acest ziar de un penny, al cărui tiraj se urcă până la o sută patruzeci de mii de exemplare pe zi şi abia ajunge la mai multe milioane de cititori. Deci, era bine cunoscut acest doctor, cu toate că nu era membru al nici unei instituţii de învăţaţi, nici al Societăţilor Regale geografice din Londra, Paris, Berlin, Viena, ori Petrograd, nici al Clubului Călătoriilor, nici chiar al "Royal Polytechnic Institution", unde trona prietenul său, statisticianul Kokburn.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aviograma (în loc de manifest)

Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator
Pulsează anunţ vast TREBUIE dinamic
serviciu maritim
Artistul nu imită artistul creează
Linia cuvântul culoarea pe care n-o găseşti
în dicţionar.
Vibrează diapazon secolul
Hipism ascensor dactilo-cinematograf
INVENTEAZÃ INVENTEAZÃ
Arta surpriza
Gramatica logica sentimentalismul ca
agăţătoare de rufe
Pe frânghii cheamă împărăţia afişelor luminoase
cherry-brandy vin trans-urban căi ferate cea
mai frumoasă poezie: fluctuaţia dolarului
Telegraful a ţesut curcubee de sârmă
Iradiator declanşează stigmat a c d alfabet dentar
Stenografie astrală să vie
sângerarea cuvântului
metalic lepădarea formu-

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ilarie Voronca
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politică externă

Moscova: nu crede în lacrimi.

Berlinul: mereu în expectativă.

Londra: vocea clară si totuşi
izolaţionistă a Europei.

Paris: N-am riscat pentru Cehoslovacia,
de ce am face-o acum?

Roma: iar politica externă?

Bucureşti: ce-ai spus, Unchiule Sam?

poezie de Alex Dospian (martie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţia de geografie

Noi doi suntem ca şi când ar veni, la Paris, un boşiman
să discute, cu un eschimos, despre vreme. Tu eşti dusă
cu pluta pe toate râurile din Europa şi din alte cinci continente
iar eu trag targa pe uscat. Tu ai toate
regretele din lume şi pe mine mă doare
de lume unde nu pot spune-n poem.
Ţie-ţi plac perdeluţele roz şi mie mi se fâlfâie.

Asta nu e viaţă, care ne-a adus pe noi laolaltă,
ci un şofer beat plecat spre Cancun şi ajuns la Calcutta!
Aş vrea să fie limpede, limpede. Limpede!
Nici un dulce din lume nu va stinge, vreodată,
amarul din noi: numai o clipă privindu-ne, cei mai mari cofetari
italieni şi turci îşi vor frânge mâinile a neputinţă
şi se vor împuşca în cap, cu gloanţe de plumb.

Noi doi suntem ca şi când ar veni, la Viena, un boşiman să discute,
cu un eschimos, despre vreme. Ca şi când cei doi ar supravieţui
numai şi numai conversând despre ploaie! Noi doi
suntem ca şi când, la Berlin ori aiurea, un boşiman şi un eschimos

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Suciu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

"CYBERNETCS AND CONSONANTAL PSYCHOLOGY", ANUL 1975 – Comunicare ştiinţifică la The Third International Cogres of Cybernetics and Systems, Bucharest, Romania, August 25-29, 1975 (ASE Bucureşti). Lucrarea a apărut în Proceedings of Congres (editors J. Rose-UJ and C Bilciu-Romania), Vol. II, section 5 (Communications, Education and Informatics), SPRINGER-VERLAG Berlin, Heidelberg, New York. Autorul prezintă legătura dintre conceptele de bază ale ciberneticii şi ideile prezentate pe larg în volumul Psihologia consonantistă, Paris, 1938-1939. Psihologia consonantistă priveşte creierul ca o maşină de gândire; se procedează la analiza gândirii într-un mod mecanic, modern şi separă distinct cele două categorii primordiale (chestiune psihologică şi dinamică). Astfel, dr. Ştefan Odobleja poate fi considerat un precursor al Inteligenţei Artificiale.

Ştefan Odobleja în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valoarea lucrurilor: Un înţelept l-a întrebat odată pe un tânăr, care a moştenit pe neaşteptate din partea unui unchi o avere fabuloasă, care sunt lucrurile pe care le are. Acesta a început să enumere: aur, bani, bijuterii şi pietre preţioase, 3 castele în Franţa ‒ pe Valea Loarei, 3 în Spania, 2 în Anglia, 1 în Scoţia şi 1 în Italia, numeroase vile la munte şi la mare (inclusiv pe Coasta de Azur) şi în marile capitale ale lumii (Atena, Beijing, Berlin, Cairo, Israel, Lisabona, Londra, Madrid, Moscova, Paris, Praga, Roma, Washington D. C. ş. a.), mari suprafeţe de pământ şi de păduri, multe lacuri, maşini de lux, avioane, iahturi, o bibliotecă uriaşă cu cărţi rare, o imensă colecţie de artă ‒ cu picturi şi sculpturi celebre... La fiecare lucru spus, înţeleptul scria câte un zero, unul după altul. În sfârşit, intrigat, tânărul a spus că are o sănătate de fier; atunci înţeleptul a scris un 1 înaintea tuturor zerourilor, care astfel au căpătat valoare.

George Budoi în Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (10 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

SCRIPCARI sunt mulţi, VIOLONIŞTI sunt puţini. Scripcarii cântă la nunţi, în cârciumi, la tembeliziuni maneliste ca rRomania TV, Latrina 3 TV. Violoniştii cântă la Sala de Aur a Musikverein (Asociaţiei Muzicale) ‒ din Viena, Opera de Stat din Viena, Concertgebouw ‒ din Amsterdam, Centrul Naţional pentru Artele Spectacolului ‒ din Beijing, Filarmonica din Berlin, Konzerthaus ‒ din Berlin, Boston Symphony Hall ‒ din Boston, Ateneul Român ‒ din Bucureşti, Teatro Colón ‒ din Buenos Aires, The Helix ‒ din Dublin, Royal Albert Hall ‒ din Londra, Walt Disney Concert Hall ‒ din Los Angeles, Scala ‒ din Milano, Carnegie Hall ‒ din New York, Opera Garnier ‒ din Paris, Sydney Opera House ‒ din Sydney etc. Scripcarii cântă în orchestre improvizate, violoniştii cântă în marile orchestre simfonice ale lumii, din Amsterdam, Beijing, Berlin, Boston, Bucureşti, Canberra, Chicago, Copenhaga, Dublin, Ierusalim, Lisabona, Londra, Los Angeles, Madrid, Milano, Moscova, Munchen, Oslo, Ottawa, New York, Paris, Roma, Sydney, Stockholm, Tokyo, Viena ş. a.

George Budoi în Muzica şi muzicienii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tehnologiile care au cele mai profunde efecte asupra vieţii umane sunt de obicei simple. Un exemplu bun de tehnologie simplă cu consecinţe istorice importante este fânul. Nimeni nu ştie cine a inventat fânul - ideea de a tăia iarba toamna şi de a o stoca în cantităţi suficient de mari pentru a menţine caii şi vacile în viaţă în timpul iernii. Tot ceea ce ştim este că tehnologia fânului a fost necunoscută în imperiul Roman, dar a fost cunoscută în orice sat în Europa medievală. Ca multe alte tehnologii vital de importante, fânul a apărut în Evul Mediu Întunecat. Conform Teoriei pe baza Fânului a Istoriei, invenţia fânului a fost evenimentul decisiv care a mutat centrul de greutate al civilizaţiei urbane din bazinul Mării Mediterane spre Europa de Nord şi de Vest. Imperiul Roman nu avea nevoie de fân fiindcă în climatul mediteran creşte destulă iarbă pentru ca animalele să pască şi iarna. La Nord de Alpi însă, oraşele mari, dependente de cai şi de boi ca forţă motrice, nu puteau exista fără fân. Aşadar, fânul este acela care a permis creşterea populaţiilor şi înflorirea civilizaţiei între pădurile Europei de Nord. Fânul a mutat măreţia Romei la Paris şi Londra, iar mai târziu la Berlin şi Moscova şi New York.

citat din Freeman Dyson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!