Te regăsești în inima paradisului când ai trecut pragul casei părintești.
citat din Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu cum e Paradisul, dar inima lui
A rămas în sufletele părinților mei.
Camelia Oprița în Viața este un poem neterminat (8 mai 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Facerea omului vine din convingerea Domnului, că viața este cel dintâi paradis.
Camelia Oprița în La porțile universului (27 iulie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulgii de zăpadă sunt îngeri evadați din raiul florilor de gheață.
Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața nu a fost aruncată la întâmplare pe pământ, e singurul paradis pe care-l cunosc până acum.
citat din Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este un complex de aspirații și idealuri sufletești către adevărul palpabil, adevăr ce oferă sufletului câte ceva din acest rai pământesc. La urma urmei, Pământul este o bucățică ruptă din rai.
citat din Camelia Oprița
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Început
La început, omul a fost pământ
și Dumnezeu a hotărăt să fie adevăr din Adevărul Lui,
și s-a făcut adevăr,
înțelepciune,
libertate,
iubire,
toate acestea pe un colț de rai numit Pământ.
poezie de Camelia Oprița din WordPress.com ( Viața e un timp numit libertate )
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele alb al paradisului
Mi-ai zis odată
că iubirea are vârsta cerului,
și de atunci
merg pe frunțile norilor.
Undeva e un nor alb,
e atât de frumos,
cu floare de cireș în gene.
Mi-a spus că dacă sunt îndrăgostită,
pot afla soarele alb al paradisului.
poezie de Camelia Oprița (13 iunie 2007)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât de departe se vede omul de toate o poate spune numai în poezie; cât de aproape se vede omul de Dumnezeu, o poate spune doar în rugăciune.
La început, omul a fost pământ și Dumnezeu a hotărăt să fie adevăr din Adevărul Lui, și s-a făcut adevăr,
înțelepciune,
libertate,
iubire,
toate acestea pe un colț de rai numit Pământ.
citat din Camelia Oprița
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
În absența iubirii, sufletul rămâne fără suflare; bolnav și neputincios.
Își continuă drumul cu tălpile pline de spini. Toate lucrurile în jurul său sunt străine și ''ard''.
Iubirea este echilibru, discernământ măreț și scut împotriva tuturor greutăților.
Fără iubire, raiul nu poate aștepta.
poezie de Camelia Oprița din Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu tălpile pline de spini
În absența iubirii,
sufletul rămâne fără suflare,
bolnav și neputincios,
Își continuă drumul cu tălpile pline de spini.
Toate lucrurile în jurul său
sunt străine și ''ard''.
Iubirea este echilibru,
discernământ măreț
și scut împotriva tuturor greutăților.
Fără iubire,
raiul nu poate aștepta.
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este un poem neterminat
Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele;
Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărțire.
Timpul insista să trec în vremurile următoare,
Am trecut până m-am îndepărtat de părinți.
Nu știu cum e Paradisul, dar inima lui
A rămas în sufletele părinților mei.
Ridurile lor sunt nevăzute,
Ca multe altele,
De parcă ar avea tâmplele de piatră.
Cât despre tata,
Nu l-a surprins nici moartea:
Avea brațele însângerate de maci și spice.
În palmele lui creștea grâul ca o pâine dospită
Pentru iertarea morților noștri.
Era la fel ca mai nainte;
Zâmbea în ruga lui tăcută,
Călca peste morminte.
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este un poem neterminat
Timpul insista să trec în vremurile următoare...
Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele;
Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărțire.
Timpul insista să trec în vremurile următoare,
Am trecut până m-am îndepărtat de părinți.
Nu știu cum e Paradisul, dar inima lui
A rămas în sufletele părinților mei.
Ridurile lor sunt nevăzute,
Ca multe altele,
De parcă ar avea tâmplele de piatră.
Cât despre tata,
Nu l-a surprins nici moartea:
Avea brațele însângerate de maci și spice.
În palmele lui creștea grâul ca o pâine dospită
Pentru iertarea morților noștri.
Era la fel ca mai nainte;
Zâmbea în ruga lui tăcută,
Călca peste morminte.
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul deschide gândul omului (11 mai 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai vreau o primăvară cu tine
O ultimă bătaie a inimii
Și tata s-a prefăcut lacrimă la rădăcina copacului.
De atunci îl caut cu glasul plâns
În muguri.
El agață fluturi albi în ramuri
să nu mă pierd râde.
Mai vreau o primăvară cu tine i-am zis,
Vreau totul încă o dată...
Să bați dealurile cu mine pe creștet
Ca atunci când soarele era așa de mic
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Părinților noștri, între esențial și etern (11 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la rai, dar cu o relevanță mică.
Bună dimineața, Camelia
Pentru ce mi-ai zis pe nume, că se întâmplă să vorbesc mai repede pe limba ta?
Sau pentru că ești foarte mirositoare de parcă cineva a vărsat peste tine paradisul?
Cred că dacă mi-aș lăsa păpușa din mână s-ar adăposti
sub tine ca să n-o fure vântul.
Să nu te sperie copacii că tremură,
ei vestec vântul și nu e interesat de păpuși.
E aducător de nori și ploaie.
Avem nevoie de prospețime, deci spălare...
Mai rămân o vreme.
E tot ce îmi doresc la câte bogății mi-ai dezvăluit;
pun și păpușa lângă tine că s-o fi săturat de când merge pe deasupra pământului
Uite...
Dar câtă prospețime se amestecă cu ierburile și copacii!
Bună dimineața, Camelia!
Ți-am spus pe nume pentru că devii mai înțeleaptă pe clipă ce trece.
Prețul prospețimii mele este înțelepciunea omului de a mă avea împrejurul lui.
Aha! Stai să mă scarpin un pic în frunte ca să pricep cât de prețios e acest lucru.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din WordPress.com (5 mai 2019)
Adăugat de IoanAIonut
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre rai, adresa este: