Când vorbesc despre dragoste nu mai știu în ce timp sunt sau în ce loc ar trebui să fiu pentru că dragostea este un spațiu atemporal.
Camelia Oprița în WordPress (22 martie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o zi până și războiul se va pleca în fața poeziei, a dragostei de frumos, a plânsului nou-născutului;
Acolo unde cărțile vorbesc, vocea armelor tace.
finalul de la Ecce homo, Între glorie și Ruină de Camelia Oprița (martie 2022)
Adăugat de Mena Zacharova
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul îți oferă metafora activă între a fi sau a nu mai fi, dar necesitatea omului tinde permanent a fi el însuși timp. Și nu poți vorbi despre acest lucru decât în momente de melancolie.
Camelia Oprița în Recurs pentru Infinit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic nu supraviețuiește efemerului. Timpul e o continuă frământare a universului care e o inimă mare prin care trece timpul. Ca să-l înțelegi, stai față în față cu el, vorbești despre tine cu el și așa poți recupera o parte din clipe sub forma amintirilor.
Camelia Oprița în Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am avut vreme în care a trebuit să vorbesc doar cu mine și m-am gândit că singura modalitate de a găsi fericirea este să nu o caut, că va veni prin una din ușile copilăriei. Se poate să fi rămas deschisă cu pragul înspre mine...
Camelia Oprița în Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am îndrăznit să fiu copil o clipă și am văzut cum se irosesc oamenii. Nu mă plâng de nimic. Aștept o ninsoare abundentă să înflorească pământul ca într-o primăvară polară. Albul acoperă întunericul din oameni și am mai multă vreme să vorbesc cu mine despre mine.
Camelia Oprița în Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu siguranță unul a pierdut totul pentru nimic numai pentru simplul fapt că s-a legat sincer de celălalt, întrebându-se dacă își poate permite să vorbească despre viață în al douăsprezecelea ceas unde poate aduna sau pierde și ultima forța necesară de a reveni la cotidian și a se (re)conecta la viață.
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului, Iubirea nu are dreptul la somn (decembrie 2000)
Adăugat de Ada Olaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic nu supraviețuiește efemerului. Timpul e o continuă frământare a universului care e o inimă mare prin care trece timpul. Ca să-l înțelegi, stai față în față cu el, vorbești despre tine cu el și așa poți recupera o parte din clipe sub forma amintirilor.
aforism de Camelia Oprița din WordPress.com Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de Elena Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nimic și nimeni nu are drept de a juca rol de mediator pentru că nu se poate vorbi de o cantitate anume de libertate, ci de calitate incontestabilă a libertății pe care o poate dobândi Omul cu Suflet de Dumnezeu. În Dumnezeu se găsește Adevăr, Înțelepciune, Libertate, Iubire, iar El din toate acestea a clădit omul, și i-a dat anotimpurille; toate la rândul lor au fost date timpului.
Camelia Oprița în Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Fuga omului de adevăr este fuga de a nu mai fi om
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Personal nu mă deranjează să răspund celor care cer ajutor, dar cred că este necesară o anumită eleganță și înțelepciune în vorbire.
Înțelepciunea se mulțumește cu ceea ce oamenii pot oferi, repet, este legitim să ceri, să primești este bunătate.
citat din Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este tot ceea ce a existat sau va exista vreodată de la facerea universului încoace, iar singura ei limbă vorbită este iubirea.
Câte locuri inimaginabile există într-un om, tot atâtea frumuseți există în cosmos; important este ca omul să se descopere pe sine și să fie stăpân pe frumusețea nebănuită a vieții sale, iubirea singura casă a sufletului său.
Camelia Oprița în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare (19 aprilie 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni și nimic nu este îndreptățit să vorbească în numele Pământului decât viața: viața, în al cărui ocean frământat plutim ca un fir de nisip. Ea se subordonează în exclusivitate fenomenului cronologic sau mai bine zis, viața este o clipă în vârtejul cosmosului. Dimensiunea și vârsta lui depășesc înțelegerea umană, stelele reprezentând energia lirică a omului în context cu armonia viețuirii sale pe Pământ.
Camelia Oprița în Cerșetori de existență
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există momente când vreau să recuperez trecutul inocent al zilelor de altădată, dar emoția e prea mare, melancoliile îmi pot simți lacrima într-un suspin tăcut.
Nimic nu a supraviețuit timpului. Când i-am înțeles semnificația îmi trecuse deja copilăria. De atunci am învățat să nu mai plâng din nimicuri.
Am avut vreme în care a trebuit să vorbesc doar cu mine și m-am gândit că singura modalitate de a găsi fericirea este să nu o caut, că va veni prin una din ușile copilăriei. Se poate să fi rămas deschisă cu pragul înspre mine...
Camelia Oprița în Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astăzi singura certitudine este că totul se mișcă. Când știința și rațiunea nu ne pot ajuta, un singur lucru ne poate salva: conștiința noastră. De aceea avem nevoie de o Ecologie a Sufletului!..
Cine crede în minuni, să ridice mâna!!! Apoi ridică din nou cine a înțeles ce înseamnă să ai credință.
Și apoi din nou cei care spun că nu cred în Dumnezeu, dar înțeleg "cine" ESTE EL!!! Da, pentru că dacă spui că crezi sau nu în ceva sau în cineva, trebuie mai întâi să ai o idee clară despre asta și măcar să știi exact despre cine sau despre ce vorbești..!
Camelia Oprița în Ochii pământului sunt în ochii cerului (noiembrie 2011)
Adăugat de Jimmy Somerville - Citatepedia.Ro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu poți înțelege niciodată suferința unuia dacă n- ai trăit o vreme cu fața ascunsă în palme, uneori strângând degetele atât de încordat ca să nu mai vorbești cu tine însuți despre singurătate, despre arșița interioară rezultată din procesul izolării tale față de tine însuți.
Singurătatea neagă o parte din tine pentru că acea parte este a pământului. Cealaltă parte este a spiritului și aparține cerescului, parte formată din instanță și neant sau triumful suprem al luminii.
Camelia Oprița în Iubirea nu are dreptul la somn
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alte surogate de idealism au luat formele politicului în orânduirile sociale de la origini și până în prezent, rezultând pseudoidealismul ca un fals tratat de umanitate care servește idealismului intereselor de grup. O stare care devine tot mai puternică de la o epoca la alta, arătându-ne cât de iluzoriu a fost un timp anume, vorbindu-se de el la trecut. În fapt, iluzoriul a fost dintotdeauna în fața noastră și se poate vorbi despre el și la prezent.
Camelia Oprița în Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Fuga omului de adevăr este fuga de a nu mai fi om
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te împlinești dureros, dar mai frumos decât tot ceea ce există în lume, în momentul când ți-ai oferit propria viața pentru a fi trăită de celălalt.
Totul devine o enormă resursă lirică și spirituală despre care n-ai bănuit vreodată că ar putea fi lumească, la fel cum elanul primăvăratic al ramurilor hrănește din abundență aerul cu miresmele dulci ale florilor de iasomie. Pentru că și floarea are dreptul să vorbească despre viață și despre cultul frumuseții.
Și atunci la ce ar mai folosi timpul în întinderea sa vastă atâta vreme cât ritmul tău esențial se ridică în planul universului?
citat din Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrie-mi
Când vântul suflă printre copaci
Și vrei să fii singur, nu vrei să vorbești cu nimeni
scrie-mi
Când găsești in oameni
Doar ipocrizie
Tu nu mă uita
Și dacă nu ai nimic de spus
Nu iti face griji voi intelege
E suficient să știu
Că te gandesti la mine...
Scrie-mi când nu vrei să vorbești cu nimeni,
când aduni în suflet singurătate,
când găsești în oameni stelele apuse.
Scrie-mi când nu ai nimic de spus și vrei să taci...
Dacă ești un gând sau ești doar o văpaie,
știu că mă păstrezi într-un mugur de lumină
unde sufletul meu arde fără căință în umbra ta.
poezie de Camelia Oprița din Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Primăvara sufletului meu, clădită din cuvinte (22 februarie 2008)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât timp va fi să fim pe-acest pământ, trebuie să luptăm pentru libertate atunci când ne este limitată.
Nimic și nimeni nu are drept de a juca rol de mediator pentru că nu se poate vorbi de o cantitate anume de libertate, ci despre calitatea incontestabilă a libertății pe care o dobândește Omul cu Suflet de Dumnezeu.
Pe cer văd multe păsări care zboară libere, nu au limite. Unde aș putea zbura dacă aș avea aripi?
Camelia Oprița în Zidul gândurilor (2020)
Adăugat de Radu Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am început acest roman într-o zi de noiembrie
Copilaria este timpul altei dimensiuni, o țară inventată din tot ce e desăvârșit.
Ce poate fi mai desăvârșit dacă nu divinitatea?
Îmi amintesc că eram copil odată. Atât.
Copilaria mi se derulează în ochii minții ca o lume în care îmi rescriu timpul;
era vremea când mi se deschideau toate ușile: cele reale și cele ireale.
Toate erau dragoste, blândețe, afecțiune și bunătate;
iarna găseam brad în pragul lor și povești din tinerețile părinților și bunicilor.
Am început acest roman într-o zi de noiembrie
și probabil îl voi termina cu un sentiment de melancolie
într-o iarnă cu ninsori pe măsura cireșilor înfloriți
pe care i-am măsurat cu cele mai frumoase lucruri copilărești
ale îngerilor nevăzuți și neauziți.
Pentru a recupera vârsta crudă a acelor ani
e nevoie de o primăvară inventată pe coada
unui zmeu de hârtie, e nevoie de altfel de timp.
Iar dacă-l inventez, mă întorc numai prin amintiri
și nu aș supraviețui melancoliilor.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre vorbire, adresa este: