Cella Serghi despre dorinţe

Poate părea o formă de narcisism, dar eu mi-aş fi dorit să fiu şi să scriu ca Anais Nin, să am educaţia şi posibilităţile ei... Iar dacă viaţa nu m-a făcut să fiu ca ea, ei bine, modelul meu în viaţă sunt eu.

Cella Serghi în Pe firul de păianjen al memoriei (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este în stare să-şi ia răspunderea unei femei. Atâta vreme cât o doreşte, este nefericit. Când o are, se plictiseşte şi e foarte nefericit.

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbat abil se ascundea sub această înfăţişare modestă, un bărbat care a ştiut să facă din prezenţa lui o otravă plăcută, pe care mi-o dădea şi mi-o refuza capricios, ca s-o doresc din ce în ce mai mult.

Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E o stare în care mă aflu, cred, pentru prima oară, o amorţire aproape de moarte, pe care mi-o doream deseori – din necunoaştere – mai mult ca orice. O am acum şi nu mi-e agreabilă, fiindcă nimic, acum, nu poate să-mi fie plăcut sau neplăcut, fiindcă nu poate să-mi fie nimic.

citat clasic din Cella Serghi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşeala pe care o face fiecare dintre noi este că se gândeşte prea mult la micile lui înfrângeri, la dorinţele lui personale şi prea puţin la acest miracol care e viaţa, la obligaţia pe care o avem faţă de ea, obligaţia de a o face mai frumoasă, mai bună...

citat celebru din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi (1967)
Adăugat de mugurdefluier
Comentează! | Votează! | Copiază!