dorinţe şi noapte

inimă

Inima e locul în care noaptea se-ntâlneşte cu dorinţa de a muri spre a se-ntrece în nesfârşire.

definiţie celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea, natura îşi doreşte singurătatea, căci noaptea-i protestul naturii împotriva leprei civilizaţiei!

Erich Maria Remarque în Trei camarazi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă de schimbare

Decât un far în plină zi,
O spun tăios şi nu în şoapte,
Mai bine m-aş dori a fi
Un licurici în plină noapte.

epigramă de Gheorghe Enăchescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (21 iunie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de mărţişor

Ce-am putea, de Mărţişor,
Să dorim la tinere?
Ziua s-aibă somn uşor.
Noaptea? Ore libere!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din revista "Haz de Necaz", nr. 13 (mai 2001)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna albastră

Gânduri se-adună
în valuri şi-ngână
dorinţe şi vise
cu ferestre deschise
către luna albastră,
din noaptea frumoasă
ce este...

poezie de Mihaela Vicol
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastrul înserării

Doresc alte locuri pentru întâlnire
Pajişti pentru a zăbovi
O gură-nsetată care să te cheme
Doresc o noapte
De care zilele mele se îndoiesc încă
Eu te doresc.
În albastrul înserării,
oh, cât te doresc
Şi nu te doresc

Ah! Acest fior ce cade din negura nopţii.

poezie de Hassan Najmi din Intifada (2003), traducere de Mihaela Petrosan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boemă

Se aşeza să ningă -
Ningea.
Doream,
Sunt ani de-atunci,
Să te-ntâlnesc
La sfârşit de stradă
Ce dă în câmp.
Îmi părea
Că tu eşti mai frumoasă
Iarna.

Doar corbii spuneau
Că stai acasă
Cu vreun prieten.
Reintram în târg.
Zăpada licărea
Electric
Pe fereastra ta.
Se ducea o noapte.
Citeam

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deoarece ştiinţa a elucidat problema deformării ionirice, nu ne va fi greu să observăm că visele nocturne sunt împliniri ale dorinţelor, ca şi reveriile – acele fantasme atât de familiare tuturor.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martie

"1 Martie" a sosit,
Mărţişorul mult dorit
La cei dragi a şi venit,
Copiii îl dăruiesc
Celora care-l iubesc.
Mi-aş dori s-aducă-n dar
Fericire, bunătate,
Pace pentru cei ce plâng
Noaptea, în singurătate.
Pentru cei fără părinţi
Cereasca lumii iubire
Să aibă şi ei un strop,
Un mic strop de fericire....

poezie de Roxana Iacob din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

Zi de zi
îţi simt prezenţa
dar nu te pot
vedea.
Noaptea
apari strălucitoare
dar nu te pot
atinge.
Stea
îndepărtată
şi amăgitoare.
Aşteaptă-mă.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de Craciun, stelele strălucesc puternic şi toţi îngerii cântă. "S-a născut fiul lui Dumnezeu", copilaşul, copilul sfânt, cât de mult îmi doresc să fiu aproape de tine, în această binecuvântată noapte de Crăciun.

citat din Garry Gamble
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost ceva nou pentru mine. Nu cunoşteam vicleşugurile seducţiei şi veşnic îmi alesesem la întâmplare iubitele de o noapte, mai curând luându-mă după preţ decât după farmecele lor, şi făcusem dragoste fără dragoste, pe jumătate îmbrăcaţi, de cele mai multe ori, şi întotdeauna pe întuneric, pentru a ne închipui că suntem mai buni. În noaptea aceea am descoperit plăcerea de necrezut de a contempla trupul unei femei adormite fără îmboldirea dorinţei sau opreliştile pudorii.

Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce ne învaţă analiza este că multe alte vise, care nu par la prima vedere să includă preocupări erotice se reduc, prin munca de interpretare, la o realizare a dorinţei sexuale şi, pe de altă parte, că astfel de materiale ale gândirii noastre conştiente, care par să fi trecut în visul nopţii ca "relicve ale zilei", nu sunt admise aici decât pentru a juca rolul de figuranţi în reprezentarea dorinţelor erotice refulate.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua şi noaptea

Pe lumea umbrelor deschise,
Peste abisuri fără nume,
Din voia zeilor anume
Un văl de aur s-a întins.
Îi spune zi. Lumina ei
E însăşi viaţa pământeană,
E un balsam de pus pe rană,
Dorit de oameni şi de zei.

Dar ziua scapără treptat,
Şi noaptea-i smulge mândra haină,
Şi iese lumea cea de taină,
Mocnind prin vălul sfâşiat.
Şi bezna neagră de mormânt
Se cască iarăşi la picioare,
De-aceea crâncenă ne pare
Venirea nopţii pe pământ.

poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea devin active şi dorinţe de care ne ruşinăm şi pe care trebuie să le ascundem de noi înşine. De aceea, ele sunt refulate şi împinse în inconştient. Astfel de dorinţe refulate şi ramnificările lor nu pot ajunge decât la forme de expresie deformate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce nostalgii aduce toamna

Nu simţi câtă nevoie am... şi ce nevoie am de gura-ţi,
Câtă dorinţă de extaz şi cât de mult doresc să-mi fii?
Mă înfioară depărtarea şi peste frunze nu e umbra-ţi,
Să-mi amintească miezul zilei în miezul nopţilor târzii.
*
Nu simţi câtă nevoie am... şi ce nevoie am de mâna-ţi,
Să-i simt tandreţea de mătase ş-atingerea de catifea?
Mă înfioară depărtarea, când ziua-mi este fără ziua-ţi,
Ce surdă este noaptea asta, oricât i-aş cere să te dea...
*
Nu simţi câtă nevoie am... şi ce nevoie am de totu-ţi,
Ce fac cu toamna-mi fără tine... fără făptura adorată?
Mă înfioară depărtarea, ce doare pasul fără mersu-ţi,
Ce noapte fără de culoare, ce dor îmi e de tine toată!
*
Câtă dorinţă de extaz şi cât de mult aş vrea să-mi fii,
Ce nostalgii aduce toamna... în miezul nopţilor târzii!

poezie de Ion Apostu (1 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lampagiul: Lumină! Avem lumină! Cine mai doreşte? Lumină de la Dumnezeu, să vă încălzească sufletul! V-aţi culcat cu toţii? (urcă scara) Ce noapte întunecoasă! O să vă aprind stelele în cer să vă mai luminez sufletele... (aprinde stelele) Măcar atâta pot să fac pentru voi.

replica de început din piesa de teatru Manole 3D, Actul I, Scena 1, scenariu de Adina Dabija
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ana A

Noapte bună poate sună
Prea puţin in mintea mea,
E Decembrie.. o lună,
O dorinţă pot avea.

Stiu că visul meu începe,
Noaptea oare va schimba,
Tot ce simt? Ori voi pricepe
Că nu-i scris să fii a mea...

Nu-i uşor, si-i doar speranţă
Poate nici ca o sa fie,
E păcat din tot ce simt
Să nu-ţi scriu o poezie.

Si am totuşi o dorinţă...
Oare ce să fac cu ea?
As putea cu uşurinţă
Să -mi doresc să fii a mea.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada Sfântului Andrei

Vă scriu în noaptea Sfântului Andrei
Când primele ninsori au prins să cadă,
V-aduc un rai cu soare şi crâmpei
V-aduc o rugăciune pe zăpadă.

Eu vă colind în nopţile cu stele,
Eu vă colind de viaţă şi de stea,
Mă dor toate credinţele rebele
V-aduc dorinţa de a mai visa...

E iarnă peste brazi şi peste viaţă
E iarnă peste sufletul meu gol,
E iarnă peste satele din ceaţă
E-o simfonie întrun si bemol.

Eu vă aduc un dor de libertate
Eu vă doresc s-aveţi colind frumos.
Se-aud din nou colindele în sate
Şi ultimul colind etern, duios...

[...] Citeşte tot

poezie de Felicia Feldiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul doreşte hainele cerului

De aş avea hainele împodobite ale cerului
Cusute cu rază de soare şi de argint,
Albastrele, ştersele şi negrele haine
Ale nopţii, ale luminii şi ale penumbrii,
Aş întinde hainele sub picioarele tale;
Dar eu, săracul de mine, n-am decât vise;
Mi-am întins visele sub picioarele tale.
Calcă uşor, căci păşeşti peste visele mele.

poezie celebră de William Butler Yeats din Vântul printre trestii (1899), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!