
Discurs naiv
A iubi... iubire nu-i,
A-ntelege... înțeleg,
Ce-i de spus... mereu o spui
Și de-ales... știu... sa aleg.
A uita... uitare este
Și amoru-i tot amor,
O poveste-i doar poveste,
Cum și doru-i veșnic... dor.
Depărtarea-i depărtare
Și cuvântul... e cuvânt,
Floarea dragostei... e floare,
Vântul... pulbere de vânt.
A gândi, poate fi gândul,
Când chemarile-s chemări,
Sunt pământ ca si pământul,
Doar ce-i azi... nu e ca ieri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Du-mă-n dor
Port iubirea printre stele
Înspre-o inimă iubită,
Sufletul de patimi grele,
Plânge-n lacrima grăbită.
Dragostea... mă-ncolăcește
În petale reci de floare
Și-n bujorul ce-nroșește
Buze dulci, c-o sărutare.
Și în dar, iubire, iată,
Pică flori de liliac
Peste trup nebun de fată,
Ce m-așteaptă lângă lac.
Printre vise, clipa trece
Ca o vrajă-nlănțuită,
De cristal e ochiul rece,
Mereu, liniștea-i grăbită.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Bună dimineața
Bună dimineața.... iubire,
Visele ni-se scaldă-n destin,
Răsăritu-i în haine de mire
Tu pe buze ai rouă, divin.
Dimineața iubito... e bună,
Liniștită și plină de flori,
Din petale voi face cunună
Și cămașă... din sărutări.
Bună dimineața... cu soare
Și cu patima nopții.... în noi,
Ca o dulce și vie chemare
A iubirii-mpărțite... la doi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Lasă-mă și nu-mi da pace
Leagănă-mă și mă-ntinde
Pe un pat de flori și iarbă,
Prinde-mă și mă cuprinde
Când stă sângele să fiarbă.
Strânge-mă și mă-nfășoară
Peste trupu-arzând de dor,
Soarbe-mă și mă doboară
Când ies flăcări din covor.
Stinge-mă... și mă-nvelește
Cu argint de stele-n noapte,
Plânge-mă... și mă sfințește
Cu parfum de buze coapte.
Lasă-mă și nu-mi da pace,
Gânduri... cât mai înfloresc
În amiezi când te-oi desface
Tremurând... să te iubesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Hei anilor
Hei anilor! ce aveți cu mine?
Și unde oare... vă grăbiți?
Nu am nici aur, nici rubine,
Dar am ceva, ce voi nu știți.
Am ochii... raze de lumină,
Suflet curat și iubitor,
Nu caut nimănui... pricină,
Eu sunt ca apa... de izvor.
Pun în cuvinte flori și stele,
Parfum de crin și busuioc,
Metafore cât mai rebele,
Inteligență și noroc.
Hei anilor! cine vă cheamă?
Unde fugiți... neștiutori?
De cine vă mai este teamă?
Sunteți doar simpli muritori.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ochii tăi ca doi sihaștri
Ochii tăi ca doi sihaștri,
Pe o stâncă-n larg de mare,
Caută spre zări... albaștri,
Răsăriturile clare.
Ochii tăi senini ca cerul,
Risipiți pe valuri reci,
Spintecă tăcut... eterul
Înspre care vrei să pleci.
Ochii tăi, două izvoare,
Două flori de albăstrele,
Poartă-n dimineți cu soare
Taina gândurilor mele.
Ochii tăi, sărut pe pleoape,
Ard de patimă și dor
Inefabil... de aproape,
Mă pătrund năucitor
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Trei vecine pesimiste
Flori au invadat castanii,
Aroganțele-s profunde
Umbrele... ignoră anii
Și se dau a fi rotunde.
Licurici... cu felinare
Și sclipiri diamantine,
Caută... prin buzunare
Plata stelelor virgine.
Trei vecine, pesimiste,
Neiubite... de trei luni,
Pun adresele-n reviste
Pentru tinerii nebuni.
Sufletele... încă speră
A zbura, către frumos,
Spre-a ispitelor himeră
Cu plăcere... și folos.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Chipul tău
Chipul tău, vișin în floare,
Curcubeu de-alint și dor,
Patimă și provocare,
Nebunie sau amor.
Chipul tău, albă petală,
Orizont... abia sfințit
De o veșnicie goală
Și un cinic... infinit.
Chipul tău... exuberanță,
Îndrăzneală și plăcere,
Pasiune sau speranță,
Enigmatică... tăcere.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Chipul tău din rouă înflorește
Răsăritul... trupul ți-l răsfață,
Aruncând luceferii-nspre tine,
Sărutându-ți ochii-n dimineață
Și-ncalzindu-ți tainele, puține.
În smaralde clipele se scaldă,
Peste coapse-alunecând ușor
Și-atingându-te... încep să ardă,
Când timid coboară spre picior.
Chipul tău din rouă înflorește,
Magici trandafiri... ai în obraz,
Curcubeul blând te-ntinerește,
Chiar și florilor... le e necaz.
Răsăritul... parcă-ți dă putere,
Te-nvelește și mi-te desface,
Curge lin prin tine, în tăcere
Și îți umple inim... de pace.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ești ca un înger
Mireasmă tainică de floare,
Esența tandrelor chemări
Ce-alunecă întrebătoare
Înspre păcate și iertări.
Mi te adun dintre cuvinte
Și te-nfășor... abia simțit,
Fermecătoare și fierbinte
Ca un destin... însuflețit.
Ești ca un înger de lumină
Ascunsă-n visele rebele
Și căutând... ca o regină,
Misterul nu știu cărei stele
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fiori
Fiorii-s mai dulci... în roșii petale,
Ce-alunecă dulce spre locul sfințit
Și-n aburi de buze ce-și caută cale
Pe trupul serafic... abia înflorit.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Doar așa cred că mai crește
Când primești un mesager,
Care nu prea izbutește,
Cheamă ploi de dor din cer,
Poate... poate... reușește.
Dacă totuși, vremea trece
Și nimic... nimic rămâne,
Nu-l lăsa-n zadar să frece
Toate clipele... păgâne.
Tu învață-l... dulce floare
Tot ce-i bun, tot ce-i priește,
Pune-i apă-n stropitoare,
Doar așa... cred că mai crește
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tolănit pe-o mângâiere
M-aș culca spre zori, cu tine,
Pe un câmp de rouă plin...
Printre frunzele puține
Și-ntr-un vis, mereu, carmin.
Te-aș întinde-n dimineață
Pe albi fulgi de păpădie,
Când lumina ne dă viață
Și sărutul... ne învie.
M-aș păstra parfum și taină,
Înflorind în flori de mac,
Ce se-ascund pe dup-o haină
Când atâtea clipe tac.
Te-aș privi, ca pe-o-ntrebare,
Când mai zboară câte-o gâză
Căutând mereu o floare
Și-un sărut uitat... pe-o buză.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tolănit pe-o mângâiere
M-aș culca, spre zori cu tine,
Pe un câmp de rouă plin,
Printre frunzele puține,
Și-ntr-un vis mereu carmin.
Te-aș întinde -n dimineață,
Pe albi fulgi de păpădie,
Când lumina ne dă viață
Și sărutul... ne învie.
M-aș păstra parfum și taină,
Înflorind în flori de mac,
Ce se ascund pe dup-o haină,
Când atâtea clipe tac.
Te-aș privi, ca pe-o-ntrebare
Când mai zboară câte -o gâză,
Căutând mereu o floare
Și-un sărut uitat... pe-o buză.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pentru sfântul grai românesc
Lăsați cuvintelor
Zborul de mătase al fluturilor
Albastru cerului
Și macii lacrimilor de rouă
Dați buzelor
Veșnicia dorului și surâsul
Zbuciumul izvoarelor
Și răcoarea pădurilor de fag
Puneți pe limbă
Mierea cuvintelor nerostite
Aroma întrebărilor
Și exuberanța florilor de câmp
Ridicați paharul
A închinare pentru sfântul
Grai românesc
Când sună buciumul a toamnă
Și a nemurire
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Port pe buze
Port pe buze dor de floare
Și pe brațe împliniri,
Liniștea-i o desfătare
De luceferi și zefiri.
Port pe buze doruri arse,
Soare picurând amar,
În lumina ce se sparse,
Într-o lacrimă de jar.
Port pe buze dor de tine
Și în inimă destin,
Trecătoarele suspine,
Puse-ntr-un pahar de vin.
Port pe buze sărutarea
Ultimei îmbrățișări,
Tumultoasă ca și marea,
Plină toată... de chemări.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rondelul Soarelui
Floarea soarelui de vară,
Curge-n tainice poeme
Și-n cuvinte ce-nfășoară
Noi iluzii, noi probleme.
Pusă în liniștea de-afară,
După neștiute... scheme,
Floarea soarelui de vară,
Curge-n tainice poeme.
Vise noi în trup coboară
Și iubirea-n doruri geme,
Când privirea ta hoinară
Cheamă... fără a se teme,
Floarea soarelui de vară.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cod de portocală
Iubito!... vine frigu,-nchide ușa
Și încălzește ceaiul de ghimbir
Iarna aruncă... florilor... mănușa
Însă păstrează șalul de cașmir.
Ninsori nebune, crivăț, vijelie,
Focu-și topește ultimul strigoi,
Scriind, apoi, pe-o coală azurie,
Cum se topesc zăpezile... în noi.
Iubito!... avem cod de portocală
Nu are rost... din casă să ieșim,
Mai bine să cădem... la învoială,
Nopțile astea... hai să ne iubim!
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vino mâine
Vino cu-n sărut la mine,
Dimineața către zori,
Gândurile de ți-s pline
Și-mbrăcate în culori.
Lasă-ți bluza desfăcută
De-o privire... către sâni,
Mătăsoasă... și tăcută,
E păcat s-o tot amâni.
Te-nfășor... c-o adiere,
Te aprind cu un sărut,
Un alint și-o mângâiere
Dinspre clipe ce-au trecut.
Vino mâine... să-ți fiu soare
Strop de rouă și destin,
Patimă năucitoare
Și parfum... din flori de crin.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Noapte bună, stăpână
Noapte bună, stăpână,
Eu încet mă lipesc
De un trup de felină
Și în el... mă topesc.
Noapte bună... te caut
În frunzare de-argint
Nesfârșitul e-n flaut,
Ca o șoaptă de-alint.
Peste coapsa cea tare
Dulce, buzele-mi pun
Și pe sânul de floare
Noi păcate răpun.
Tu-n deschideri puține
Mă ridici... către cer,
Turnând viață în mine
Și-un eteric... mister.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Constantin Triță despre flori, adresa este:
