- poezie (vezi și poem)
Poezia
La mulți ani, poezie, azi e ziua ta...!
Poezia-i zbor de fluturi,
Flacără, parfum și dor,
Clipa rătăcită-n ciuturi,
Vraja-n care mă-nfășor
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închinare
Ridic paharul, iată, cel dintâi
Și-n cartea mea... de căpătâi,
Amestec nebunia cu talentul,
Trecutul, viitorul și prezentul.
Pun magice metafore în vers
Și le arunc, apoi, spre univers,
Fire de dor... și puf de păpădie,
Un inefabil zbor spre veșnicie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă poartă toamna
Mă poartă toamna pe alei
Și pe cărări ce curg încet,
Când pică frunzele-n scântei,
Iar vântu-i tandru și discret.
Mă poartă toamna în iubire,
Acoperindu-mă cu dor
Și-aproape de nemărginire,
În amintiri... mă înfășor.
Mă poartă toamna și mă plouă
Printre culori ce ruginesc
Și strâng în palmele-amândouă,
Al clipei trup dumnezeiesc.
Mă poartă toamna și mă duce
Într-un iatac... ca un fior
Și-n așternuturi zăbăuce
În care-am învățat... să zbor
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi
Un nor de-aș fi, venind cu ploaia
Dornic în noapte-a te iubi,
Luceafăr luminând odaia,
Te-aștept... cu zorile de zi.
Izvor de-aș fi, s-aduc sărutul
Sfințit pe buzele de foc,
Șoapta fierbinte și cuvântul,
Te-aștept... la margini de soroc.
Vultur de-aș fi, plutind pe vise
În zbor înalt... misterios,
Când orizonturi sunt deschise,
Te-aștept... cu tot ce-i mai frumos.
Soare de-aș fi sau codru verde,
Polen de floare... și parfum
Care în vânt nebun se pierde,
Te-aștept... hai să pornim la drum.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De atâtea zile plouă
De atâtea zile... plouă,
Nebunii dinspre amor,
Stropii zorilor de rouă,
Mă cuprind... năucitor.
Mă arunc co nerăbdare
Într-o mare... de fiori,
Îmbrăcându-mă-n răcoare
Și parfum discret de flori.
Către clipe înalț... rugă,
Tot chemându-te... mereu,
Vreau la tine să ajungă,
Taina... sufletului meu.
De atâtea zile... plouă;
Peste timpul ca un dor,
Hai să împărțim în două,
Vraja magicului... zbor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toarnă-mi fiori în trup
Dă drumul hergheliilor de vise,
Alintă-mă... cu-o pană de păun,
Îmbracă-mă-n tăcerile nescrise
Și-ascultă depărtările ce spun.
Descătușeaz-albastrele destine,
Învață-mă să zbor... imperativ,
Mă învelește-n clipele carmine
Și caută-i ispitei... un motiv.
Aprinde orizontul și zâmbește,
Sărută-mă și iartă-mă... firesc,
Țigara vieții arde-mpărătește
Păcatul... și eternul"Te iubesc"
Adună amintiri făr-de regrete,
Alungă-mă și uită-mă în zori,
Mă șterge din detalii desuete
Și-oferă-mi diminețile cu flori.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puțin de mov
Puțin de mov, parfum, decență,
Un orizont fără cusur,
Priviri adânci, efervescență
Și iar, păcatelor te fur.
Puțin de mov, patimi, tăcere,
Atingeri pline de fiori,
Dulceața buzelor de miere
Și patul viselor din zori.
Puțin de mov, nectar, blândețe,
Melancolii și pasiuni,
Trupuri arzând ca-n tinerețe
Și noi aceeași, doi nebuni.
Puțin de mov, tact și răbdare,
Încredere, respect, amor,
Sânii săltând, ca o chemare
Și clipa înspre care zbor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito, îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s-ajungă,
Vrăjitul și-adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de-atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele-n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță din Doar pentru tine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito! îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s -ajungă,
Vrăjitul și adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de -atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele -n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De m-aș iubi nebun cu tine
De m-aș iubi nebun cu tine,
De-ar curge cerul peste noi,
În prispa plină... de suspine,
Voi pune viață-n sânii-ți goi.
Te voi cuprinde tremurândă
Și-am să te sorb... năucitor,
Când stelele vor face pândă
Din umbra magicului zbor
Te voi topi... dumnezeiește,
În mângâieri și-n așternut,
Reînvățând cum se iubește
La marginea... unui sărut.
De m-aș trezi în zori cu tine,
Pe-o floare... de mărgăritar,
Cu străluciri de soare pline,
Voi umple trupul tău de jar.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te dăruiesc
Te dăruiesc speranțelor pierdute
Și vântului hoinar, rătăcitor,
Greșelilor cu greu recunoscute,
De aripile ultimului zbor.
Te dăruiesc plăcerilor grăbite,
În vinul roșu, binecuvântat,
Sedus abil... de tinere ispite,
În nesfârșita noapte de păcat.
Te dăruiesc corăbiilor pline
Ce dijmuiesc sosirile în port,
Pentru fecioare mici și cabotine
Tentate de iubire... și confort.
Te dăruiesc nespuselor cuvinte,
Șoptite în vârtejul unui dans
Și de ce nu, la tânăra cuminte,
Ce pune inocența în balans.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te voi iubi
Te voi iubi în fiecare clipă,
Te voi iubi pe soare și pe nor,
Te voi iubi pe-a vântului aripă,
Te voi iubi-n amurg lângă izvor.
Te voi iubi pe iarba din grădină,
Te voi iubi-n padurea de argint,
Te voi iubi pe-o rază de lumină,
Te voi iubi când stele nu ne mint.
Te voi iubi pe hol sau pe chiuvetă,
Te voi iubi de vrei... pe aragaz,
Te voi iubi frenetic pe mochetă,
Te voi iubi spre seară pe-un pervaz.
Te voi iubi pe cumpăna fântânii,
Te voi iubi în lift sau pe butoi,
Te voi iubi cum se iubesc păgânii,
Te voi iubi de vineri, până joi.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ipocrizii absurde
Ipocrizii banale... mă amuză,
Pudicități naive... mă uimesc,
Fără măcar a căuta o scuză,
Decenței prefăcute îi zâmbesc.
Mă cenzurează... tinere rebele
Și șmecherași uitați... de viitor,
Ce-și tatuează visele pe piele
Ne-nțelegând exuberantul zbor.
Voi desena... puzderii de ispite
Și voi goli cămara de mascați,
De umbrele ce par a fi cinstite
Dar au agenda plină de amanți.
Ipocrizii absurde mă distrează,
Pudicități stupide... mă-ntăresc,
Prostia și cenzura nu contează,
Eu le ignor prieteni... și iubesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Enigmatică mișcare
Poți a fi doar lângă mine
Nebunie... și ispită,
Clipa care veșnic vine,
Slova... încă... necitită.
Poți a fi... când te atinge
Palma tremurând a dor,
Cerul care stă... a ninge,
Visul... înspre care... zbor.
Poți a fi... strălucitoare,
Cu priviri dumnezeiești,
Enigmatică mișcare,
Trupul... de mi-l întâlnești.
Poți a fi... chemarea blândă
Și sărutul plin de foc,
Luna care stă la pândă,
Rătăcire... sau noroc.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O chemare tot insistă
Cerul tot... e-ntr-o privire,
Plină de mister și dor,
Risipită prin iubire
Ca și gândul... trecător.
O chemare... tot insistă
A zbura... să o înveți,
Ascunzând într-o batistă,
Plânsul primei dimineti.
Se dă drumul la izvoare,
Se pun visele... pe val,
Avem prinse-n cingătoare,
Doar iubirea și-un caval.
Pic-o lacrimă uitată
Printre sărutări fierbinți
Pe obrazul fără pată,
Ce-a scos nopțile din minți
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miroase-a dimineți și a iubire
Miroase-a dimineți și a cuvinte,
Mai ninge încă-n vise cu tăceri
Și coborându-te din cele sfinte,
Amestec blând plăcerile de ieri.
Și te întind la margini de răcoare,
Când plânge curcubeul în ninsori
Privirea înălțându-și-o spre soare
Ca pe o rugă-n revărsat de zori.
Miroase-a dimineți și a iubire,
Mai viscolește uneori un gând,
Cu spaime, întrebări și fericire,
Prin trupurile noastre renăscând.
Și ne cuprind îmbrățișări nebune,
Un zbor uitat de fluturii fierbinți
Pe buzele ce ard ca un cărbune,
Atâtea șoapte, patimi și dorinți.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești zâna mea
Ești zâna mea, dulce ispită,
Mătasea trupului din stele,
Speranța blândă și-mplinită,
Prințesa lacrimilor mele.
Ai apărut dinspre uitare,
Din valuri plânse-n răsărit,
Retorică și-ntrebătoare,
Caldă... ca un cuvânt șoptit.
Învață-mă să zbor cu tine
Cuprins de vraja unui dor,
Alintă-mă cu-n mărăcine
Și-ntinde-mă... lângă izvor.
Tu vii cu visele-nspre vale,
Rătăcitoare-nspre destin,
Când inorogi îți ies în cale
Din matca timpului... puțin.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita mea
Iubita mea, sărută-mă pe vise!
Mă înfășoară-n brațe și-n cuvânt,
Închide-acum ferestrele deschise,
Și-aruncă tandru!... ultimul veșmânt.
Deschide-te și mi-te dăruiește!
Dezbracă-mă și-nvață-mă să zbor,
Chiar dacă luna, încă, mai bârfește,
Iubește-mă... la margini de izvor.
Dă-mi buzele și sânii ca de piatră!
Să îi frământ și să le dau putere,
Neliniști de mai sunt, acum, le iartă,
Iubește-mă!... când inima ți-o cere.
Iubita mea... sărută-mă pe clipe!
Și pe ascunzișuri care mă-nfioară,
Când visele încep să prind-aripe
Și trupul meu... în trupul tău coboară
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși
Se-aprinde spre neguri, amurgul,
Rebele scântei mă stârnesc,
Un cer enigmatic e burgul
Și totuși... și totuși... iubesc.
Deschideri piezișe m-așteaptă,
Încinse de patimi și dor,
Tăcerea-i oricum... înțeleaptă
Și șansa nebunului zbor.
Nocturnul vacarm desenează
Lumini înfrunzite... pe-alei,
Și pașii ce-acum, decontează
Misterul din numărul trei.
Trotoarele-s straniu... sfințite,
De timpul, mereu, Demiurg,
Când visele abia încolțite
Îndeamnă în sânge să-ți curg.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E noaptea suavă și osânda plăcută
E noaptea aproape-nspre orele două,
Când visele strâng nectarul din sâni
Și scutură pulberi albastre prin rouă
Privirea-ndrăzneață din ochii păgâni.
E noaptea atinsă... de o vie chemare,
Când coapse nebune... și albe mă vor,
Adânc a pătrunde în miezul de floare,
Năvalnic... ca apa, semeț... ca un zbor.
E noaptea plăpândă, sfioasă și plină,
Când clipe rebele în cupe se ascund
Și fluturi ce aleargă spre clipa divină
Turna-vor în tine... amorul... profund.
E noaptea suavă și osânda plăcută,
Când fulgeră gânduri și astrele cad
La porți de izvoare, iar luna-i tăcută,
Ca cetina verde... sfințită... de brad.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Constantin Triță despre zbor, adresa este: