Cu dragoste, de Dragobete!
Astăzi este zi cu soare
Peste inimi iubitoare.
Este zi de Dragobete,
Zi, pentru baieți și fete.
Sărbătoare a iubirii
Peste suflete și inimi,
Ziua noastră românească,
Dragostea să o vorbească.
Să o cânte, să o joace,
Să aibă pe vino-ncoace,
Să iubească mai cu foc,
Este ziuă cu noroc.
Dragii mei, iubiți cu toții,
Laolată cu nepoții,
Dragostea nu are vârstă,
Niciodată nu e tristă.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, poezie
Am început să scriu azi poezie
Ce-ar mai fi fost odata scrisă,
Nu-nșir în versuri vorbărie,
Ci scriu, de mine, tainice-nțelesuri.
Nu-nclin balanța înspre scrisuri multe,
Nu am pretenții de poet 'bogat',
Mă lupt cu mine, să mi-aduc un bonus,
Din tinerețea mea, de altădat'.
Cu poezia am crescut odată
Când alfabetu'-am început a scrie
Și m-a-nsoțit și-acum, și-n vise,
Azi încercând să scriu o poezie.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vreau
Nu vreau nici toamnă, nici tristețe,
Nici lacrima să-ngrop pe-o foaie,
Vreau soarele din miezul zilei,
Vreau auriul după ploaie.
Nu vreau nici amintiri plecate,
Nici drumuri neîntoarse-n zori,
Vreau cerul ce mă albăstrește,
Vreau stelele ce-mi dau fiori.
Nu vreau să vii când toamna doare...
În vara ta n-am existat,
Înșelătoare zi de vară
Apusul azi l-a întristat.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la prezent, dar cu o relevanță mică.
E iarăși toamnă peste toamna mea
Simt o picătură, m-a lovit pe frunte,
O simt atât de rece și de grea,
Urmează alta, alta și mai multe,
E iarăși toamnă peste toamna mea.
Și aș fi vrut s-o rog să nu mai vină
Și aș fi vrut prin verde să mai stau,
Să mai amân ce ploaia îmi adună,
Înlăcrimate clipe și eu nu le vreau.
E iarăși toamnă și o văd pe frunze,
Copaci-și scutură povești de ieri,
Mi-e frig și simt că toate sunt lăuze,
Puține flori rămase se-ascund în seri.
Simt picături, urmează dese, multe,
E toamnă iarăși peste toamna mea,
Trecute primăveri de-acum sunt amintite
De albe nopți, căzându-mi azi o stea.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi nu aud
Azi aud doar vuietul din mine
Și pasul schiopătat, eu azi îl simt
Nici soarelui nu-i simt caldura...
Doar asta simt, doar omul obosit.
Sunt zile lungi, departe de tot gândul
Prea liniștite din tot tumultul meu
Sunt zile când mi-e dor de tine
Aș vrea să fii cu mine-acum din nou.
Simt gustul dorului și-al tău,
Și iar, și iar gândesc la tine.
Știu, ne despart doar dimineți
Ce-au fost scaldate doar de nopți senine.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezent
Într-o seară am găsit pașii tăi
când norii plânseseră toată ziua.
Probabil încercau să se întoarcă
spre cuvintele nerostite,
în teama de a merge mai departe.
Mi-am dat jos rochia de amintiri
și spatiile infinite le-am umplut
cu linii și virgule,
pentru substantivele comune.
Și urmele pașilor tăi au dispărut,
spațiile s-au umplut,
tăcerea s-a transformat în momente.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrie-mi
Scrie-mi...
Întotdeauna am auzit mai bine
gândurile scrise...
sau mai bine să vorbim fără voci...
Scrie-mi... să fiu picătura din gândul tău
prelingând pe obraz dârele
unui vis de cuvinte.
Scrie-mi... să fiu lunecare în timp,
drumul care străbate
un azi până mâine spre tine.
Scrie-mi... mi-am pus în buzunar o valiză
să nu fiu absenta ta în zori.
Scrie-mi... să rămân arcul
pentru un timp neîncetat
unind anotimpurile noastre.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sete de tine
Te-am regăsit într-un mod ciudat...
Chipul tău neuitat în lumină.
Dincolo de gând, într-un vis repetat,
Tăceri s-au trezit din iubirea-mi străină.
Te-am căutat mereu pe drumul de ieri,
Repetam aceleași cuvinte de dor,
Te visam ca pe-o nălucire din negrele seri
Tărâmul iubirii mi-era-n orice por.
Și totuși te caut și azi uneori,
Se conturează iubirea în palmele mele,
Te caut ca pe o cană plină cu apă, în zori...
De unde mi s-a adunat atâta sete?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către tine
Azi m-am oprit să mă uit la drum...
Calea era doar pe partea mea.
Am adunat pașii...
Ultimile tale cuvinte sunt închise în mintea mea
Și nu-mi mai spun că mi-e dor de tine,
Și nu-mi pretind zâmbetul a fi adevărat
Pentru acele zile când nu mi-ai spus nimic despre timpul tău.
Gândurile mele sunt gata
pentru altoirea din primăvară.
Mîine, zgomotul vieții se va întoarce la mine
Și-ți voi scrie din nou...
La tine, în lungul drumului... soarele...
Și umbra nu l-a însoțit niciodată.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apoi tăcere
Cine știe dacă mai ții minte
Vocea care ți-a ascultat viața
Și îți îmbracă în poezie
Paginile goale ale zilelor tale...
În timp ce vremea se scurge spre seară
Vântul a luat timpul ca un fum...
În apropierea tăcerilor mele
Eu voi fi cea pe care
O vei vedea cu adevărat.
Când vei fi gata să te uiți și
Ce vei răspunde timpului
Care încă mă întreabă?
Azi te-am putut auzi din nou
În ecourile cuvintelor care mă caută
În acele lucruri în care ai fost
Și-n care ai devenit zgomot
Și apoi tăcere...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
De unde să încep? Sunt ițe încurcate...
Cum să separ acum trecutul de prezent
Și cum să uit că tu mi-ai fost întreg înaltul
Și aerul care-a trecut, prea des, indiferent.
Sunt vas de lut împrăștiat în mii cioburi,
M-am adunat privindu-te mereu în ochi
Și îmi desfac chiar mâinile din greaua rugă,
Crezând că din iubirea oarbă mă deochi.
Am vrut să îmi dezleg tăcerea de dorință
Să strig la timp, să îmi separe toată teama,
Să schimbe noaptea într-o oază de lumină,
S-alunge din gânduri și să gonească iarna.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De azi...
De azi nu te mai caut, am lacrimile ploaie
Iar tomna își dezbracă copacii dintr-o dat'
Mai e puțin și pleacă, găsesc pe drum aleea
Și o pornesc în urma-i cu versu-mi sacadat.
De azi nu te mai caut, îmi strâng în pumn din doruri
Le-mprăștii în parfumul sfârșitului de zori,
În runde de lumină văd tolba de tăcere
Găsesc uitarea grea ce o culeg din nori.
De azi nu te mai caut, mi-e versul sec de gânduri
Ramâi obscur în minte fără un nume clar,
Magie scuturată pentru a rupe vraja
Balsamului din suflet... Ramâi un solitar.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdute clipe
Tremurătoare și stângace gânduri
Care-au venit l-acest sfârșit de vară
Și-adună clipele ce-s arzătoare
Și lacrima usucă de povară.
În tine am crezut o vară-ntreagă
Ca verdele întins spre o speranță,
Și mâinile-mi cuprinse între clipe
Te aduceau cerându-ți o creanță.
Piedută-n zbor, neprefăcut sărut
Ți-l dăruiam... lumină spre-ntuneric?
Învăluind iubirea-n absolut
Mă lepăd de visări în timp eteric.
Și dincolo de-o vară împietrită,
Din toamnă, te visez dansând cu vântul
Și dincolo de întuneric și lumină
Voi învăța, eu, singură prezentul.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din vise
De azi, am hotărât că voi rămâne
Să-nving și toamna asta dintre noi,
Să-nlătur vântul rece care suflă
Între cuvinte, dragoste și ploi.
Și mi te-nchipui, când venind spre mine
Fără să-ți pese de va fi noroi,
Va trece toamna dintro clipă rece
Iar cartea vieții mele-ți va fi foi.
De azi am hotărât, mai bine toamnă,
Culori ce înverzesc peste un timp,
Dintr-un șuvoi de picuri de ploaie
Îți scriu miresme despre anotimp.
Dintre cuvinte, dragoste și viață,
De azi am hotărât, nu voi pleca,
Mi-e toamna anotimpul revenirii,
Din vise, eu nu pot ipoteca...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbesc cu ochii tăi în somn
Vorbesc cu ochii tăi în somn
Și uneori trezită mai dorm,
Și mă visez că rânduri scriu,
Și le mai rup apoi tanscriu,
Și le arunc sub blat de masă
Cuvinte moarte doar în fașă,
În rând pe foi ce-s de hârtie
Albite de o păpădie,
Iar scrisul meu se murdărește
Cu vorbe încă nealese
Ce nu te prind, ce nu mă iartă
Dar mă desfată neîmpăcată,
Și mă adorm în tainic vis,
Și iarăși ochii tăi din paradis,
Și iarăși vine dimineața
Cu ea mă cheamă iar speranța,
Cu ea, lumina către tine,
Cu ea, răbdarea azi și mâine,
Cu ea, iar floarea dăruită,
Petala ei înmărmurită.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne despart pe noi de flori
Nisipul ridicat de vânt
Ne-a astupat din ochi
Și n-am mai văzut
Cât de curând, cât de curând,
Suflarea lui din când în când
Aruncă depărtarea lată,
Să țină clipă la distanță...
Atâtea depărtări și zări
Azi ne despart pe noi de flori,
Azi sub același cer plăpând
Când ne e soare, când e vânt,
Când e noroiul peste noi,
Când ne mai spală ochii ploi
Și fiecare cu-a lui noapte
Vorbește și se ceartă poate
Și fiecare cu privirea mută
Privește dimineața slută
Însingurată, bând cafea,
Gândindu-se la vremea rea
Ce trebuie să o străbată,
[...] Citește tot
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de flori
Mi-ai lăsat parfumul florilor de ieri.
Ai mai trecut și azi prin viața mea.
E primăvară iar... De aș visa,
Buchet întreg ți-aș dărui și... umbra ta...
Ușor, încet, cu flori pe tâmpla grea,
Dans de iubire împrăștiam în urmă-ți
Și cu parfum legam o veche stea,
Ce lumina în nopți adânci, de veghe.
Un pumn de praf acoperind din drumuri
Lăsând contur neterminat iubirii,
De l-ai suflat din trunchiul unei stele,
Suspinele cascadă, scriu istorii.
Nimic mai mult, ce pot acum să fac,
Același gând spre flori și-al lor parfum
S-acopere din visele ce ne atrag,
Să-ntoarcă roata vremii fumegând.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Corina Mihaela Soare despre prezent, adresa este: