Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Don Juan și schimbare

Citate despre Don Juan și schimbare

citate despre Don Juan și schimbare (inclusiv în versuri).

Octavian Paler

Bărbații, domnilor, jură pe ceea ce n-au. Pe veșnicie. În schimb, cel pe care ei îl consideră un depravat prin excelență nu ține să mintă. Don Juan recunoaște că tot ce poate oferi el femeilor este o fericire de moment.

în Calomnii mitologice (2007)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Vremea intrebarilor" de Octavian Paler este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.
Liviu Sergiu Manolache

Epitaf pentru un Don Juan

Pe femei le-a tot schimbat,
Asaltând mereu reduta,
Însă n-a mai apucat,
Cum spera, s-atingă suta!

epitaf epigramatic de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Janet Nică

După vizita lui Don Juan în Insulele Virgine, autoritățile au fost nevoite să schimbe numele insulelor!

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Valentin David

Cine poate oase roade...

Când foamea bântuie avan,
Românca-și schimbă armăsarul:
Modelul nostru de Don Juan
Este... Matache Măcelarul!

epigramă de
Adăugat de Valentin DavidSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Nu! Nu sunt deloc modest, dar nici nu mă prefac; de obicei, sunt sincer, foarte sincer. Și doar atât. E adevărat, nu-mi place să fiu lăudat, dar nici criticat. În general, nu-mi place să se vorbească despre mine, să se comenteze pe seama mea, dar nu pot evita să se întâmple astfel. Și de fapt, sunt așa cum sunt și n-am ce face, pentru că ăsta sunt eu, iar dacă celorlalți nu le place, treaba lor, cu atât mai rău pentru ei, pentru că nu intenționez să mă schimb, rămân așa cum sunt: Un Don Juan faimos sau nu, un matematician celebru sau nu, preferatul domnului director sau nu... Asta e! Ăsta sunt eu: Lucian Enka. Și atât!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la Don Juan și schimbare, dar cu o relevanță mică.

Colind

în lumea plină de femei, în lumea plină de păcate
în scrumuri scocioram scântei să ardă viciile toate
și să rămînă dintre ele doar cele veșnic elegante
chiar dacă au venit ca stele, chiar dacă vor pleca bacante

în lumea plină de bărbați, în lumea plină de himere
prin wal-uri căutăm cârnați la soiul preferat de bere
mai căutăm și adăpost să pot privi fără prihană
un meci de fotbal pe de rost, și el sătul de-atîta hrană

în lumea plină de femei, în lumea plină cu bărbați
sorbii din plin amarul ei și din dulceața ei nesaț
am fost cândva și Don Juan și soț amarnic înșelat
am fost la funduri de ocean și cerb de coarne spânzurat

dar am rămas același eu cu suflet tânăr și hoinar
de copilaș hazliu, de zeu, de cel din urmă boschetar
și azi impovărat de ani și dus cu pluta uneori
în viață asta de doi bani, mai ard în sine meteori

[...] Citește tot

poezie de (5 octombrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

Istorie

Nu m-ai iubit; ești un Don Juan interesat de glorie;
Am suferit, dar mi-a trecut; te-anunț că ești "istorie"
Din răni adânci ce mi-ai făcut, mi-au curs lacrimi de sânge
Și ai privit indiferent cum sufletul îmi plânge!

Ce ți-ai dorit, încă nu știu; dar nu m-ai vrut pe mine,
Deși credeam că pot orice, să-ți fie ție bine
M-ai învățat gustul amar, gustul dat de acel macaz,
Ce-mi schimba mereu iubirea din agonie în extaz!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Totuși, fetele remarcară o schimbare în atitudinea lui Lucian; nu mai era chiar așa, "năvalnic", cum și-l aminteau ele; era parcă mai rece, mai distant, deși, ca de obicei, fermecător... Nu le mai strângea însă pasional în brațe, nu le mai săruta cu foc, era mult mai rezervat în gesturi, iar dacă el nu proceda astfel, se abținură și ele; cel puțin era acolo; măcar atât... Frumos, elegant (chiar îmbrăcat în blugi și cu tricou), galant... Adică Don Juan! Plăcut sfârșit de săptămână în Institut...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Și acum de ce nu te-ai îmbrăcat cu o rochie?
Lia: Așa nu-ți place?
Lucian: Ba da; n-aș putea zice că nu. Arăți foarte bine.
Lia: Știu că nu prea mă potrivesc cu costumația ta, dar n-am nici o rochie aici, nu le-am luat din navă, le-am lăsat pe toate acolo.
Lucian: Dacă vrei, putem trece prin navă, să te schimbi, sau să mă schimb eu, ca să ne potrivim.
Lia: Nu. E bine și așa. De altfel, prefer pantalonii, de orice fel, lungi sau scurți.
Lucian: De ce?
Lia: Mi se par mai lejeri, comozi, interesanți, sau poate doar mai practici. Oricum ar fi, îi prefer; mi se potrivesc, mă caracterizează. Deci îmi convine chiar și uniforma. Mă bucur că nouă, fetelor, nu ni s-a impus să purtăm fuste la uniformă; nu mi-ar fi convenit deloc.
Lucian: Hmm... Ești deci un pic băiețoasă, în privința asta?
Lia: De ce? Nu-ți plac fetele cu pantaloni?
Lucian: Ba da. Mie-mi plac fetele, în general, indiferent cum ar fi ele îmbrăcate... Păi, sunt un mare Don Juan, nu?!
Lia: Hmm... Să mergem!
Lucian: După tine, frumoasă domnișoară cu pantaloni!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Deci, să rămână în Institut câteva minute, cel mult un sfert de oră, așa spusese directorul. Bun. De acord; să rămână. Asta îi convenea și lui. Putea însă măcar să rămână liniștit? Nu, bineînțeles... Fetele parcă-l miroseau, sau îi ghiceau prezența; se văzu din nou încolțit de mai multe domnișoare, toate din Institut. Le cunoștea pe toate, deși nu-și amintea numele fiecăreia. Insistau să meargă cu ele la discotecă; discoteca Institutului, mai ales că era seară... Și din nou această scenă se petrecu în fața domnișoarei consilier Lia, spre dezavantajul lui. Ce jenant i se părea; lui... ei nu-și putea da seama cum i se părea. Reuși totuși să scape din îngrămădeală, înainte de a se sfârși sfertul de oră, iar Lia să plece singură, fără el și body-guarzi. Timid, i se alătură. Îi era necaz că pățea mereu astfel, mai ales în prezența ei. Ușor rușinat, se șterse cu batista de urmele de ruj lăsate de fete; nu era nevoie ca ea să-i spună că ar fi avut urme de ruj pe obraji, își dădea și singur seama de acest amănunt inevitabil. O privi o clipă atent, suficient pentru a pricepe că era din nou furioasă; ochii ei albaștri scăpărau parcă scântei. De ce era oare furioasă?! Nu-și dădea nici el seama! Dar nici ea. "Don Juan..." își repeta ea în gând, fără a spune nimic cu voce tare. Din fericire, nu pățise nimic uniforma lui. Acum ar fi avut alta de schimb; în navă, evident. Nu era însă nevoit să se înapoieze în navă, pentru a se schimba.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian ajunse în față. Privi spre Lia; ea era acolo... Își ridică privirea albastră și-l zări; nu doar pe el, ci și urmele de pe obrajii lui. Acum ea nu se mai gândi la titlul lui de "Don Juan", ci la faptul că urmele acelea l-ar putea dezavantaja în fața Comisiei. Se încruntă ușor și-i făcu discret un semn cu mâna, indicându-i obrazul ei. El nu pricepu deloc ce dorea ea; știa bine că fetele nu-l sărutaseră deloc, așa că nu încercă să se șteargă; nici măcar nu intenționa acest lucru. Lia mai privi spre el și repetă gestul, ceva mai insistent. "Ce naiba vrea să-mi arate? Sau să-mi spună? Sunt neobrăzat?! De ce oare? Doar pentru că am întârziat nițeluș?" se gândi Lucian și ridică ușor din umeri, a nepăsare, apoi, nepricepând semnele ei, nu mai privi deloc spre ea. Într-adevăr, întârziase puțin, dar ce știa ea? Tot nu era vina lui, în nici un caz! Și nu-i convenea deloc faptul că ea-l considera neobrăzat, sau cum anume, doar ea știa... Președintele Comisiei Disciplinare nu sosise încă. În schimb vicepreședintele se afla acolo. Domnul Sever Forțan își ridică privirea spre sală și-l observă pe Lucian.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lia: Însă... Cum rămâne cu întrebarea mea?
Lucian: Nu rămâne nicicum. Încearcă să-ți dai singură seama care ar fi răspunsul. Și eu fac același lucru.
Lia: Ce vrei să spui?
Lucian: Nimic. N-am să-ți spun nici un cuvânt în plus, legat de acest subiect. Dar cum rămâne cu problema urmăririi? Tu ce răspunzi la întrebarea mea? Nici tu nu m-ai lămurit pe mine, deloc.
Lia: Nici n-am s-o fac. Pentru că așa suntem chit.
Lucian: Bine. De acord. Problemele noastre rămân nelămurite, întrebările fără răspunsuri, dar eu n-aș spune că suntem chiar chit, pentru că problemele noastre diferă... Să trecem însă cu vederea. Ce-a fost, a fost! Oricum, faptul e deja consumat, nu mai poate fi schimbat nimic. Tu ai făcut pe Mata Hari, iar eu, ca de obicei, inevitabil, pe Don Juan... Nu?! Cred că putem pleca spre munți acum.
Lia: Mai mergem?
Lucian: Evident, mergem! Chiar dacă nu ne-am lămurit, asta nu trebuie să afecteze cu nimic planul nostru. Vom merge, așa cum am stabilit. Și pentru că am întârziat puțin cu discuția asta, o să luăm un avion din apropiere. Știu eu unde o să găsim sigur unul. Ce zici? De acord?
Lia: Desigur.
Lucian: Bine, Mata Hari. Dar nu crezi că-i cam periculos pentru tine să accepți compania unui Don Juan?
Lia: Luci, nu-i de glumit!
Lucian: Ai dreptate. Însă asta presupune să nu mai faci și altădată pe spionul. Riști să fii descoperită.
Lia: Fii sigur că n-am să mai fac. Mi-a fost de ajuns! Mi-a fost învățătură de minte!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Vă ascult, domnule Stancu!
Virgil: Desigur. Îmi dau seama că te întrebi de ce ți-am solicitat o întâlnire între patru ochi și am să te lămuresc de îndată. Bineînțeles, înainte de ceremonie, nu știam că vei fi comandantul și te felicit pentru numirea în această funcție. De asemenea, felicitările mele pentru această superbă navă spațială; știu că e mai mult capodopera ta.
Lucian: Vă mulțumesc, domnule.
Virgil: N-ai pentru ce, dar îți spun că această numire în funcția de comandant nu schimbă cu nimic situația.
Lucian: Despre ce situație este vorba, domnule? La ce vă referiți?
Virgil: În primul rând, să nu-ți închipui că fiica mea, Lia, ar avea vreun amestec; ea habar n-are de intenția mea de a-ți vorbi.
Lucian: Înțeleg; însă nici n-am susținut că fiica dumneavoastră ar fi cumva implicată. Presupun că dacă ar fi, ar participa la această discuție, deci, ar fi prezentă, doar nu există motive s-o înlăturați.
Virgil: Bineînțeles, însă am considerat că ar fi mai bine ca ea să nu fie prezentă. Și hai să nu mai tot ocolim subiectul, pentru că n-are rost să prelungim prea mult discuția. Am să încerc să fiu cât mai direct posibil.
Lucian: Chiar vă rog, domnule; nici mie nu-mi plac ocolișurile.
Virgil: Foarte bine. Deci, sper să înțelegi că nu de la fiica mea, însă am aflat despre tine că ai fi...
Lucian: Un mare Don Juan.
Virgil: Întocmai.
Lucian: Mda... Se pare că nu pot scăpa pe nicăieri de această "faimă" cu care m-am ales și care mă urmărește...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Don Juan și schimbare, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook