Ghicitoare
Inima îi bate des,
creierul îi stă pe loc.
Ați ghicit. E un ales.
Parlamentar. "Deștept", foc.
poezie de Dumitru Delcă (august 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aer, apă, pământ, foc
Aer, apă, pământ, foc
sunt părți sub bolta cerească.
Toate-acestea la un loc,
fac parte din viața noastră.
poezie de Dumitru Delcă (16 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo
Dincolo,
Nu te plouă, nu te ninge,
Vântul nu te mai atinge,
Soarele nu te mai frige,
Din inimă focul se stinge.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Planeta noastră dă test
De la Est până la Vest
Planeta noastră dă test.
De la Nord până la Sud
Multe vaiete se-aud.
Pământul fuge de sub noi,
Vulcanii spulberă noroi,
Lava ne carbonizează,
Viața noastră încetează.
Pe-ntreg pământul se-ntind
Limbi de flăcări și-l cuprind.
Fie mări, fie oceane,
Parcă sunt niște cazane
Unde apa clocotește
Și toate le opărește.
Munți și dealuri se prăvale,
Nu mai există nici vale.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (22 octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.La omul cu suflet bun
hoția nu-și are locul.
Dar la omul care-i hun,
e prezentă, arzo focul.
catren de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia pompier
Când o văd cum se întinde,
Foc în inimă mi-aprinde.
Pompier, o vreau pe ea
Să stingă inima mea.
epigramă de Dumitru Delcă (13 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amantul
Îmbrăcat în pompier
A venit să-i stingă focul.
Ea l-a-nchis în șifonier,
Fiindcă-n geam îi bătea soțul.
epigramă de Dumitru Delcă (18 august 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca să existe viață
Ca să existe foc, este nevoie
de un amnar și o scânteie.
Ca să existe viață, e nevoie
de un bărbat și o femeie.
poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumânarea aprinsă
O lumânare aprinsă
este flacăra sufletului.
Este iubirea, e credința.
Este liniștea, speranța,
care niciodată
nu trebuie pierdută.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caut soluții
Nu voi rosti niciodată
fraza care-mi pune pată.
Din luptă nu mă retrag,
dar nici mâna-n foc nu bag..
Nu vreau să fiu un învins.
Caut soluții. Nu m-am stins.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ospățul cosmic
Soarele e foc ce arde
în bolta cerului-cuptor.
Luna, degeaba nu șade.
Împodobește-acel decor.
Planetele-pâini rumenite
cu căldura infernală,
Gata-s să fie servite,
la masa universală.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vrei să afli
Dacă vrei să afli focul
îl găsești în inimioară.
Îți va surâde norocul,
viața-ți va fi primăvară.
Dacă vrei să afli apa
o găsești ușor în nori.
Dacă scormonești cu sapa
în pământ găsești comori.
Dacă vrei să afli timpul
îl poți găsi în Olimp.
Știu că nu este prea simplu,
dar, acolo găsești timp.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la foc, dar cu o relevanță mică.
Focul nu s-a mai aprins
Când viscolește afară,
Gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde-o primăvară,
Ori linia vieții-i frântă
Ei știu ca orice muritor
Că viața li se sfârșește.
Și mărturisind un dor,
Bătrâna pe moș privește.
De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-i primească împreună,
Că, unul fără altu-i greu
Să se transforme în humă.
Și-ntr-o noapte-ntunecoasă
Viața repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
Focul nu s-a mai aprins!
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunica
Înainte merge fata,
După ea vine bunica.
-Hai bunico! Hai că-i gata.
Uite-ajungem acușica.
-Ehei! Nu mai sunt eu zdravănă.
Vai de picioarele mele!
Viața firu-și deapănă
Și mă îndoaie de șele.
Bunica stă și socotește
Anii ce i-a adunat.
Vede cum îmbătrânește,
Apoi, în casă au intrat.
La gura sobei înșiră-acum,
Povești cu zâne frumoase.
În vatră, lemne se fac scrum,
Afară-i iarnă peste case..
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (2 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestem
În apogeul destrămării
Ați râs de săracii țării.
Ca-într-o țară fără câni
V-ați bătut joc de bătrâni.
Copiii țipă în noapte
Că i-ați lăsat fără lapte.
La bolnavi le dați mormântul.
Nu v-ar mai răbda pământul.
Ați furat totul din țară.
Aveți conturi în afară.
Din cât a fost de bogată,
Atât e țara de săracă.
Pe români eu îi îndemn
Să v-aducă greu blestem.
Inima în voi să crape.
De viață să n-aveți parte.
Atâta de răi ați fost
Că între noi nu aveți rost.
România e a noastră.
Închisoarea e a voastră.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (16 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dac-ai pierdut
Dac-ai pierdut apa,
scotocește norul.
Dac-ai pierdut dorul,
încearcă zborul.
Dac-ai pierdut frumosul,
caută-l în floare.
Dac-ai pierdut focul,
caută-l în soare.
Dac-ai pierdut zâmbetul,
nu mai ai culoare.
Dac-ai pierdut speranța,
e lungă așteptarea.
De nu ai cutezanța,
în zadar e încercarea.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde fugi copilărie
Când prindeam o zi frumoasă,
Doamne, ce mai alergam!
Plecam adesea de-acasă,
Nici-o treabă nu aveam.
Câmpu-ntreg îl colindam
Printre lanuri de porumb.
Socoteală nu dădeam.
Ne bucuram așa de mult!
Când era porumbu-n lapte
Uitam de masă, de tot.
Aprindeam focul în noapte
Să mâncăm porumbul copt.
Din cenușă îl scoteam.
Ne făceam negri pe gură.
După ce ne săturam
Simțeam somnul cum ne fură.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bat clopote, frate
Bat clopote de muncă,
Bat clopote de foc.
Bat clopote de nuntă,
Bat clopote de mort.
Bat clopote de apă
Când cad prea multe ploi.
Bat clopote când crapă
Pământul de sub noi.
Tot mai intens se aude
Dangăt de clopote-n sate.
Oameni cu idei absurde
Seamănă în lume moarte.
Bat clopote, frate,
La vreme de război.
Bat clopote, frate!
E vreme de război.
poezie de Dumitru Delcă (17 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelepciunea populară
Când înțelepciunea populară
Te bucură la inimioară,
Cu mândrie tu rostești
Că:
Dacă "bine faci, bine găsești".
Multe gânduri împlinești.
Cu tot ce faci te mândrești.
Când înțelepciunea populară
Îți pune foc la inimioară,
Cu amărăciune-ai să rostești
Că:
Dacă "rău faci, rău găsești".
Numai eșecuri dobândești,
Și nimic n-agonisești.
Tot înțelepciunea populară
Te sfătuiește bunăoară
Că:
"Dacă-n viață-ai bunătate,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea iar a revenit
De multe ori am vrut să zbor
până dincolo de cer.
Să-închid acolo al meu dor,
să rămână un mister.
Să nu mai știu nimic de el.
Să nu-mi mai ardă inima.
Să pun iubirii lăcățel,
s-o uit pentru totdeauna.
Sufletul să nu mă doară,
să mă simt descătușat.
Fără foc la inimioară
și cu sine împăcat.
E drept, voință am avut.
De reușit, n-am reușit.
M-ai fermecat cu-al tău sărut,
Iubirea iar a revenit.
poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Dumitru Delcă@foc? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Dumitru Delcă despre foc, adresa este:
