În mod firesc, trecutul se pierde în actualitatea prezentului, se însumează și se topește în el.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Ce este prezentul, această jumatate a timpului, pentru cel împătimit de viitor?
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii politici ai Antichității se înconjurau adesea de filozofi; cei de azi preferă anturajul ziariștilor.
Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 11 comentarii până acum.Ieri, azi, mâine. Categorii de servitori. Am bătut cărările oamenilor și n-am întâlnit decât de-aceștia. Slugi și slujnice.
Emil Cioran în Îndreptar pătimaș (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neputând fi în prezent, transformăm trecutul și viitorul în prezențe, încât nulitatea actuală a timpului ne ușurează accesul infinității lui.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de OverDose
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi dimineață, după ce am auzit un astronom vorbind despre "miliarde de sori", am renunțat să-mi mai fac toaleta: la ce bun să te mai speli?
Emil Cioran în Mărturisiri și anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea pe Don Quijote pe cruce și eu să fiu omul fără de lege de la dreapta lui, căruia să-i spună: "încă astăzi vei fi cu mine în paradis". În paradisul iluziei.
Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- a fi bolnav
- A fi bolnav înseamnă a trăi într-un prezent conștient, într-un prezent sie însuși trans-lucid, căci teama de trecut și de viitor, de ce s-a întâmplat și de ce se va întâmpla, dilată clipa pe măsura imensității temporale.
definiție celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sensibilitatea față de timp pleacă din incapacitatea de a trăi în prezent. Îți dai seama în fiece clipă de mișcarea nemiloasă a vremii, care se substituie dinamismului imediat al vieții. Nu mai trăiești în timp, ci cu el, paralel lui.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marele noroc al lui Iisus este că a murit tânăr. Dacă trăia vreo 60 de ani, în loc de cruce alegea să scrie memorii, iar astăzi suflam praful de pe un Fiu al lui Dumnezeu fără noroc... Îl invidiez pentru că a reușit să dea lovitura în istorie.
Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prăpastia dintre aforismele mele și viața mea nu e așa de mare cum credeți Dumneavoastră. Dar există, și asta ar trebui să vă bucure, pentru că dacă gândurile mele s-ar fi putut transforma pe loc în fapte, Dumneavoastră ați fi azi într-un mormânt și eu la pușcărie.
Emil Cioran în Pentru nimic în lume, scrisoare lui Friedgard Thoma (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pretutindeni, carne pe bani. Dar ce poate să valoreze o carne subvenționată? Înainte se procrea din convingere sau din întâmplare; azi, pentru a încasa subsidii. Acest exces de mercantilism nu poate să nu dăuneze calității spermatozoidului.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt vulnerabil și nimeni nu mă poate răni atât de ușor ca Dumneavoastră. E de ajuns un cuvânt. Indispoziția care a pus stăpânire pe mine azi după masă a fost îngrozitoare. Mi-ați spus unele lucruri neplăcute în cafeneaua aia blestemată - înaintea despărțirii! Dar să nu mai vorbim despre asta.
Emil Cioran în Pentru nimic în lume, scrisoare lui Friedgard Thoma (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Defectul tuturor oamenilor este că așteaptă să trăiască, deoarece n-au curajul fiecărei clipe... Toți învățăm să trăim după ce nu mai avem nimic de așteptat, iar când trăim nu putem învăța nimic, fiindcă nu trăim în prezentul concret și viu, ci într-un viitor fad și îndepărtat.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Compară lumea modernă cu o piață din Atena sau Roma antică, pentru a-ți da seama de mediocritatea noastră. Astăzi scrisul fiind unicul mijloc de lansare, orice om muncitor urât și netalentat se poate ridica în bună voie. Regret timpurile în care adevărurile ultime se spuneau pe la răspântii și în care tu ai fost un pontifex maximum al gândirii.
Emil Cioran în scrisoare către Petre Țuțea (25 iulie 1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când nu te mai poți gândi la nimic, pricepi prea bine prezentul absolut al idioților, ca și senzațiile de vid ce apropie uneori mistica de imbecilitate, cu diferența că în nesfârșitul gol al misticilor se agită o tendință secretă de înălțare, pâlpâie stingher un avânt vertical, pe când vidul orizontal al idioților este o întindere ștearsă pe care lunecă surd teroarea.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
De când am fost izgonit din Paradis, m-am gândit în fiecare secundă la dumneavoastră și nu mă pot gândi la nimic altceva. Aș vrea acum să zbor în Patagonia departe, departe de Dumneavoastră, la polul opus. Cu o oră în urmă am găsit cuvântul pe care l-am căutat zadarnic ieri sau azi: Leprosul, asta înseamnă să nu mai fiu cu dumneavoastră, să nu vă mai aud suspinele...
Emil Cioran în scrisoare lui Friedgard Thoma
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Distanța de lume o putem verifica doar în iubire. În brațele femeii, inima se supune instinctului, dar gândul rătăcește în preajma lumii, fruct bolnav al dezrădăcinării erotice. Și de aceea în clocotul senzual al sângelui se înalță un protest melodic și sfâșietor ce nu-l distingem totdeauna, dar e prezent în spațiul unei licăriri, amintindu-ne în treacăt vremelnicia duioasă a voluptății. Cum am culege altcum moartea trandafirie din fiece sărut, învăluiți agonizant de îmbrățișări?
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până astăzi încă nimeni n-a putut spune ce e bine și ce e rău. Nu știu ce e bine și ce e rău, dar calific acțiunile în bune sau rele. Dacă m-ar întreba cineva de ce numesc o acțiune bună și o alta rea, nu i-aș putea răspunde. Este un proces instinctiv care mă face să apreciez sub prisma criteriilor morale; când mă gândesc ulterior la acea apreciere, nu-i mai găsesc nicio justificare.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă mai amintiți de plimbarea atât de apropiată pe marginea lacului? Din cauza frigului, azi dimineață nu era aproape nimeni acolo. Doar eu cu lacrimile mele. Niciodată în viață nu am vărsat atât de multe, fără cea mai mică posibilitate de a râde. Nu mai înțeleg ce caut pe lumea asta în care fericirea mă face și mai nefericit decât nefericirea. Pentru mine ați devenit atât de importantă, încât mă întreb cum va sfârși întâlnirea noastră. Aș vrea să evadez cu Dumneavoastră într-o insulă părăsită și să plâng toată ziua... Cum aș fi putut să-mi imaginez că voi suferi atât din cauza Dumneavoastră?... Tot ceea ce mă ține departe de Dumneavoastră e exil... Și totuși declinul meu datorită Dumneavoastră îmi este necesar și nesperat.
Emil Cioran în Pentru nimic în lume, scrisoare lui Friedgard Thoma (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Emil Cioran despre prezent, adresa este: